fbpx

ÎCCJ va decide dacă se organizează al doilea tur de scrutin pentru CSM. Argumentele judecătorului Ghica de la Tribunalul Cluj

Judecatorii Ramona Gratiela Milu de la Curtea de Apel Brasov si Mihai Ștefan Ghica de la Tribunalul Cluj au atacat la Înalta Curte Hotărârea prin care Plenul CSM a admis contestațiile judecătorilor Adrian Gluga si Narcis Erculescu (presedintele Curtii de Apel Craiova, respectiv cel al Tribunalului Dambovita) si, pe cale de consecință, a dispus organizarea unui al doilea tur de scrutin la nivel de curți de apel și tribunale pentru alegerea celui de-al doilea membru în CSM.

Contestațiile sunt împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 113/19.07.2022 și Hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2000/19.07.2022. Se solicită anularea în parte a acestora, în ceea ce privește art. 1 din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 113/19.07.2022 și  art. 1 alin. (1) şi (3) din Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2000/19.07.2022 și, pe cale de consecință, ”respingerea contestației formulate de domnul judecător Erculescu Narcis, precum și înlăturarea tuturor măsurilor dispuse cu privire la reluarea procedurii de alegere a celui de-al doilea membru al Consiliului Superior al Magistraturii la nivelul tribunalelor.”

Prin Hotărârea Secției pentru judecători a CSM nr. 2000/19.07.2022 s-a dispus la art. 1 alin. (1) că la tribunale se vor relua procedurile de alegere a membrilor Consiliului pentru al 2-lea membru, iar potrivit art. 1 alin. (3) candidații pentru care se vor relua procedurile sunt Ghica Mihai Ştefan de la Tribunalul Cluj și Erculescu Narcis de la Tribunalul Dâmboviţa.

La nivelul tribunalelor, conform procesului-verbal din data de 30.06.2022 au fost centralizate rezultatele alegerilor de către Consiliul Superior al Magistraturii – Comitetul Electoral Permanent, astfel, din totalul votanţilor (1.133 votanţi), judecătoarea Laura Radu a obţinut 606 voturi, Mihai Ştefan Ghica – 393 voturi, iar Erculescu 386 voturi.

Erculescu a formulat contestație privind legalitatea alegerii celui de-al doilea membru ales la Consiliul Superior al Magistraturii din partea tribunalelor, solicitând organizarea unui al doilea tur de scrutin, între acesta şi subsemnatul, susţinând faptul că nu aş întruni condiţia majorităţii voturilor (în raport cu numărul de votanţi).

CLUJUST a obținut, pe surse, acțiunea din dosarul 1639/2022, ce va fi judecat de ÎCCJ. Judecătorul Mihai Ghica a scris următoarele:

”Consider că hotărârile menţionate sunt nelegale şi netemeinice din următoarele considerente:

  1. În primul rând, contestaţia formulată de Erculescu Narcis de la Tribunalul Dâmboviţa critica în realitate Hotărârea nr. 27/28.02.2022 a Plenului Consiliului prin care s-a stabilit anunţul pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi calendarul de desfăşurare a procedurii alegerilor. Astfel, s-a solicitat organizarea unui tur doi la nivelul tribunalelor, deşi Consiliul nu fixase prin hotărârea antemenţionată o asemenea procedură.

De altfel, prin Decizia nr. 374/2016 a Curții Constituționale (indicată în motivarea hotărârii nr. 113719.07.2022 a Plenului Consiliului), în paragraful 45 se arată că „procedura de alegere a membrilor Consiliului este declanșată prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care stabilește data la care au loc alegerile, după un calendar care să respecte etapele procedurale prevăzute de lege”. Ca atare, pornim de la asumpţia că Hotărârea nr. 27/28.02.2022 a Plenului Consiliului (prin care s-a fixat data alegerilor şi calendarul) a respectat etapele procedurale prevăzute de lege.

Conform art. 17 din Legea nr. 317/2004, contestațiile trebuie să se refere la legalitatea procedurilor de  alegere, însă în fapt se contesta modul de interpretare şi aplicare a legii de către Plenul Consiliului prin Hotărârea nr. 27/28.02.2022.

Astfel, contestatorul nu a criticat modul în care s-a respectat legea în procedura alegerii de către Comitetul Electoral Permanent şi de către celelalte entităţi implicate în procedura alegerii.

Altfel spus, trebuie văzut în ce măsură o reinterpretare a procedurii electorale poate fi avută în vedere la finalul alegerilor (care s-au încheiat conform calendarului aprobat, aflându-ne în etapa contestaţiilor), sens în care trebuie să se aibă în vedere faptul că, potrivit art. 17 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, contestațiile formulate trebuie să privească legalitatea procedurii de alegere.

Observăm faptul că, dacă Plenul CSM ar fi admis o atare contestaţie, în cazul în care s-ar fi constatat încălcări ale legii în procedura de alegere, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ar fi dispus măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanțele sau parchetele la care încălcarea legii a avut drept consecință influențarea rezultatului alegerilor – art. 17 alin. (5) din Legea nr. 317/2004.

Din acest punct de vedere, contestaţia d-lui judecător ERCULESCU Narcis era inadmisibilă, întrucât dacă se aprecia că hotărârea privind fixarea datei şi organizarea alegerilor era nelegală trebuia să fie urmaţi paşii legali în contestarea acesteia, ceea ce nu a fost realizat.

Observăm, de altfel, că efectele admiterii contestaţiei d-lui judecător de către Plen nu se încadrează în prescripţia legală statuată la art. 17 alin. (5) din Legea nr. 317/2004.

  1. În al doilea rând, organizarea turului doi în condiţiile date este nelegală, reinterpretarea legii de către Plenul Consiliului postelectoral, imprevizibil, fără respectarea propriei jurisprudenţe, fiind în opinia subsemnatului inacceptabilă şi vătămătoare pentru subsemnatul ca persoană interesară, având aşteptarea legitimă ca normele legale să fie interpretate în maniera previzibilă trasată de Consiliu în cei 18 ani de la intrarea în vigoare a legii. În plus, aşteptam ca Plenul Consiliului să respecte propriile hotărâri privind organizarea alegerilor.

În ceea ce priveşte legea aplicabilă,  potrivit art. 16 alin. (1) din  Legea nr. 317/2004 ”Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii: (…) c) 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; 3) Dispoziţiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.”

Conform normei la care se face trimitere – art. 8 alin. (4) ”în cazul în care niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii şi procurorii clasaţi pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obţinut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor”.

Observăm, aşadar, că art. 16 alin. (3) din lege face trimitere exclusiv la alin. (4) al articolului 8, nu şi la alin. (3) al aceluiaşi articol (care se referă la obţinerea majorităţii de voturi în adunările generale de către cei doi candidaţi judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un candidat procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Direcţia Naţională Anticorupţie ori de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism).

În raport de ipotezele la care se referă art. 8 (alegerile pentru judecătorii din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) pentru care este prevăzută expres condiţia majorității de voturi în adunările generale (alin. 3), trebuie văzut în ce măsură aplicarea corespunzătoare a art. 8 alin. (4) din lege era compatibilă cu art. 16 alin. (1) lit. a)-f) din aceeaşi lege care impune textual cerinţa obţinerii celui mai mare număr de voturi la nivel naţional (qui dicit de uno, negat de altero).

Or, actus interpetandus est potius ut valeat quam ut pereat, astfel că legea trebuie interpretată în sensul de a produce efecte, iar dacă s-ar lua în considerare opinia că se aplică art. 8 alin. (3) din lege, privind majoritatea de voturi şi la nivelul tribunalelor, se înlătură efectiv de la aplicare art. 16 alin. (2) din acelaşi act normativ, privind cerinţa obţinerii celui mai mare număr de voturi la nivel naţional.

Pentru a înţelege mai bine acest aspect propunem o analiză istorică a textelor legale incidente. Astfel, forma iniţială a Legii nr. 317/2004 (publicată în Monitorul Oficial nr. 599 din 02 iulie 2004), reglementa pentru toate nivelurile alegerea membrilor CSM, în funcţie de criteriul numărului celui mai mare de voturi la nivel naţional. Art. 9 era textul art. 8 din forma actuală, cu menţiunea că alin. (4) avea următorul cuprins: „În cazul în care 2 sau mai mulţi candidaţi au obţinut un număr egal de voturi, este declarat ales magistratul cu cea mai mare vechime efectivă în magistratură.

Ulterior, prin Legea nr. 247/2005 a fost modificată Legea nr. 317/2004, introducându-se la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie condiţia majorităţii de voturi în adunările generale. Art. 9 a devenit art. 8. La celelalte niveluri s-a păstrat criteriul numărului cel mai mare de voturi la nivel naţional.

Textul art. 8 alin. (4) [fostul art. 9 alin. (4)] a fost reformulat astfel: „În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii şi procurorii clasaţi pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obţinut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor.

Modificarea art. 17 (devenit ulterior, art. 16) s-a limitat la alin. (2), fără să aibă în vedere şi alin. (3) care trimitea la art. 9 alin. (4) care fusese modificat şi care, în forma iniţială, dădea sens trimerii (adică puteau exista cazuri în care candidaţii de la tribunale au obţinut un număr egal de voturi şi trebuia stabilit un criteriu legal pentru departajarea acestora – optându-se pentru cel al vechimii efective în magistratură).

Practic, după republicare şi renumerotare, art. 16 alin. (3) a păstrat trimiterea la art. 8 alin. (4), deşi ipoteza art. 16 nu foloseşte condiţia prealabilă a obţinerii majorității de voturi în adunările generale, ci impune în mod indiscutabil o altă regulă, cea a obţinerii numărului cel mai mare de voturi la nivel naţional.

Așadar, de iure art. 16 alin. (3) şi art. 8 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 nu sunt corelate încă din anul 2005, trimiterea fiind o scăpare legislativă pe care Consiliul a înţeles să nu o aplice în practica alegerilor din anul 2005 până în prezent. Dovada este faptul că la nivelul tribunalelor, curţilor de apel şi judecătoriilor nu s-a organizat niciodată turul doi (deşi au existat situaţii identice cu ipoteza întâlnită în acest an în care un singur candidat din doi eligibili a întrunit numărul de voturi majoritar – alegerile de la nivelul tribunalelor din anul 2010 şi cele din anul 2016), iar calendarul alegerilor din acest an (aprobat la finalul lunii februarie 2022) nu a avut în vedere interpretarea eronată privind organizarea turului doi.

De altfel, susţinerea Plenului Consiliului din Hotărârea nr. 113/19.07.2022 în sensul că „organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru motivul neîndeplinirii condiţiei majorităţii nu reprezintă o noutate, în această manieră procedându-se cu ocazia alegerilor desfăşurate la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 24.06.2021” (pag. 5) nu face decât să confirme că textul este aplicabil doar la nivelul Î.C.C.J. şi P.Î.C.C.J., ceea ce subsemnatul a susţinut şi prin punctul de vedere comunicat Consiliului.

Prin acest argument, Plenul CSM nu a răspuns criticilor subsemnatului cuprinse în punctul de vedere înaintat în sensul că la nivelul tribunalelor, curţilor de apel şi judecătoriilor nu s-a organizat niciodată turul doi (deşi au existat situaţii identice cu ipoteza întâlnită în acest an în care un singur candidat din doi eligibili a întrunit numărul de voturi majoritar).

Chiar trecând peste toate aceste argumente care arată cu destulă claritate că avem de-a face cu o gravă problemă de necorelare legislativă, vom observa că dacă se apreciază aplicabilă excepţia instituită la art. 8 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, ar putea fi incidente doar două interpretări ale art. 16 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 317/2004 rap. la art. 8 alin. (4) din acelaşi act normativ:

a) aplicarea „în mod corespunzător” a prevederilor art. 8 alin. (4) nu poate viza decât situațiile în care legea prevede expres condiția majorității de voturi (alegerile la nivelul cel mai de sus al sistemului judiciar) ori acele situații în care fiind un singur loc în consiliu (cazul parchetelor de pe lângă judecătorii ori al parchetelor de pe lângă curţile de apel) ar fi necesar ca procurorul ales în Consiliu să se bucure de reprezentativitatea conferită de majoritatea voturilor obținute. Textul menționează expres turul 2 între primii doi clasați în situația particulară în care niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi.

În această interpretare, textul invocat nu ar fi aplicabil situației în care ar exista 2 sau 3 locuri în Consiliu, așa cum este situația tribunalelor.

b) A două interpretare (dacă cele afirmate mai sus nu sunt îndestulătoare) are în vedere situaţia în care niciunul dintre candidaţii de la tribunale nu ar obţine majoritate de voturi, situaţie în care s-ar organiza turul doi al alegerilor la care ar participa judecătorii clasaţi pe primele două locuri.

Or, observăm că la nivelul tribunalelor nu ne află în situaţia în care niciunul dintre candidaţi să nu obţină majoritate de voturi.

Potrivit procesului-verbal centralizator din 30.06.2022, în cazul tribunalelor se constată că unul dintre candidați a obținut majoritatea voturilor exprimate – d-na judecător Laura RADU (606 voturi din 1.133 votanţi). Subsemnatul m-am aflat pe locul al doilea (eligibil), cu 393 voturi (sub 50% din numărul votanţilor). Cu toate acestea, condiţia pentru organizarea turului doi, ca niciunul dintre candidaţii de la tribunale să nu obţină majoritate de voturi, nu este îndeplinită.

  1. În al treilea rând, dorim să scoatem în evidenţă că de esenţa unui proces electoral este ca normele aplicabile să fie previzibile încă dinainte de debutul alegerilor şi ca acestea să nu primească o interpretare fundamental opusă la un moment postelectoral, prealabil validării acestora.

Că este aşa decurge şi dintr-o serie de principii trasate de CEDO în cauza Grosaru c. României (ECLI:CE:ECHR:2010:0302JUD007803901), sens în care la parag. 47 se statuează că dreptul (…) de a  fi ales, garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1 (…) nu ar fi decât iluzoriu dacă partea interesată ar putea în orice moment să fie lipsită de el în mod arbitrat (…).

De altfel, din economia acestui paragraf al hotărârii enunţate reiese că organismul însărcinat cu organizarea şi validarea rezultatului alegerilor trebuie să respecte un set de criterii care să permită evitarea arbitrariului, sens în care puterea de apreciere a acestuia trebuie să fie la un nivel de precizie, circumscris prevederilor dreptului intern.

În acest sens, regulile electorale (inclusiv cele relative la atribuirea mandatului) trebuie să fie clare, previzibile şi accesibile.

Organizarea acestui pretins tur doi nu constituie altceva decât modificarea regulilor privind alegerile prin reinterpretarea unor texte de lege, ulterior finalizării procesului electoral efectiv, în afara calendarului aprobat de acelaşi Plen al Consiliului în luna februarie 2022.

  1. În al patrulea rând, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin aceeaşi hotărâre nr. 113/19.07.2022, a aplicat aceleași dispoziții legale mai sus enunțate, în mod diferit, într-o situaţie identică şi în alta similară (cazul celui de al doilea membru din partea parchetelor de pe lângă tribunale, respectiv situaţia contestaţiei pentru locul eligibil de la parchetele de pe lângă judecătorii).

Astfel, la paragraful final din pagina 9 a acestei hotărâri se menționează că „deși argumentele invocate sunt similare în fapt și în drept celor analizate la pct. 1 (situația judecătorilor Milu Ramona Grațiela și Ghica Mihai Ștefan), Plenul urmează să respingă ca neîntemeiate contestațiile domnilor procurorilor Lia Sorin și Flonta Sorin  ca urmare a voturilor exprimate de membrii Consiliului”.

Această soluţie constituie fără dubiu dovada lipsei de previzibilitate a hotărârii atacate care intră fără îndoială în zona inacceptabilă a unui act discreţionar.

  1. Tot în cadrul hotărârii contestate (pag. 5) se arată că „este necesar ca să se aplice în mod unitar fie regula majorității, fie regula celui mai mare număr de voturi”, dar și că „având în vedere că legiuitorul a instituit condiția majorității pentru alegerea membrilor de la cel mai înalt grad de jurisdicție, la care se face trimitere expresă în cazul alegerilor de la celelalte grade de jurisdicție, singura interpretare posibilă în acord cu principiile constituționale ar fi aceea a respectării regulii majorității în procedura de alegere a tuturor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Această interpretare dată de Consiliu este în disonanţă flagrantă cu litera şi spiritul legii, fiind evident că mecanismul alegerilor de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este diferit față de cel de la gradele inferioare de jurisdictie. Nu mai reluăm argumentele prezentate anterior, dar înţelegem să punctăm câteva elemente distinctive:

– în cazul alegerilor la cel mai înalt nivel al sistemului judiciar există doar etapa alegerilor (unde se prevede expres condiția majorității de voturi),  în timp ce în cazul celorlalte  niveluri există în plus etapa desemnării (unde se revede expres condiția majorității), urmată de etapa alegerilor (unde condiția expres prevăzută de lege este aceea a celui mai mare număr de voturi, iar rațiunea unui al doilea tur de scrutin ar exista in ipoteza unui număr egal de voturi obținute de doi sau mai mulți candidați).

– condiția unei reprezentativități corelate majorității voturilor este prevăzută expres de lege doar pentru cel puțin un singur candidat, condiție exprimată prin formula „în situația în care niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi” având în vedere posibilitatea depunerii a unui număr maxim de 16 candidaturi, la gradele de jurisdicție inferioare.

Astfel, situațiile nu sunt identice şi nici similare, astfel că nu se impune aplicarea acelorași reguli, cum eronat susţine hotărârea contestată.

De altfel, în situaţia dată, Plenul Consiliului trebuia să aplice legea, iar nu să caute soluţia care ar fi fost cea mai bună în planul reprezentativităţii membrilor Consiliului. Plenul nu a fost chemat să acorde un aviz asupra unui proiect de lege, ci să se pronunţe asupra unei contestaţii în materie electorală.

În final, câtă vreme Hotărârea nr. 113/19.07.2022 are în vedere faptul că în procedura de desemnare se asigură reprezentativitate doar la nivel local şi că ar trebui asigurată reprezentativitate şi la nivel naţional prin regula majorităţii voturilor, înţelegem să facem câteva precizări principiale:

– în primul rând, Plenul Consiliului trebuia să se limiteze la a aplica legea în vigoare;

– dacă ar fi avut în vedere raţiunile la care face referire în hotărârea contestată ar fi trebuit să se reflecte în mod corespunzător în Hotărârea nr. 27/28.02.2022 prin care s-a aprobat calendarul alegerilor;

– la nivelul instanţelor inferioare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (cum sunt tribunalele), legiuitorul a optat pentru regula diversităţii opţiunilor de vot (iar nu pentru regula majorităţii), conform căreia dacă într-o etapă iniţială la nivel local s-a obţinut majoritate de către candidat, iar apoi în etapa finală la nivel naţional s-a obţinut numărul cel mai mare de voturi, în acest caz reprezentativitatea este asigurată în mod indirect, astfel că nu se mai impune o condiţie suplimentară – regulă care decurge din opiniile Comisiei de la Veneţia – Avizele CDL – AD (2010)007, Raportul privind pragurile şi al caracteristici ale sistemelor electorale care împiedică accesul partidelor în parlament (paragraful 72), CDL – AD (2014)003, Aviz comun asupra proiectului Legii de modificare a legislaţiei electorale a Republicii Moldova (paragraful 27).”

Comments

comentarii

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat demararea unei noi licitaţii pentru încă 20 trenuri electrice de lung parcurs. Mai multe dintre ele vor ajunge la Cluj.... Citește mai mult
FC Universitatea Cluj și-a asigurat serviciile mijlocașului defensiv Gabriel Simion. În vârstă de 24 de ani, jucătorul a strâns peste 100 de meciuri în Liga 1.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!