fbpx
Acasă » JURIDICE-LEGISLAȚIE » ÎCCJ a motivat de ce procurorii DNA nu pot participa la ședințe de judecată în cauzele de competența SIIJ
ICCJ

ÎCCJ a motivat de ce procurorii DNA nu pot participa la ședințe de judecată în cauzele de competența SIIJ

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ÎCCJ a motivat de ce procurorii DNA nu pot participa la ședințe de judecată în cauzele de competența SIIJ. Decizia prin care s-a stabilită că reprezentarea ”se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.” a fost publicată în Monitorul Oficial și este obligatorie.

Decizia nr.3/2019, pronunțată în 26 februarie, a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 526 din 27 iunie 2019. Acesta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte s-a pronunțat prin Decizia nr. 3/2019 pe marginea discuțiilor ivite în practică cu privire la participarea procurorilor DNA la ședințele de judecată în cauzele de competența SIIJ. Cele două întrebări adresate Curții privesc competența procurorului care participă la faza de judecată.

Admite sesizările formulate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, în Dosarul nr. 1.996/1/2018 și de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, în Dosarul nr. 2.197/1/2018, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

“În interpretarea dispozițiilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, art. 888 alin. (2) din Legea nr. 207/2018 și a art. 3 alin. (1) lit. c2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția pentru investigarea infracțiunilor de justiție, în care urmărirea penală s-a efectuat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție?”

și

“În cazul infracțiunilor prevăzute de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, dacă prin intrarea în vigoare a prevederilor art. 888 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 încetează competența funcțională de a participa la ședința de judecată conform dispozițiilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 pentru procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori pentru un alt procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție desemnat de conducătorul parchetului, conform art. 3 alin. (1) lit. c2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție”.

Stabilește că, în interpretarea dispozițiilor art. 888 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția pentru investigarea infracțiunilor de justiție, în care urmărirea penală s-a efectuat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.”, se arată în dispozitivul deciziei.

După cum se poate observa, un amănunt important este că ÎCCJ a reținut posibilitatea participării la ședințele de judecată în cauzele de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și procurorilor care nu fac parte din structura specială a Secției judiciare, dar care fac parte din Parchetele de pe lângă instanțele învestite cu judecarea cauzelor. În acest fel, ÎCCJ a exclus participarea oricăror alți reprezentanți ai Ministerului Public, inclusiv DNA, în cauzele de competența Secției judiciare.

În considerentele decizie, judecătorii completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală precizează:

Potrivit dispozițiilor art. 888 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu dispozițiile art. III alin. (2) din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, și prevederilor art. II alin. (11) teza I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în ipoteza cauzelor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție nesoluționate până la data de 23 octombrie 2018, după soluționarea acestora, procurorul competent să participe la ședințele de judecată este procurorul din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau procurorul din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.

Totodată, interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 888 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a dispozițiilor art. II alin. (11) teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție conduce la concluzia că, și în ipoteza cauzelor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție soluționate până la data de 23 octombrie 2018, prin rechizitoriu sau prin clasare ori prin renunțarea la urmărirea penală, procurorul competent să participe la ședințele de judecată este exclusiv procurorul din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau procurorul din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei, ca efect al preluării cauzelor de către Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Prin urmare, începând cu data de 23 octombrie 2018, nu există niciun temei legal pentru participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție a procurorilor care nu funcționează în cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau în cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.

Cauzele privind infracțiunile săvârșite de persoana care are calitatea de judecător sau procuror, atribuite anterior Direcției Naționale Anticorupție, constituie în prezent cauze de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, conform dispozițiilor art. 888 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În consecință, în temeiul dispozițiilor legale enunțate, începând cu data de 23 octombrie 2018, în cauzele privind infracțiunile săvârșite de judecători sau procurori, aflate anterior în competența Direcției Naționale Anticorupție și devenite cauze de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, participarea la ședințele de judecată se asigură exclusiv de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.” se arată în motivarea judecătorilor Înaltei Curți.

Problema s-a ivit în practică în contextul în care dosarele care au fost inițial instrumentate de procurorii DNA au revenit Secției judiciare ca urmare a modificărilor legislative.

Astfel, a fost creat un conflict legislativ unde pe de-o parte, alin. (2) al art. 888  din legea 304/2004 stabilea competența în favoarea procurorilor Secției judiciare, iar pe de altă parte art. 67 alin. (3) al aceluiași act normativ recunoaște competența de a participa la ședința de judecată procurorului care a efectuat urmărirea penală.

ICCJ reține și faptul că începând cu data de 23 octombrie 2018, data la care această structură a devenit operațională, nu mai există niciun temei legal pentru participarea oricăror alți procurori la judecarea cauzelor de competența SIIJ, cu excepția celor care fac parte din Secția judiciară a PICCJ, sau a procurorilor care fac parte din parchetul de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.

În cuprinsul deciziei este notat că art. 888 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care prevede posibilitatea înlocuirii procurorilor Secției judiciare numai cu procurori de la parchetul de pe lângă instanța unde se judecă litigiul, instituie de fapt o regulă specială și derogatorie în raport cu norma generală, și anume art. 67 alin. (3) din același text de lege, astfel că norma specială are aplicabilitate prioritară în raport cu norma generală.

Rațiunea instituirii acestei excepții rezidă din structura și competența secției nou-înființate, care funcționează cu un număr redus de procurori, care nu ar putea asigura participarea la ședințele de judecată la toate curțile de apel din țară în cauzele de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și în care urmărirea penală a fost efectuată de procurori din cadrul acestei secții” rețin membrii completului învestit cu dezlegarea chestiunii de drept.

Decizia completă AICI

(Articol de Ioana Puica – studentă anul IV Facultatea de Drept UBB Cluj)

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina