fbpx

Hotărârea prin care trei polițiști de la BCCO Cluj-Napoca au fost obligați să achite despăgubiri pentru Mercedes-ul sechestrat al unei persoane față de care s-a dat clasare

Trei polițiști din cadrul BCCO Cluj au fost obligați în primă instanță să achite peste 13.000 de lei pentru că nu au luat măsuri de conservare a unui Mercedes indisponibilizat și ținut 3 ani în curtea BCCO. În solidar vor răspunde și MAI și IGPR în calitate de comitenți.

Mihai Călin Tiuzan, persoană care a fost cercetată într-un dosar de proxenetism în cadrul căruia i s-a instituit sechestru asigurător pe Mercedes-ul E 250 a solicitat despăgubiri pentru deteriorarea autovehicului în timpul ,,staționării” în curtea BCCO Cluj-Napoca.

Ce a solicitat instanței:

,,Deliberând. reține că prin acțiunea civilă formulată reclamantul Tiuzan Mihai Călin, în contradictoriu cu pârâții Rus Doru Cornel, inspector principal de poliţie din cadrul BCCO Cluj-Napoca, Dinea Radu Marinel,agent şef principal din cadrul BCCO Cluj-Napoca, Filip Mirela Loredana, subinspector de poliţie din cadrul BCCO Cluj-Napoca, Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliţiei Române, a solicitat a se dispune obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 13.329,62 lei, reprezentând despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin modalitatea de depozitare și păstrare a autoturismului Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…); obligarea la plata dobânzii legale aferentă sumei de 13.329,62 lei calculată de la data achitării reperațiilor și până la plata efectivă a debitului și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii formulate se arată că autoturismul marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…) a fost achiziționat de reclamant și de soția sa, T.S.D., în timpul căsătoriei, în data de 7 august 2012, cu prețul de 24.900 euro. Față de reclamant au fost efectuate cercetări penale în dosarul nr.117/P/2012 al DIICOT Serviciul Teritorial Cluj cu privire la săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003 și proxenetism, prevăzută de art.329 alin.1 vechiul Cod penal. Prin Ordonanța din 21 ianuarie 2014 procurorul a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și/sau imobile ale reclamantului în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiunile cu privire la care era cercetat. Prin Ordonanța din 30 iulie 2015 s-a dispus clasarea cauzei pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, pe motiv că fapta nu există, iar dosarul a fost declinat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej în vederea continuării cercetărilor pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism. Dosarul, înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej sub nr.813/P/2015 a fost soluționat prin Ordonanța din 31 ianuarie 2018 prin care s-a dispus clasarea cauzei pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală. Măsura sechestrului asigurator a fost pusă în executare în data de 31 ianuarie 2014, când a. șef p.D.R.M. s-a deplasat în mun.Dej, a desigilat autoturismul parcat în spatele imobilului situat pe  (…) 32, proprietatea reclamantului și, împreună cu acesta au adus autoturismul la sediul BCCO Cluj-Napoca din P-ța 1 Mai nr.4-5. A fost întocmit un proces-verbal în care a fost menționată starea autovehiculului, apoi a fost încuiat și sigilat cu sigiliul MI nr.(…) spre neschimbare, după ce a fost parcat în curtea BCCO Cluj-Napoca.

Reclamantul a contestat măsura dispusă prin ordonanța procurorului, apoi, după respingerea acesteia, a solicitat înlocuirea măsurii asigutarorii cu o sumă de bani echivalentă cu valoarea mașinii. Ulterior a solicitat a se dispune parcarea autoturismului într-un loc ferit de intemperii ori să i se permită a pune o prelată de protecție pentru protejarea lui. Reclamantul nu a primit un răspuns favorabil cererilor înregistrate în acest sens de-a lungul timpului. Autoturismul a fost restituit în data de 27 februarie 2017, într-o stare estetică și tehnică foarte proastă, stare evidențiată în actul intitulat „dovadă” și întocmit cu ocazia predării autoturismului către d-na T.S.D. Pentru repunerea autoturismului în stare de funcționare au fost efectuate reparații ce au însumat 11.394,96 lei potrivit facturii fiscale nr.(…)/15.03.2017 și 1.008,64 lei potrivit facturii fiscale (…) nr.(…)/15.03.2017. Reclamantul a achitat contravaloarea reparațiilor în data de 15 martie 2017, iar în data de 31 martie 2017 a mai achitat suma de 453,02 lei pentru verificarea etanșării sistemului de răcire și înlocuirea filtrului de combustibil. Reclamantul apreciază că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale cu privire la pârâții de ord.1-3, iar pârâții de ord.4 și 5 se impune a răspunde în calitate de comitenți pentru faptele prepușilor lor. Astfel, prejudiciul cauzat reclamantului constă în degradarea autoturismului marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…) și a fost determinat de depozitarea lui necorespunzătoare timp de 3 ani. Fapta ilicită a pârâților de ord.1-3 constă în încălcarea Normelor specifice privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate în condițiile în care aceștia au abandonat în mod efectiv autoturismul în parcarea BCCO Cluj-Napoca fără să fi fost desemnată vreo persoană care să aibă atribuții referitoare la păstrare ori la luarea măsurilor de conservare. Reclamantul apreciază că raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu este evident, degradarea autoturismului datorându-se păstrării necorespunzătoare timp de 3 ani, în aer liber, fără să fi fost luată vreo măsură de conservare (f.2-17 vol.I).”

Apărările celor trei polițiști de la BCCO Cluj-Napoca au fost atât pe procedură, cât și pe fond

,,Prin întâmpinarea depusă la filele 127-135 vol.I pârâții Rus Doru Cornel, Dinea Radu Marinel și Filip Mirela Loredana au invocat excepția lipsei calității procesual active, arătând că nu există identitate între persoana reclamantului și titularul dreptului de proprietate asupra autovehiculului. Au invocat excepția lipsei calității procesual pasive, cu motivarea că nu au atribuții de pază a bunurilor sechestrate ori de depozitare a lor. Pârâții au avut calitatea de lucrători de poliție judiciară, desfășurându-și activitatea în baza ordonanței de delegare emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Serviciul Teritorial Cluj. Pârâții doar au aplicat măsura sechestrului asupra autoturismului în baza ordonanței procurorului din data de 21 februarie 2014 dispusă în dosarul penal nr.117/P/2012, măsură a cărei legalitate a fost analizată de instanța de judecată. Se arată că nici măsura luată și nici durata acesteia nu poate fi imputată pârâților. În ceea ce privește cererile referitoare la modalitatea de depozitare ori la aplicare a unei prelate peste autovehicul, se arată că pârâții nu au fost delegați pentru a lua vreo astfel de măsură, iar cererile formulate nu pentru soluționare. După întocmirea procesului-verbal de aplicare a măsurii sechestrului asigurator asupra autoturismului pârâții au comunicat Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, Serviciul Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative măsura luată, îndeplinind astfel obligațiile ce le reveneau în conformitate cu Dispoziția Inspectorului General al Poliției Române nr.68/30.11.2011. Potrivit art.1 alin.1 din Ordinul nr.78/2013 camerele de corpuri delicte se organizează și funcționează în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Inspectoratului General al Jandarmeriei Române sau, după caz, la nivelul structurilor teritoriale ale acestor instituții, iar, la art.2 alin.1 din Anexa nr.2 se menționează că spațiile de păstrare a autovehiculelor indisponibilizate sunt asigurate de structurile de logistică, la nivelul unităților în care sunt organizate camere de corpuri delicte. Pârâții arată că bunul sechestrat nu a fost abandonat de dânșii, ci depozitat în curtea BCCO Cluj-Napoca, fiind încuiat și sigilat.

În ceea ce privește fondul cererii deduse judecății, se arată că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale. Astfel, pârâții nu au abandonat autoturismul sechestrat, ci au respectat dispozițiile legale privind organizarea camerelor de corpuri delicte în vigoare la acel moment. Urmare a comunicării măsurii luate către IPJ Cluj-SCJSEO, autoturismul marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…) a fost înscris în Registrul cu Evidența Centralizată a Autovehiculelor Indisponibilizate. După clasarea cauzei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003 și declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, pentru efectuarea cercetărilor pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, pârâții nu mai puteau efectua vreun demers în ceea ce privește autoturismul reclamantului, nemaifiind delegați în acest sens. În data de 25 aprilie 2016 pârâții au comunicat către IPJ Dej adresa nr.(…) prin care au solicitat, printre altele, ridicarea autoturismului marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…) întrucât dosarul penal a fost declinat, însă, până în prezent, nu au primit un răspuns oficial la această adresă. După constituirea camerei de corpuri delicte la nivelul IPJ Cluj s-a solicitat ridicarea autoturismului de la sediul BCCO Cluj-Napoca, însă IPJ Cluj-SCJSEO le-a comunicat că se impune întrunirea unei comisii în acest sens, iar, la acel moment, în camera de corpuri delicte, nu existau locuri disponibile. Pârâții arată că nu li se poate reține vreo faptă culpabilă în condițiile în care, în conformitate cu prevederile art.6 alin.2 din Ordinul nr.78/2013, este interzisă utilizarea în vreun fel a autoturismelor indisponibilizate, acestea fiind încuiate și sigilate. Intervalul de timp în care autoturismul s-a aflat în curtea BCCO Cluj-Napoca a fost determinat de durata impusă pentru soluționarea dosarului penal, pârâții neavând vreo implicare în acest sens, iar degradarea vehiculului s-a produs în mod firesc în condițiile neutilizării pentru o perioadă de 3 ani. Pârâții au fost delegați doar cu privire la aplicarea măsurii sechestrului, neavând vreo atribuție în ceea ce privește gestionarea și supravegherea depozitării, demersurile ulterioare declinării competenței de soluționare a dosarului către Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej datorându-se lipsei locurilor în parcarea instituției. În ceea ce privește prejudiciul invocat de reclamant, se arată că lucrările evidențiate în facturile fiscale (…) nr. (…) și nr. (…) sunt, mai degrabă, consecința folosirii autovehiculului decât a nefolosirii lui. Degradarea stării tehnice constatată la predarea vehiculului se datorează neutilizării acestuia în perioada indisponibilizării. În esență, pârâții apreciază că nu poate fi determinat care a fost gradul de deterioarare al autoturismului înainte de aplicarea sechestrului asigurator, care a fost gradul de deterioare intervenit în perioada de aplicare a sechestrului, respectiv care ar fi fost gradul de degradare dacă vehicului ar fi fost utilizat în toată această perioadă ori dacă ar fi fost introdus în camera de corpuri delicte. Ca urmare, nu se poate afirma că prejudiciul pretins de către reclamant este cert.

Pârâții Rus Doru Cornel, Dinea Radu Marinel și Filip Mirela Loredana au fost reprezentați în cauză prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din MAI (SNPPC)- Biroul Teritorial Cluj, în conformitate cu prevederile art.28 din Legea nr.62/2011.”

Apărările IGPR și MAI

,,Prin întâmpinarea depusă la filele 114-116 vol.I pârâtul M.A.I. a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, arătând că instituția nu are nicio atribuție legată de administrarea și gestionarea camerelor de corpuri delicte de la nivelul IGPR ori a inspectoratelor de poliție județene și, cu atât mai mult, în ceea ce privește depozitarea vehiculului în discuție. Pârâta arată că între instituție și reclamant nu s-a născut vreun raport juridic ce ar putea atrage răspunderea sa delictuală în condițiile în care, în perioada 2014-2017 autoturismul a fost indisponibilizat la nivelul structurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Ca urmare, se impune a fi admisă excepția invocată și respinsă acțiunea formulată împotriva sa.

Prin întâmpinarea depusă la filele 120-126 vol.I pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române a invocat excepția lipsei calității procesual pasive arătând că, prin acțiunea formulată, reclamantul nu a indicat vreun raport juridic în baza căruia ar putea fi antrenată răspunderea delictuală a instituției. Potrivit art.2 din Anexa nr.2 a Ordinului nr.73/2013 la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române camerele de corpuri delicte în care se păstrează autovehicule ridicate sunt organizate și funcționează în cadrul Direcției Cazier Judiciar, statistică și evidențe operative, iar, la nivelul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, inspectoratelor județene de poliție, secțiilor regionale de poliție transporturi, polițiilor municipale și orășenești, în cadrul structurilor de cazier judiciar, statistică și evidențe operative. Pârâta nu are atribuții de administrare ori gestionare a camerei de corpuri delicte a IPJ Cluj, iar lucrătorii din cadrul IGPR-BCCO Cluj-Napoca, pârâții de ord.1-3, au efectuat toate demersurile în vederea introducerii autoturismului marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…) în camera de corpuri delicte a IPJ Cluj ori de preluare a mașinii de către Poliția Municipiului Dej ca urmare a declinării dosarului penal către Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej. Pe fond, pârâta apreciază că nu sunt întrunite condițiile legale în vederea antrenării răspunderii civile delictuale. Astfel, după instituirea măsurii sechestrului asigurator, au fost efectuate toate demersurile pentru introducerea autoturismului în camera de corpuri delicte și, pe de altă parte, se arată că toate autoturismele de serviciu din cadrul unității sunt parcate în aceleași condiții ca și autoturismul reclamantului. Demersurile efectuate de lucrătorii IGPR-BCCO Cluj-Napoca pentru respectarea condițiilor speciale de păstrare și conservare dovedesc lipsa vreunei culpe în conduita lor, așa încât nu se mai impune a fi dezbătută existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul cauzat reclamantului. Cu privire la acest prejudiciu se arată că, în mod evident, în situația în care autovehiculul ar fi fost utilizat în cei 3 ani în care a fost supus măsurii sechestrului asigurator, după acest interval s-ar fi impus înlocuirea anvelopelor, a discurilor și plăcuțelor de frână, a filtrelor de ulei, aer, climă ori a acumulatorului. Pe de altă parte, contravaloarea serviciilor de revizie, înlocuire filtre, baterie, discuri, plăcuțe, curele s-a impus a fi achitată pentru indisponibilizarea efectivă a autovehiculului pentru o perioadă îndelungată de timp și nu ca urmare a păstrării vehiculului într-un anumit loc. Împrejurarea că vopseaua mașinii nu mai avea luciul pe care îl avea în urmă cu 3 ani ori celelalte obiecțiuni menționate în actul de predare-primire încheiat în data de 27 februarie 2018 sunt consecințele indisponibilizării autoturismului și nu a păstrării lui într-un anumit loc. Mai mult decât atât, se arată că, la momentul institurii sechestrului, proprietarilor mașinii li s-a adus la cunoștință că, în conformitate cu prevederile art.166 alin.1 ind.1 Cod proc.penală, pot solicita valorificarea bunului sechestrat.”

Răspunsul reclamantului la apărările pârâților

,,Prin răspunsurile la întâmpinări înregistrate la dosar (f.154-165,169-171, 172-179 vol.I), reclamantul, prin reprezentantul său, a solicitat respingerea excepțiilor invocate. A arătat că autoturismul marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…) a fost dobândit în timpul căsătoriei cu T.S.D., astfel încât reprezintă bun comun potrivit art.339 Cod civil, chiar dacă doar numele acesteia este menționat în contractul de vânzare-cumpărare. Apoi, reclamantul este cel care a achitat în mod efectiv contravaloarea reparațiilor, contravaloare ce este solicitată în prezentul dosar cu titlul de prejudiciu cauzat. Reclamantul arată că a înțeles să cheme în judecată pârâții de ord.1-3 apreciind că fapta ilicită constă în încălcarea dispozițiilor legale referitoare la păstrarea autovehiculelor indisponibilizate în procesele penale. Pârâții de ord.1-3 sunt cei care au pus în executare, în mod efectiv, măsura sechestrului dispusă prin ordonanța procurorului din data de 21 februarie 2014, așa încât trebuiau să respecte obligațiile prevăzute de Normele specifice privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate, așa încât se impune a fi respinsă excepția lipsei calității procesual pasive invocată prin întâmpinare. Excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâții de ord.3 și 4 se impune a fi respinsă deoarece reclamantul a solicitat tragerea la răspundere a instituțiilor în calitate de comitenți pentru faptele prepușilor lor și nu antrenarea vreunei răspunderi civile proprii. Or, atâta timp cât la momentul săvârșirii faptei ilicite prejudiciabile Rus Doru Cornel, Dinea Radu Marinel și Filip Mirela se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, desfășurându-și activitatea sub supravegherea și controlul M.A.I. și al Inspectoratului General al Poliției Române se impune a fi respinse excepțiile invocate. Față de apărările formulate pe fondul cauzei de către pârâți se arată că înscrierea autoturismului cu nr.de înmatriculare (…) în evidența centralizată menționată în Dispoziția Inspectoratului General al Poliției Române nu înlătură obligațiile pe care aceștia le aveau potrivit Normelor specifice privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate. Acestea trebuiau lăsate în custodia unei persoane fizice sau juridice ce putea asigura securitatea și păstrarea în condiții optime, iar, în cazuri temeinic justificate, autotursmele urmau a fi introduse în camera de corpuri delicte special amenajată. Aceste norme legale, în vigoare în data de 31 aprilie 2014, nu dădeau posibilitatea organelor de poliție să depoziteze autoturismele sechestrate în locuri neamenajate, așa cum este curtea BCCO Cluj-Napoca. În situația în care pârâții aveau cunoștință că la nivelul IPJ Cluj există probleme cu privire la organizarea camerei de corpuri delicte pentru autoturisme ar fi avut posibilitatea legală de a lăsa autoturismul reclamantului în custodia unei persoane fizice sau juridice care putea asigura securitatea și păstrarea în condiții optime. În ceea ce privește reparațiile ce au fost efectuate, se arată că, într-adevăr, unele dintre piesele a căror schimbare a fost necesară sunt, în mod normal, consumabile ce se uzează datorită folosirii autovehiculului în condiții normale, însă, în cazul dedus judecății, uzura a fost determinată de nefolosirea mașinii pentru o perioadă îndelungată de timp.

La termenul de judecată din 6 noiembrie 2019 a fost respinsă excepția lipsei calității procesual active, invocată de pârâții de ord.1-3 și unite cu fondul cauzei excepțiile de lipsă calitate procesuală pasivă invocate de pârâți prin întâmpinările înregistrate (f.192-193 vol.I).”

Raționamentul insanței de judecată

,,Din analiza înscrisurilor depuse în probațiune la dosar, instanța reține că reclamantul T.M.C. a fost cercetat în dosarul nr.117 D/P/2012 al DIICOT–Serviciul Teritorial Cluj sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003 și proxenetism, prevăzută de art.329 alin.1 vechiul Cod penal.

În baza prevederilor art.163 și urm. Cod proc.penală, art.112 lit.h, art.118 alin.2 Cod penal, a art.9 din Legea nr.308/2004 și a art.217 alin.4 Cod proc.penală, prin ordonanța procurorului din data de 21 ianuarie 2014 dată în dosarul nr.117 D/P/2012 al DIICOT–Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile aparținând învinuitului până la concurența sumei de 1500 euro provenită din infracțiuni de proxenetism, respectiv asupra autoturismului MERCEDES E 250, de culoare neagră, cu nr.de înmatriculare (…) și asupra bunurilor mobile și imobile dobândite de învinuit în perioada 19 aprilie 2012-9 ianuarie 2014, precum și asupra sumelor de bani ridicate de la acesta cu ocazia percheziției domiciliare. În ordonanța depusă în copie la filele 196-198 se mai menționează că va fi pusă în aplicare de lucrătorii de poliție delegați în cauză.

În dosarul penal fusese emisă, în data de 8 ianuarie 2014, ordonanța procurorului prin care s-a dispus delegarea a mai mulți inspectori, comisari ori subcomisari din cadrul BCCO Cluj-Napoca în vederea aducerii la îndeplinire a diverse dispoziții date în cadrul cercetărilor penale efectuate, printre care și de aplicare de măsuri asiguratorii (f.17-19 vol.II).

Potrivit răspunsurilor date în cadrul interogatoriilor administrate pârâților de ord.1-3 (f.1-2, 3-4, 5-6 vol.II), suținute de procesul-verbal depus în copie la filele 44-47 vol.I, în data de 31 ianuarie 2014 ASP Dinea Radu Marinel s-a deplasat în mun.Dej și, în prezența reclamantului, invinuit în dosarul nr.117 D/P/2012 al DIICOT–Serviciul Teritorial Cluj la acel moment și a avocatului său, a procedat la desigilarea autoturismului MERCEDES E 250, de culoare neagră, cu nr.de înmatriculare (…), parcat în spatele imobilului de pe (…).32, la acel moment reclamantul nu a putut preciza valoarea mașinii, prețul aproximativ de 19.330 euro fiind menționat de agentul de poliție după consultarea site-ului www.autovit.ro . În procesul-verbal întocmit s-a mai menționat că reclamantul afirma, la acel moment, că mașina nu îi aparține, ci se află în proprietatea soției sale (f.47 vol.I), ignorând astfel dispozițiile legale invocate în prezentul dosar tocmai pentru dovedirea calității sale procesual active.

Autoturismul a fost condus din mun.Dej în Cluj-Napoca de către reclamant și parcat în curtea BCCO Cluj-Napoca. A fost încuiat și sigilat cu sigiliul tip MI nr.(…) spre neschimbare. În procesul-verbal întocmit a fost specificată starea tehnică a vehiculului, așa cum a fost constatată la acel moment. Astfel, s-a menționat că „autoturismul avea la bord (…) km., jenți de aluminiu, toate 4 anvelopele cu dimensiunile 245/45 R17 99/VM+S marca Pirelli. Parbrizul prezintă o crăpătură orizontală în partea de jos, la nivelul ștergătoarelor, pe o lungime de aproximativ un metru. Autoturismul are rupt semnul mărcii MERCEDEZ-BENZ din partea din față de pe capotă. În portbagajul autoturismului se află o vestă reflectorizantă, un kit de schimbare roată (cric, antifurt etc), 1 umbrelă, perie plastic, dispozitiv îndepărtare zăpadă și 1 roată rezervă marca Continental cu dimensiunile 155/70 R (…) M. Autoturismul avea în interior un MP3 Plaxer încorporat” (f.44-47 vol.I).

La data punerii în executare a ordonanței procurorului din data de 21 ianuarie 2014 dată în dosarul nr.117 D/P/2012 al DIICOT–Serviciul Teritorial Cluj, reclamantul a formulat plângere, solicitând, în principal, revocarea măsurii asiguratorii a sechestrului instituit, iar, în subsidiar, predarea autovehiculului în custodia proprietarei T.S.D., cu obligația de a nu înstrăina vehiculul până la soluționarea definitivă a cauzei (f.56-58 vol.I).

În data de 4 februarie 2014 a fost întregistrată la Tribunalul Cluj contestația împotriva ordonanței procurorului de aplicare a sechestrului, contestație respinsă prin încheierea penală nr.20/2014 pronunțată în dosarul penal nr.(…), fără a se insista în motivarea hotărârii pe respingerea cererii formulată în subsidiar.

În data de 23 mai 2014 reclamantul a înregistrat în dosarul nr .117 D/P/2012  cererea prin care a solicitat, în principal, a se dispune parcarea autoturismului într-un spațiu ferit de intemperii, iar, în subsidiar, a se încuviința protejarea vehiculului cu o prelată (f.69 vol.I). Potrivit afirmațiilor reclamantului, necontrazise în vreun fel în cursul procesului, această cerere nu a fost soluționată.

Prin ordonanța procurorului din data de 30 iulie 2015, dată în dosarul nr.117 D/P/2012, s-a dispus clasarea cauzei penale cu privire la suspectul T.M.-C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003 și declinarea cauzei privind comiterea infracțiunii de proxenetism în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej (f.25-35 vol.I). A fost constituit dosarul penal nr.813/P/2015 în care, prin cererea înregistrată în data de 23 octombrie 2015 reclamantul a solicitat a se lua măsurile de urgentare a finalizării cercetărilor și de soluționare a dosarului, iar, în subsidiar, a se lua măsurile necesare în vederea restituirii autovehiculului sau de înlocuire a acestuia cu o sumă de bani echivalentă valorii stabilite (f.70-71, 72). Cererea formulată a fost admisă după un an și jumătate, prin ordonanța emisă în data de 8 februarie 2017 de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej în dosar penal nr.813/P/2015 dispunându-se restituirea autoturismului marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…) către d-na T.S.D., cu obligația stabilită în sarcina acesteia de a păstra autotzurismul în satre bună, de a nu-l înstrăina sau greva până la finalizarea cauzei.

Dosarul penal nr.813/P/2015 a fost soluționat în data de 31 ianuarie 2018, prin ordonanța de clasare depusă în copie la filele 36-43 vol.I.

Potrivit dovezii depuse în copie la filele 48-49 vol.I restituirea autoturismului, a certificatului de înmatriculare nr.(…) și a celor două chei de pornire au avut loc în data de 27 februarie 2017, menționându-se de către agentul de poliție din cadrul IPJ Cluj, Poliția mun-Dej că mașina „se află într-o stare generală bună, fără a se constata avarii evidente sau modificări față de starea în care se afla la momentul instituirii sechestrului”. La solicitarea d-nei T.S.D. au fost consemnate următoarele obiecțiuni cu privire la starea autoturismului: „farul stânga față are o porțiune în care este mătuit (nu are luciul inițial) din cauza soarelui iar chederele prezintă urme de mucegai și rugină; capota și portbagajul nu au putut fi deschise; vopseaua nu mai are luciul pe care îl avea în urmă cu trei ani de zile, întrucât autoturismul a fost depozitat în aer liber sub doi copaci; acumulatorul autoturismului era descărcat; autoturismul avea pe unele suprafețe frunze, praf și mizerie” (f.48-49 vol.I). Au fost efectuate fotografiile depuse la filele 50-55 vol.I.

Autoturismul nu a putut fi pornit, în curtea BCCO Cluj-Napoca în data de 27 februarie 2017, aspect dovedit de filmarea realizată la acel moment și recunoscut dealtfel de pârâții de ord.1-3 în integrogatoriile ce le-au fost administrate (f.1-2, 3-4, 5-6 vol.II). Pârâții Filip Mirela-Loredana și Dinea Radu Marinel au menționat că imposibilitatea pornirii mașinii se datorează intervalului mare de timp în care aceasta a fost imobilizată prin aplicarea sechestrului (răspunsul oferit la întrebarea nr.8 din interogator).

Contravaloarea serviciilor de tractare este menționată în factura fiscală nr.(…)/27.02.2017 (f.76 vol.I), suma de 476 lei fiind achitată potrivit chitanței nr.(…)/27.02.2017 (f.77 vol.I).

Autoturismul a fost supus reviziei în reprezentanța Mercedes-Benz, unde a fost întocmit devizul estimativ al lucrărilor ce se impunea a fi efectuate și, la solicitarea proprietarului, lucrările au și fost executate, astfel încât a fost emisă de RMB Inter Auto SRL factura fiscală nr.(…)/15.03.2017 pentru suma de 11.394,96 lei (fr.78-80 vol.I), factură achitată la aceeași dată, potrivit dovezii depuse în copie la fila 83 vol.I. Pentru lucrările menționate în devizul estimativ depus la fila 81 vol.I a fost emisă factura fiscală nr.(…)/15.03.2017 pentru suma de 1.008,64 lei (f.82 vol.I), sumă achitată la aceeași dată (f.84 vol.I). Ulterior, în data de 31 martie 2017 s-a impus a fi verificat sistemul de răcire și a fi înlocuit filtrul de combustibil, lucrare pentru care reclamantul a achitat suma de 453,02 lei potrivit dovezilor depuse la filele 85-86 vol.I.

Apreciind că vinovați de prejudiciul ce i-a fost cauzat bunului deținut în proprietate se fac lucrătorii de poliție din cadrul BCCO Cluj-Napoca, reclamantul a înregistrat cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu aceștia, cerere întemeiată pe dispozițiile art.1357 Cod civil.

În condițiile în care reclamantul a solicitat a fi antrenată răspunderea civilă delictuală a pârâților Rus Doru Cornel, Dinea Radu Marinel și Filip Mirela Loredana instanța apreciază că se impune a fi respinsă excepția lipsei calității procesual pasive invocată prin întâmpinare, argumentele referitoare la existența sau nu a unor îndatoriri ai lucrătorilor de poliție ori la respectarea sau nu de către aceștia a dispozițiilor legale în vigoare urmând a fi analizate pe fondul cauzei.

Cu privire la excepțiile de lipsă calitate procesual pasivă invocată de pârâții I.G. al Poliției Române și M.A.I., instanța constată că reclamantul nu a solicitat antrenarea răspunderii civile directe a instituțiilor menționate, arătând că sunt întrunite condițiile art.1373 alin.1 Cod civil potrivit cărora comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate. Potrivit alin.2 al art.1313 Cod civil, este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcția, supravegherea și controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul său ori a altuia.

În cazul dedus judecății se constată că, la data aplicării sechestrului asupra autoturismului, pârâții Rus Doru Cornel, Dinea Radu Marinel și Filip Mirela Loredana făceau parte din personalul M.A.I., lucrând efectiv la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-Napoca din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția de Combatare a Criminalității Organizate. După cum se poate observa, în motivarea excepțiilor invocate, pârâții de ord. 4 și 5 nu invocă o lipsă a calității de comitent față de lucrătorii de poliție, argumentând doar că aceștia și-au îndeplinit cu responsabilitate atribuțiile de serviciu.

Ca urmare, atâta timp cât s-a solicitat obligarea pârâților la plata contravalorii prejudiciului cauzat în calitatea lor de comitenți prin raportare la faptele prepușilor, instanța urmează a respinge excepțiile de lipsă calitate procesuală pasivă ce au fost invocate, argumentele referitoare la îndeplinirea obligațiilor pârâților de ord.1-3 urmând a fi analizate pe fondul cauzei.

În conformitate cu prevederile art.1357 alin.1 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Ca urmare, pentru a putea fi antrenată răspunderea civilă delictuală, reclamantul trebuie să dovedească existența unei fapte ilicite, culpa pârâților în săvârșirea faptei ilicite, existența unui prejudiciu și raportul de cauzalitate între prejudiciul creat și fapta ilicită a pârâților.

În cazul dedus judecății, se constată că pârâții Rus Doru Cornel, Dinea Radu Marinel și Filip Mirela Loredana, în baza ordonanței de delegare și a ordonanței din data de 21 ianuarie 2014 date de procurorul de caz în dosarul nr.117 D/P/2012 al DIICOT–Serviciul Teritorial Cluj au trecut la aplicarea măsurii sechestrului asupra autoturismului marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…). Așa cum a subliniat în mai multe rânduri în cursul procesului reprezentantul reclamantului, în prezentul dosar nu a fost contestată măsura aplicată în dosarul penal, legalitatea și temeinicia acesteia făcând obiectul unor cercetări anterioare. Chiar dacă rezultatele cercetărilor nu au fost potrivit așteptărilor proprietarului autoturismului, în prezenta cauză, ce se dorește a se cerceta este modalitatea în care pârâții de ord.1-3 au adus la îndeplinire obligația de instituire a sechestrului și dacă se poate concluziona că este vorba despre o faptă culpabilă a acestora.

Analizând criticile formulate de către reclamant și apărările pârâților instanța constată că la momentul instituirii sechestrului asupra autoturismului marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…) erau aplicabile prevederile Ordinului MAI nr.73/2013 privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte, cu anexele ce reprezintă norme specifice pentru fiecare categorie de bunuri sechestrate în parte, așa cum a precizat reclamantul, prin reprezentantul său, căt și prevederile Dispoziției nr.68/30.11.2011 a Inspectoratului General al Poliției Române, privind evidența centralizată a autovehiculelor indisponibilizate de organele de poliție, așa cum au menționat pârâții prin reprezentanta lor.

Într-adevăr, în conformitate cu prevederile art.2 alin.1 lit.a din Dispoziția nr.68/30.11.2011 a Inspectoratului General al Poliției Române, polițiștii din cadrul structurilor de poliție care, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, iau măsura asiguratorie a indisponibilizării autovehiculelor sau duc la îndeplinire măsura luată de procuror sau instanțe, fără a le introduce la camerele de corpuri delicte, vor comunica datele necesare luării în evidență a acestor vehicule într-un termen de 5 zile lucrătoare de la data lăsării în custodie Direcției Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative. Aceste date de identificare ale autovehiculului indisponibilizat sunt necesare pentru efectuarea mențiunilor corespunzătoare în registrele de evidență, potrivit art.3 din actul normativ menționat.

Pârâții de ord.1-3 au arătat că și-au îndeplinit această obligație și au depus la fila 144 vol.I copia fișei de inventariere și evaluare a autovehiculului indisponibilizat în care au fost înscrise datele de identificare ale autoturismului marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…). Însă acest înscris nu face dovada comunicării datelor către Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, instituție în cadrul căreia funcționează Serviciul Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative. Potrivit actului comunicat de această instituție, fișa de inventariere și evaluare a autovehiculului marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…) a fost înregistrată doar în data de 28 iulie 2016 sub nr.(…) (f.28 vol.II).

Însă, chiar și în situația în care lucrătorii de poliție care au avut atribuții în ceea ce privește punerea în executare a măsurii asiguratorii ar fi comunicat Serviciului Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative din cadrul IPJ Cluj datele vehiculului indisponibilizat în termenul prevăzut de art.2 alin.1 lit.a din Dispoziția nr.68/30.11.2011 a Inspectoratului General al Poliției Române, aceasta nu înlătură obligațiile stabilite în sarcina lor prin dispozițiile Ordinului MAI nr.73/2013 privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte.

Astfel, potrivit art.5 din Normele specifice privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate, ce reprezintă Anexa nr.2 a Ordinului MAI nr.73/2013, autovehiculele indisponibilizate în vederea confiscării sau recuperării prejudiciului, de regulă, se lasă în custodia persoanelor fizice ori juridice care pot asigura securitatea și păstrarea acestora în condiții optime. Dacă în situații temeinic justificate autovehiculele indisponibilizate asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurator se introduc la camera de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele indisponibilizate organizată la nivelul unității d__ care face parte personalul care le-a indisponibilizat sau unității din localitatea în care își are sediul unitatea de parchet competentă în cauză, în conformitate cu prevederile art.6 alin.1.

În apărarea formulată, susținută prin răspunsurile date la întrebarea nr.3 din interogatoriile ce le-au fost administrate, pârâții de ord.1-3 au arătat că decizia de a nu lăsa autoturismului marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…) în custodia unei persoane fizice sau juridice aparține procurorului de caz. Instanța constată că această afirmație nu a fost susținută de vreo probă administrată în cauză. Astfel, în ordonanța procurorului din data de 21 ianuarie 2014 dată în dosarul nr.117 D/P/2012 nu se menționează modalitatea concretă de aducere la îndeplinire a sechestrului instituit asupra autovehiculului și, în conformitate cu prevederile legale menționate anterior, regula o constituie darea în custodie a autoturismului, excepția ce constă în depunerea vehiculului la camera de corpuri delicte trebuind a fi temeinic justificată. Or, după cum se poate observa, la dosar nu a fost depus vreun document în care să fie menționată această modalitate de executare a măsurii asiguratorii și motivele pentru care autoturismul nu a putut fi dat în custodie, astfel încât pârâților de ord.1-3 le aparține în mod direct răspunderea cu privire la decizia de a nu face aplicarea prevederilor art.5 teza I din Normele specifice privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate, ce reprezintă Anexa nr.2 a Ordinului MAI nr.73/2013.

Modalitățile concrete în care se procedează în caz de indisponibilizare a unui vehicul și de depunere a lui în camera de corpuri delicte este în mod expers reglementată în Normele specifice privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate, ce reprezintă Anexa nr.2 a Ordinului MAI nr.73/2013 atât în ceea ce privește termenul de depunere a vehiculului, personalul însărcinat cu responsabilități pe perioada indisponibilizării vehiculului ori modul de păstrare, conservare și valorificare a autoturismelor indisponibilizate.

Potrivit art.2 alin.2 din actul normativ indicat, spațiile în care se păstrează autoturismele indisponibilizate se amenajează, de regulă, în garaje, țarcuri acoperite, care pot asigura păstrarea autovehiculelor în condiții bune de conservare și securitate.

În cazul dedus judecății se constată că pârâții au „parcat” autoturismul marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…) în curtea BCCO Cluj-Napoca și i-au aplicat sigiliu. Explicația dată, potrivit susținerilor cuprinse în întâmpinare și a răspunsurilor date la întrebarea nr.4 din interogatortiile administrate, este aceea că, la data institurii sechestrului asupra autoturismului marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…) nu era organizată cameră de corpuri delicte pentru păstrarea autivehiculelor ridicate la nivelul IPJ Cluj. Într-adevăr, pârâții de ord.1-3 au depus la dosar Dispoziția Sefului IPJ Cluj nr.(..)/04.11.2016 în care, la art.2, se menționează că se organizează și funcționează camerele de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate la nivelul județului Cluj, însă, au fost omise prevederile art.2 alin.3 .d__ Ordinul MAI nr.73/2013 potrivit cărora, în cazul în care la nivelul unității nu este organizată o cameră de corpuri delicte, bunurile se depun la cea mai apropiată cameră de corpuri delicte, cu respectarea prevederilor prezentului ordin.

Ca urmare, pârâții Rus Doru Cornel, Dinea Radu Marinel și Filip Mirela Loredana, fără a justifica un motiv întemeiat, nu au lăsat autoturismul sechestrat în custoria unei persoane fizice sau juridice ce l-ar fi putut păstra în condiții optime, deși știau că la nivelul IPJ Cluj nu fusese încă organizată camera de corpuri delicte corespunzătoare cu toate că dispozițiile Ordinului MAI nr.73/2013 erau deja în vigoare și nu au luat măsura depozitării vehiculului în camera de corpuri delicte cea mai apropiată. În cursul procesului nu au depus la dosar vreo probă din care să reiasă că la sfârșitul lunii ianuarie 2014 nu era organizată nicio cameră de corpuri delicte pentru păstrarea vehiculelor la nivelul întregii țări, spre exemplu.

Or, în aceste condiții, instanța apreciază că pârâții Rus Doru Cornel, Dinea Radu Marinel și Filip Mirela Loredana se fac vinovați de nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la punerea în executare a măsurii instituirii sechestrului asigurator asupra autoturismului reclamantului.

În ceea ce privește prejudiciul cauzat, instanța constată că vehiculul era funcțional la momentul instituirii sechestrului, potrivit răspunsului dat chiar de către pârâtul Dinea Radu Marinel la întrebarea nr.1 din interogatoriul ce i-a fost administrat, iar, după trei ani, la momentul predării către d-na T.S.D. nu a put fi pornit, fiind necesar a se apela la servicii de specialitate pentru a putea fi transportat, pe platformă, direct într-un services. În mod evident, parte dintre defecțiunile constatate se datorează timpului îndelugat în care mașina a rămas parcată în curtea BCCO Cluj-Napoca și nepornirii motorului, însă tocmai fapta pârâților este cea care a dus la această situație. Evident, aplicarea sigiliului asupra mașinii a fi făcut imposibilă orice dorință sau încercare de verificare periodică a mașinii, chiar dacă ar fi existat vreun astfel de interes din partea lucrătorilor de poliție. Este clar că aceștia au respectat interdicția instituită prin aplicarea sigiliului și, așa cum au subliniat, nu au în fișa postului vreo atribuție în ceea ce privește întreținerea autoturismelor indisponibilizate. Însă, tocmai nerespectarea prevederilor legale referitoare la depozitarea autovehiculului sechestrat au dus la imposibilitatea aplicării prevederilor art.16 și urm. din Normele specifice privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate, ce reprezintă Anexa nr.2 a Ordinului MAI nr.73/2013 referitoare la conservarea autoturismelor indisponibilizate.

Adresele comunicate în cursul anului 2016 către Poliția Municipiului Dej, respectiv către IPJ Cluj, după organizarea camerei de corpuri delicte pentru păstrarea autovehiculelor indisponibilizate nu prezintă nicio relevanță în soluționarea cauzei în condițiile în care la momentul ianuarie 2014 nu s-a luat vreo măsură pentru conservarea vehiculului în condiții optime.

Cu privire la întinderea efectivă a prejudiciului cauzat reclamantului, instanța constată că pârâții doar au afirmat, fără a propune administrarea vreunei probe ce ar fi putut fi relevantă, că parte dintre reparațiile aduse autoturismului nu aveau legătură directă cu modul de depozitare pe perioada sechesterului instituit. Instanța constată, pe de o parte, că nu s-a administrat vreo probă din care să reiasă cu claritate că o anumită defecțiune a autoturismului ar fi existat anterior instituirii sechestrului, iar defecțiunile cauzate de intemperii, în mod evident, sunt imputabile pârâților de ord.1-3 pentru considerentele arătate anterior. În ceea ce privește defecțiunile cauzate efectiv de starea de indisponibilizate determinată de măsura asiguratorie ce a afectat autoturismul, instanța constată că pârâții de ord.1-3 sunt direct răspunzători, contrar apărărilor formulate. Într-adevăr, pârâților nu le era permis să mai acționeze în vreun fel asupra mașinii urmare a aplicării sigiliului, însă, în situația în care ar fi respectat obligația de lăsare a vehiculului în custodia unei persoane fizice sau juridice ori de depunere la camera de corpuri delicte, pe perioada indisponibilizării, specialistul cu pregătire tehnică ar fi luat măsurile necesare menținerii acestuia în starea tehnică corespunzătoare, potrivit art.17 din Normele specifice privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate.

Ținând cont de cele prezentate, instanța apreciază că sunt întrunite condițiile antrenării răspunderii civile delictuale ale pârâților Rus Doru Cornel, Dinea Radu Marinel și Filip Mirela Loredana, prevăzute de art.1357 alin.1 Cod civil, iar pârâții I.G.P.R. și M.A.I., în calitate de comitenți, sunt responsabil pentru faptele prepușilor lor, potrivit art.1313 alin.1 Cod civil.

Ca urmare, instanța va admite în parte acțiunea formulată și va obliga pârâții, în solidar, la plata sumei de 13.329,62 lei în favoarea reclamantului, cu titlul de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat autoturismului marca Mercedes Benz cu nr.de înmatriculare (…). Se observă că, din însumarea facturii emise pentru serviciile de tractare (476 lei potrivit facturii fiscale nr.0113/27.02.2017) și a reparațiilor efectuate (11.394,96 lei potrivit facturii fiscale nr.(…)/15.03.2017; 1.008,64 lei potrivit facturii fiscale nr.(…)/15.03.2017 și 453,02 lei potrivit facturii fiscale nr.(…)/31.03.2017) reiese un total de 13.332,62 lei, însă, în baza principiului disponibilității, instanța nu poate da mai mult decât s-a cerut. Iar reclamantul a solicitat acordarea sumei de 13.329,62 lei cu titlul de despăbugire.

În baza art.1350 Cod civil, pârâții, în solidar, vor fi obligați la plata dobânzii legale calculată de la data pronunțării hotărârii și până la achitarea integrală a sumei. Dobânda nu poate fi acordată de la data achitării facturilor fiscale menționate atâta timp cât pârâții nu sunt de drept în întârziere.

În conformitate cu prevederile art.453 alin.1 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, că îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. În cazul dedus judecății reclamantul a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 771,45 lei cu titlul de taxă judiciară de timbru și suma de 14.280 lei cu titlul de onorar avocațial, potrivit dovezilor depuse la filele 30-32 vol.II. Prin raportare la cuantumul pretentențiilor formulate, la compexitatea cauzei și la intervalul de timp în care a fost soluționată cauza, instanța apreciază că onorariul avocațial este disproporționat, astfel încât, în baza art.451 alin.2 C.pr.civ. urmează a-l reduce, pârâții fiind obligați, în solidar, la plata sumei de 7.771,45 lei în favoarea reclamantului, cu titlul de cheltuieli de judecată.”

Împotriva hotărârii au formulat apel atât părății cât și reclamantul, în prezent cauza aflându-se pe rolul Tribunalului Cluj, instanța încuviințând efectuarea unei expertize tehnice care până în prezent nu a fost efectuată.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns