fbpx

În ce constă ”metoda legendei”, folosită de un investigator sub acoperire într-un caz de corupție cu polițiști

În motivarea decizie definitive de condamnare a patru polițiști rutieri din județul Neamț găsim explicată ”metoda legendei” folosită de un investigator sub acoperire. Acesta s-a dat drept rudă a polițiștilor și i-a căutat pe șoferii care dăduseră șpagă pentru a le returna banii pe motiv că este o anchetă în curs.

Mai întâi, în cadrul anchetei, a fost montată aparatură de înregistrare audio-video în autospeciala de poliție. Tribunalul Neamț a emis mandatul de supraveghere tehnică constând în supravegherea video, audio sau prin fotografiere a activităților infracționale efectuate de către lucrătorii de poliție ce activează pe autospeciala marca „Dacia Logan”, aflat în exploatarea Poliției orașului Târgu Neamț și pe care își desfășurau activitatea, printre alții, și inculpații (cei patru polițiști)

În baza mandatului, în interiorul autospecialei de poliție au fost montate camere audio‑video, care au înregistrat, în perioada 22.04.2016–18.05.2016, activitățile realizate de organele de poliție în legătură cu atribuțiile de serviciu. Autospeciala era dotată cu un aparat radar, care înregistra traficul rutier și implicit contravențiile comise, pe casete video.

”În urma exploatării materialelor de supraveghere tehnică obținute și a înscrisurilor ridicate de la Poliția orașului Târgu Neamț, respectiv procese verbale contravenționale și registrul radar, a reieșit că au existat conducători auto care nu au fost sancționați pentru depășirea limitei legale de viteză, imaginile înregistrate fiind șterse de către operatorul radar sau conducători auto care au fost sancționați pentru același tip de abatere doar prin aplicarea avertismentului, ca sancțiune principală și a unor puncte amendă, ca sancțiune complementară, existând suspiciuni că aceste măsuri au fost luate de agenții de poliție rutieră doar după remiterea unor foloase materiale de către conducătorii auto.”, se arată în dosar.

Astfel, prin ordonanțele din 08.02.2017 Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț a autorizat folosirea în cauză a investigatorilor sub acoperire M.V. și P.V.C, ofițeri de poliție judiciară cu identitate conspirată, pentru obținerea de date și informații despre săvârșirea de către un polițist a infracțiunii de luare de mită și posibila săvârșire de către conducătorii auto care nu au fost sancționați contravențional sau cărora li s‑a aplicat un tratament sancționator mai blând a unor infracțiuni de dare de mită.

”Au fost solicitate și obținute de la Tribunalul Neamț mandatele de supraveghere tehnică nr. 15/UP/08.02.2017 și 16/UP/08.02.2017, prin care s‑a încuviințat pentru o perioadă de 30 de zile supravegherea tehnică constând în supravegherea video, audio sau prin fotografiere a activităților care au legătură cu faptele cercetate, desfășurate de către cei doi investigatori sub acoperire.

În perioada următoare investigatorul sub acoperire M.V i‑a contactat pe câțiva șoferi care în perioada aprilie – mai 2016 au fost sancționate contravențional pentru depășirea limitei de viteză, cu „avertisment” și puncte penalizare, sub pretextul că este rudă cu polițiștii rutieri de la Târgu Neamț și că dorește să restituie, din partea acestora, sumele de bani primite cu titlul de mită, pe fondul demarării unor investigații penale de către organele de urmărire penală abilitate, privind posibile fapte de corupție săvârșite de către agenții de poliție rutieră.

În cadrul apelului împotriva sentinței de la fond de condamnare, unul dintre polițiști a invocat că unul dintre șoferii martori a avut contradicții în declarații.

”Faptul că I. a fost contradictoriu cu privire la suma de bani pe care a dat-o cu titlu de mită lui C.V (polițist – n,red), inițial afirmând că a fost suma de 50 de lei, iar apoi față de investigatorul sub acoperire a afirmat că dat suma de „150 lei sau 200 lei” a fost explicat de primul prin faptul că a încercat să obțină, din lăcomie, mai mulți bani decât dăduse inițial.

În orice situație, chiar reținând ca adevărată valoarea cea mai mică, de 50 de lei, actul material al remiterii a fost probat dincolo de orice îndoială rezonabilă, aspect subliniat de instanța de fond, prin declarația lui I., coborată cu cea a martorului D.V, cu aspectele rezultate din activitățile investigatorului sub acoperire, dar și cu actul material al încheierii procesului – verbal cu cea mai blândă dintre sancțiunile aplicate ce erau posibile în speța respectivă.

În mod similar, actul material privind pe H., și acesta este probat dincolo de orice dubiu sau îndoială rezonabilă, din declarația acestuia din urmă, coroborată cu aspectele rezultate din folosirea investigatorului sub acoperire, și chiar cu însuși actul material al întocmirii procesului – verbal de constatare și sancționare contravențională cu cea mai ușoară dintre sancțiunile posibil a fi aplicate în speța respectivă. Astfel, reacția numitului H., care nu știa că este înregistrat de investigatorul sub acoperire, nu a fost una de surprindere și stupefacție, care ar fi caracterizat un conducător auto onest atunci când a auzit legenda ce a fost folosită de autorități pentru a vedea atitudinea sa, în tactica criminalistică utilizată în probațiune. Dimpotrivă, fără a se arăta deloc mirat, surprins, sau câtuși de puțin contrariat, H. a acceptat imediat suma de bani ce ar fi provenit, prin intermediul strategiei folosite de investigatorul sub acoperire, din partea lui C.V, singura explicație logică pentru această atitudine, deloc suprinsă fără ca acesta să fi știut că este înregistrat, fiind aceea că actul material al remiterii sumei de 200 de lei a fost real. Spre deosebire de această atitudine, de exemplu inculpatul D, pentru care s-a folosit aceeași metodă a legendei prezentate de un investigator sub acoperire în strategia de probare a presupusei infracțiuni de dare de mită, respectiv luare de mită față de P. , respectiv „M.V.”, a avut o atitudine mult mai apropiată de un conducător auto onest, precizând că „avea viteză aiurea mare…și prima abatere…și m-am rugat de domnul și mi-a dat avertisment”.”, se arată în motivarea Curții de Apel Bacău.

Condamnările

Curtea de Apel Bacău i-a condamnat, definitiv, la închisoare cu suspendare pe cei patru poliţişti rutieri târgnemţeni judecaţi pentru luare de mită. Este vorba despre Ştefan Epanu şi Vasile Marius Cucoş – câte trei ani de închisoare şi 90 de zile de muncă în folosul comunităţii, Bogdan Marius Nechita – un an de închisoare şi 70 de zile de muncă, şi Alin Florin Popa Mocanu – doi ani şi şapte luni de închisoare, şi 70 de zile de muncă.

Comments

comentarii

În 2021, echinocţiul de toamnă are loc astăzi, 22 septembrie, la ora 22:21 şi reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc.... Citește mai mult
Antrenorul formaţiei Universitatea Craiova, Laurenţiu Reghecampf, a declarat, miercuri, 22 septembrie, într-o conferinţă de presă, că speră ca jucătorii săi să aibă o altă atitudine în meciul din şaisprezecimile de finală ale Cupei României la fotbal, cu CFR Cluj.... Citește mai mult
O echipă de control a Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Cluj a verificat depozitele carmangeriei Moldovan, după ce în spațiul public au apărut reclamații la adresa produselor comercializate.... Citește mai mult
Toamna și-a intrat pe deplin în drepturi, iar asta înseamnă că începem să scoatem din dulap hainele mai călduțe și accesoriile potrivite.... Citește mai mult

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

error: Alert: Conținut protejat !!