Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Hotărârea judecătorilor de la Tribunalul Cluj privind revocarea membrilor CSM Gabriela Baltag și Evelina Oprina

Hotărârea judecătorilor de la Tribunalul Cluj privind revocarea membrilor CSM Gabriela Baltag și Evelina Oprina

Adunarea generală a judecătorilor de la Tribunalul Cluj a adoptat hotărâre privind revocarea membrilor CSM Gabriela Baltag și Evelina Oprina, în care sunt înșirate zeci de nemulțumiri legate de activitatea celor două reprezentante ale tribunalelor.

HOTĂRAREA NR.5 din 05.03.2019 a Adunării generale a judecătorilor Tribunalului Cluj

Adunarea generală a judecătorilor Tribunalului Cluj a fost convocată în conformitate p•evederile art. 17 alin.2 din Hotărâ•ea CSM nr.1375/17.12.2015, privind Regulainentul de ordine inte•ioară al instanţelor judecătoreşti, de către judecătorii instanţei, pentru data de 05.03.2018, o•a 12.”, sala 115, având ca ordine de zi:

  1. Initierea procedurii de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii aleşi din partea tribunalelor, respectiv a doatnnei judecător Evelina Mirela Oprina şi a doanmei judecător Gabriela Baltag.

Şedinţa a fost prezidată de doamna judecător Seleşiu Ana Sorina, preşedintele instanţei, în prezenţa a 37 din totalul de 38 judecători aflaţi în activitate. Se constată lipsa doamnei judecător Nan Alexandrina.

Constatându-se întrunită condiţia de cvorum prev.de art.17 alin. 9 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin art.1 din HCSM nr.1375/2015,

După prezentarea punctelor de vedere şi a opiniilor exprimate de magistraţii instanţei, cu 33 de voturi pentru 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri, Adunarea Generală a judecătorilor de la Tribunalul Cluj:

HOTĂRĂŞTE

Art.1. În temeiul art. 55 alin. 3 raportat la alin.1 lit. c din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, declanşează procedura de revocare din funclie a mentbrilor Consiliului Superior al Magistraturii aleşi din partea tribunalelor, respectiv a doanmei judecător Evelina Mirela Oprina a doamnei judecător Gabriela Baltag.

Adunarea generală a stabilit următoarele:

in drept, potrivit art. 55 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 317/2004, revoca•ea din fincţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, când secţia corespunzătoare a Superior al Magistraturii a constatat, pe baza raportzilui intoctnit de Inspecţia Judiciară, că persoana în cauză nu şi-a indeplinit sau şi-a îndeplinit in mod necorespunzător, in mod grav, repetat nejustificat, atribuţille prevăzute de lege. Pot•ivit alin. (3) lit. b) din acelaşi act no•mativ, sesiza•ea trebuie să cup•indă indicarea concretă a atribuliei prevăzute de lege pe care pe•soana cauză nu şi-a indeplinit-o sau şi-a îndeplinit-o în mod necorespunzător, în mod grav, repetat nejustificat, precum a motivelor din care rezultă această situaţie. Sesizarea este inadmisibilă atunci când vizează modul în care membrul ales şi-a exercitat dreptul de vot, mandatul membrului ales nefiind imperativ;

De asemenea, potrivit deciziei CCR nr. 196/2013, în cadrul sintagmei „neindeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor în Consiliu”, atribtqiile reprezintă sarcinile administrative jurisdicţionale care incumbă calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistratztrii.

Un membru ales al CSM trebuie să fie preocupat în primul rând de interesele judecătorilor de la nivelul instanţelor care 1-au ales. Astea sunt cele exprimate în cadrul proiectului de candidatură înainte de începerea exercitării mandatului pe baza cărora a fost ales, respectiv cele comunicate membrului CSM de adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor pe parcursul exercitării mandatului. Recunoscând dreptul de a vota în cadrul Plenului/Secţiei, independent de voinţa alegătorilor, potrivit mandatului reprezentativ şi nu imperativ pe care îl deţine, considerăm că în dezbaterile publice membrul CSM nu se poate dezice de cei pe care îi reprezintă şi nici încălca sau contesta hotărârile CSM adoptate în mod legal. Or, în mai multe ocazii, cele două reprezentante din CSM au ignorat sau contrazis opinia judecătorilor de la nivelul Tribunalelor, respectiv hotărâri ale CSM.

Obiecţiuni ale Tribunalului Cluj cu privire la activitatea doamnei judecător Gabriela Baltag, membru ales al CSM din partea tribunalelor

  1. Atribuţia prevăzută de lege — privind apărarea independenţei judecătorilor şi procurorilor

Potrivit art. art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii au dreptzd, respectiv obligaţia corelativă de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii Şi procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care ar putea afecta independenla sau imparţialitatea judecătorilor, respectiv imparţialitatea sau independenţa procurorilor în dispunerea soluţiilor, în conformitate cu Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările completările ulterioare, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Secţiile Consiliultri Superior al Magistratztrii apără reputalia profesională a judecătorilor procurorilor. Sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său se soluţionează la cerere sau din oficitt de Plentil Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit art. 3 alin. (1) din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, judecătorii procurorii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiel.

Fapte imputate

1. in emisiunea „Adevăruri ascunse” difuzată de postul de televiziune Antena 3 din data de 4 martie 2018, doamna judecător membru CSM Gabriela Baltag a susţinut că sunt judecători care se află la mâna procurorilorl Prin această afirmaţie a denigrat procurorii şi a ridicat suspiciuni asupra activităţii judiciare a judecătorilor.

2. in emisiunea din data de 10 decembrie 2017 de la postul de televiziune Antena 3, doamna judecător Gabriela Baltag a declarat: “Nu aş vrea să analizez declaraţiile domniei sale (n.r. procurorul general al Parchetuhti de pe lângă ÎCCJ). Regretabil este că s-au făcut pe holul CSM şi pare că ăsta este adevărul. Am pretenţia când vorbeşti de independenţa magistraţilor, să indici măcar un text de lege. in pachetul de legi nu există nicio prevedere, nu am găsit niciun text de lege care să aducă o ingrădire a sistemztlui judiciar. Constituţia vorbeşte despre principiul care guvernează activitatea procurorilor, şi care este controlul ierarhic”. In aceeaşi emisiune a mai declarat că susţine iniţiativa înființării unel Secţii pentru Investigarea Infracţiztnilor din Justiţie.”Salut această iniţiativă. Nu o dată şi nu de puţin timp aflam că jztdecătorii simt o presiune asupra lor, venită dintr-o anumită parte a sistemului judiciar. Nu sunt nurnai cazuri izolate. Ca să nu vă spun câte memorli însoţite de documente au venit spre noi, care prezentau presiunile făcute asupra judecătorilor din materie penală” a explicat Gabriela Baltag2. Prin această afirmaţie a criticat procurorul din România cu cea mai inaltă poziţie şi a susţinut înfiinţarea SIIJ împotriva voinţei exprimare de toate adunările generale din România.

  1. În emisiunea Sinteza zilei, de la Antena 3 din data de 24.09.2017 doamna judecător Gabriela Baltag a declarant că există o coaliţie impotriva aflării adevărului în CSM. „Niciodată nu se ştie ce se va intâmpla. Pot fi revocaţi oricând oameni. Vorbim despre existența unei coaliții impotriva Inspectiei Judiciare (IJ). Eu insămi am vorbit despre reformarea IJ, însă nu putem face asta impotriva legii. Avem un cadru legal. M-am intrebat eu, impreună cu unii membri CSM, ce se intâmplă. Niclun judecător nu poate să accepte aceste lucruri care sunt în afara legii “3. Prin această afirmaţie a denigrat colegii din CSM.
  2. În emisiunea Exces de putere de la postul de televiziune Antena 3 din data de 09.2017, se arată că judecătoarea Gabriela Baltag, membră CSM, a sesizat vizite suspecte la Consiliul Superior al Magistraturii.,,Inspectori de la Inspecţia Judiciară vin în vizită la unele persoane(…). Au fost persoane importante în acest sistem care au venit după sfârşitul orelor de program în această instituţie şi am vrut să cunoaştem care a fost motivul pentru care au venit. Solicitarea mea a fost respinsă”, a declarat judecătoarea, vineri seară, la emisiunea „Exces de putere”. Doamna judecător Gabriela Baltag susţine că şi Laura Codruţa Kovesi face vizite târzii la CSM. „Am văzut-o o dată, pe 18 ianuarie, seara, la ora 19 fără ceva, intrând în CSM. I-am întrebat pe colegi ce caută la ora aceea, era însoţită de o altă persoană(…). Mi s-a părut nefiresc. Nu am aflat nici în ziva de azi, pentru că nimeni nu a vrut să recunoască”, a relatat judecătoarea4. Prin aceste afirmaţii a denigrat colegii din CSM şi membri ai Inspecţiei judiciare şi a alimentat neîncrederea în această instituţie CSM atât din partea magistraţilor, cât şi a societăţii civile.
  3. În emisiunea „Adevăruri de viaţă” din data de 4 martie 2018 de la postul de televiziune Antena 3, doamna judecător Gabriela Baltag a susţinut că ar fi votat probabil revocarea lui Kovesi.„Eu nu ştizt ce au avut ei în vedere pentru că cererea asta nu a ajuns la secţia de judecători. Probabil aş fi votat revocarea lui Kovesi. Pentru că am urmărit argumentele şi am citit raportul. Nu pot spune mai multe. Este o procedură in curs de verificare, cineva trebuie să ia o decizie nu vreau să se spună că un judecător a spus mai mult decât îi permite codul deontologic”. Prin această afirmaţie a denigrat un procuror împotriva evaluării făcute de secţia pentru procurori a CSM.
  4. Invitată în emisiunea „Adevăruri de viaţă”, din data de 4 martie 2018 la postul de televiziune Antena 3 judecătoarea Gabriela Baltag, membră a Consiliului Superior a Magistraturii, a mărturisit că există multă presiune acunz printre judecători, în ceea ce priveşte dosarele care vin de la procurori. „in ultima lună m-am întrebat ce face un judecător, care are în faţă un dosar de care nu mai este sigur, pentru că am mers la bilanţuri la foarte multe instanţe şi nu pot să nu vă mărturisesc că judecătorii îşi pun problema veridicităţii din dosar. Niciodată nu şi-a putut imagina că ar putea exista suspiciuni în acest sens. Nu are toate pârghiile să verifice de la un capăt până la final”. Prin această afirmaţie a denigrat procurorii şi a ridicat suspiciuni asupra activităţii judiciare a judecătorilor.

Concluzionând, sub acest aspect, se constată că doamna judecător Gabriela Baltag nu şi-a respectat obligaţia de apărare a independenţei justiţiei şi a reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor, faţă de campaniile media permanente de denigrare a unor magistraţi sau a în general, a sistemului judiciar. Prin prezenţa doamnei judecător Gabriela Baltag în nenumărate emisiuni televizate în care judecători şi procurori din sistemul judiciar au fost denigraţi, a validat, în percepţia opiniei publice, campaniile îndreptate împotriva sistemului de justiţie şi a magistraţilor. Mai mult chiar, toate declaraţiile doamnei judecător au fost în sensul că modificările aduse legilor justiţiei nu afectează independenţa justiţiei, contrar opiniei largi a judecătorilor şi procurorilor precum şi organismelor internaţionale care au criticat vehement aceste modificări.

  1. Atribuţia prevăzută de lege cu privire la conflictul de interese

Potrivit art. art. 5 alin. (2) din Legea nr. 303I2004, judecătorii procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor interesul public de infăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselo• generale ale societăţii.

Fapte imputate

  1. Potrivit site-ului G4media.ro – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ în data de 11.11.2018 proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art.67 din Legea nr. 317/2004 privind CSM. E vorba de ordonanţa Guvernului prin care au fost menţinuţi în funcţie actualii şefi interimari ai IJ, judecătorul Lucian Netejoru şi procurorul Gheorghe Stan, deşi mandatele de conducere le-au expirat la 1 septembrie 2018. Plenul a dat aviz negativ ordonanţei IJ cu un vot de 9 la 8. Cu alte cuvinte, toţi cei 17 membri prezenţi au votat (ministrul Justiţiei Tudorel Toader şi şefa ICCJ Cristina Tarcea au lipsit). Aceasta înseamnă că a votat şi judecătoarea Gabriela Baltag, deşi avea obligaţia de a se abţine întrucât soţul ei concurează pentru un post de inspector la IJ, au explicat G4Media.ro surse judiciare. Procedura de selecţie a celor 12 inspectori este în plină desfăşurare5.

5 https://www.g4media.ro/surse-judecatoarea-gabriela-baltag-din-esm-prinsa-in-off-side-a-votat-pentru-avizarea-ordonantei­privind-conducerea-inspectiei-judiciare-desi-sotubei-concureaza-pentrwun-post-de-inspector-surse.html

  1. Potrivit declaratiei de interese6 doamna Baltag este membru A.M.R chiar şi după alegea sa în cadrul CSM. in cursul anilor 2017-2018 această asociatia a avut mai multe opinii favorabile modificării legilor justitiei, contrar opiniei cvasi-unanime a adunărilor generale ale judecătorilor şi procurorilor. in cursul exercitării mandatului, ea s-a erijat Intr-un reprezentant al opiniilor acestei organizatii, nicidecum a magistratilor care au ales-o în functie. Astfel, a sustinut modificări vicioase propuse de initiator, inclusiv cu privire la Sectia specială de investigare a infractiunilor din justitie.

iii.          Atributia prevăzută de lege privind activitatea politică

Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, magist•aţil sunt obligaţi să •especte Codul deontologic al judecătorilor ,s1 procurorilor.

Potrivit art. 4 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor: (/) in îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, judecăto•ii procurorli nu trebuie să fie influenţaţi de doctrine politice. (2) Judecătorii procurorii nu pot milita pent•u adera•ea altor persoane la o formaţiune politică, nu pot pa•ticipa la colectarea fondurilor pentru fo•maţiuntle politice şi nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.(3) Judecătorii procurorii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o fincţie publică cu caracter politic.

Fapte imputate

  1. Doamna judecător a acceptat existenta pe Facebook a grupului public „Alături de Gabriela Baltag”, grup care are peste 4000 de membrii, şi care promovează formatiuni politice şi sprijină candidati pentru functii publice cu caracter politic, permitând astfel folosirea prestigiului sau imaginii sale în scopuri politice7. Dintre postările recente mentionăm, cu titlu de exemplu, pe cea din 3 martie 2019 „TĂRICEANU PREŞEDINTE, PSD — PRIM MINISTRU, „MARLANNIS — LA BECIUL DOMNESC”.

iv. Atributia prevăzută de lege în legătură cu etica profesională

Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, magistraţil sunt obligaţi sy`t respecte Codul deontologic al judecătorilor procurorilo•.

Potrivit art. 18 alin. (1) din HCSM nr. 328/2005 — Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor: Relaţiile judecătorilor procurorilor în cadrul colectivelor din care fac parte trebuie să fie bazate pe respect bună-credinţă, indiferent de vechimea în profesie de firncţia acestora.

Fapte imputate

  1. Atitudine lipsită de respect, în mod repetat, în şedintele CSM, fată de unii membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii. Cu titlu de exemplu, mentionăm comportamentul lipsit de respect faţă de un alt coleg membru ales din CSM în şedinţa din 25 februarie 2019 (min. 41-42).
  1. Încă de la învestirea în funcţie s-a situat pe o poziţie beligerantă cu alte instituţii ale L-a atacat pe preşedintele statului în ianuarie 2017 şi a adoptat o poziţie publică inacceptabilă în februarie 2017, printr-o scrisoare trimisă la un site care şi-a făcut o obişnuinţă încă din anul 2011 să atace justiţia şi magistraţii9. Aceeaşi poziţie critică, personală şi politicianistă o are în ianuarie 201810.
  2. În august 2017 a avut o poziţie individuală de criticare a unei declaraţii comune a CSM cu alte instituţii judiciare privind lupta împotriva susţinând că judecătorul nu
    poate sta la aceeaşi masă cu procurorul; a trimis această poziţie către un site specializat în atacarea justiţiei în ansamblu şi a magistraţilor individual. Atitudinea sa a impus o reacţie din partea CSM prin care acesta a arătat că „se delimitează de demerswile individuale generatoare de confuzii – atât la nivel mediatic, cât instituţional – privind exe•citarea prerogativelor asociate calităţii de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii”12. Mai mult, conduita sa relevă ignorarea rolului CSM de garant al independenţei justiţiei, rol exercitat în calitate de entitate unică, ce reuneşte şi reprezintă, sub forma unui consiliu colegial, colectiv, atât magistraţii judecători, cât şi magistraţii procurori (potrivit deciziei CCR nr. 61/2018).
  3. Primul interviu pe care 1-a dat presei, în calitatea de membru CSM, a fost la postul de televiziune Antena 3, în data de 6 iunie 201713. in interviul de atunci a ridicat suspiciuni cu privire la folosirea informaţiilor din arhiva SIPA, deşi existau declaraţii oficiale ale celor care au avut acces la ea cu privire la regimul acelor documente.
  4. in luna octombrie 2017 a atacat public patru judecători din CSM14 vorbind despre „trădări” şi de faptul că acestor judecători le e „ mai dragă acuzarea”. Prin această declaraţie doamna Baltag ignoră faptul că membrii CSM nu mai exercită funcţia de judecată sau de urmărire penală, iar interesele pe care fiecare le reprezintă sunt ale justiţiei per ansamblu, aşa cum s-a stabilit de către CCR prin decizia nr. 196/2013.
  5. in luna decembrie 2017, împotriva opiniei întregului sistem de justiţie, în cadrul dezbaterilor despre modificările la legile justiţiei a declarat în mod public că e binevenită SIIJ15. În aceleaşi împrejurări a vorbit despre „memorii” primite de ea fapt care excede competenţelor unui membru CSM; în aceste memorii ar fi fost descrise „presiuni asupra jztdecătorilor” — fapt nereal, astfel de presiuni nefiind constatate de organismul îndrituit, Plenul CSM. Practic, doamna judecător Gabriela Baltag, s-a subrogat Plenului CSM şi a aruncat anatema asupra întregului corp al procurorilor, lansând în spaţiul public suspiciuni la adresa unor judecători care ar fi fost presaţi/şantajaţi de aceştia, afectând astfel în mod grav probitatea profesională a tuturor magistraţilor inclusiv încrederea în independenţa sistemului judiciar.

8 http://media.csm1909.ro/sedinta.php?myvalue=20190225%20-  %20Sedinta%20CSM%20din%20data%20de%2025%20februarie%20201 9

9 https://wo.21/6PNR80 1° https://goo.gl/mLGJq 1

11 https://goo.gl/WLmh7F

12 https://goo.gl/mLGJql

13 https://goo.gl/AF2f75

14 https://goo.W13ciCHM8

15 https://goo.gl/vyiAjW

  1. in luna ianuarie 2018 a publicat din nou o scrisoare în care face afirmaţii politicianiste: Claude Junker ,s1 Geo•ge Soros se văd frecvent. In ultimii ani s-au văzut de cel puţin patru ori. Ultima dată s-au văzut cu o lună jumătate în urmă când unul din subiectele principale ale discuţiilor a fost justiţia din România. Or, urmărirea întâlnirilor pe care le au oameni politici sau de afaceri nu intră în sfera de competenţă a membrului CSM.
  2. in luna martie 2018, în cadrul procedurii pentru numirea preşedintelui secţiei penale a ICCJ, a întrebat candidatul dacă a verificat informaţiile apărute în presă în ultimii trei ani despre case conspirative şi apoi, chestionând candidatul în mod repetat, dacă el însuşi a fost în asemenea case conspirative. Relatarea discuţiilor a fost făcută de presă17. Or, situaţia creată pentru candidat a fost umilitoare pentru că, pe de o parte, chestiunile de etică sau cele de respectarea legii penale a judecătorilor din secţia penală a ICC.I nu intră în atribuţiile preşedintelui unei secţii de instanţă, iar pe de altă parte întrebările s-au purtat pe marginea unor informaţii din presă, dar niciodată confirmate de instituţiile
  3. Tot în martie 2018 a ridicat suspiciuni şi a făcut acuze cu privire la acţiunile penale ale procurorilor împotriva judecătorilor18 şi a lăsat să se creadă că are cunoştinţă de judecători corupţi. Or, doamna judecător Gabriela Baltag nu a demarat acţiuni legale nici cu privire la urmărirea penală abuzivă din partea unor procurori, nici cu privire la corupţia unor judecători.
  4. in fine, tot în martie, a exprimat public opinia sa că ar fi votat pentru revocarea lui Kovesi. Dar doamna judecător Baltag Gabriela nu are vreo atribuţie în cadrul CSM cu privire la numirea, evaluarea sau revocarea procurorilor de rang înalt, în timp ce secţia pentru procurori a CSM şi opinia publică a Procurorului General au fost împotriva revocării decisă la nivel politic.
  1. În august 2018, doamna judecător Baltag Gabriela a cerut demisia Procurorului General pentru că acesta nu ar fi comunicat membrilor CSM existenţa Protocolului dintre MP şi SRI din anul 2016. Or, pe de o parte doamna judecător Baltag nu are vreo atribuţie în legătură cu numirea şi revocarea procurorilor de rang înalt; pe de altă parte acest Protocol avea regim de document clasificat; în fine, în comunicatul din 27 august 2018 CSM a arătat că fusese informat şi intrase în posesia acelui Protocol încă din luna martie 2018.
  2. in luna decembrie 2018, doamna judecător a anunţat că a avut o întâlnire cu premierul ţării pentru a discuta de chestiuni de natură salarială23. Or, doamna Baltag nu reprezintă CSM şi nu a fost desemnată de Plen pentru a avea o astfel de întâlnire. Discuţiile la acest nivel ar fi trebuit să se desfăşoare instituţional şi transparent, nicidecum de un magistrat în mod informal.
  1. in luna februarie 2019, în contextul discuţiilor privind adoptarea OUG 7/2019 a atacat în mod public pe membrii CSM care au refuzat să discute imediat proiectul de ordonanţă şi au solicitat amânarea luării unei decizii de către plen24. În realitate, aceasta era singura soluţie acceptabilă, dat fiind modul în care a procedat ministrul: înaintarea proiectului de OUG către CSM zi de luni la ora 17:00 şi supunerea lui în discuţia Guvernului a doua zi la amiază dovedind formalismul solicitării avizului din partea CSM.
  1. Ultimul interviu, doamna judecător Gabriela Baltag 1-a dat pe 1 martie 2019, tot la postul de televiziune Antena 3, arătându-se îngrijorată de datele cu privire la sesizările din oficiu făcute de procurori în privinţa magistraţilor. Or, această informaţie a fost suspectată de însăşi secţia de procurori a CSM ca fiind incorectă şi aceasta a solicitat declanşarea de verificări disciplinare.

Concluzionând, legislaţia incidentă impune membrului CSM să adopte o atitudine de respect faţă de colegii CSM, precum şi faţă de judecători şi faţă de procurori, ceea ce presupune inadmisibilitatea unor atacuri publice la adresa probităţii lor morale şi profesionale, pe care doamna judecător Gabriela Baltag le-a încălcat în mod grav şi repetat, punând instituţia din care face parte în situaţia dificilă de a dezminte ceea ce ea afirrnă şi producând tensiuni în timpul dezbaterilor din cadrul CSM.

v. Atribuţia prevăzută de lege vizând atribuţiile de serviciu

Potrivit art. 12 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, judecătorii procu•orii sunt obligati să-şi indeplinească cu competenţă corectitudine îndatoririle
profesionale, să respecte îndatoririle cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente şi ordine de serviciu.

Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, consiliul Superior al Magistraturii jitnctionează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturil se iau în plen sau în potrivit atributillor care revin acestora. Alin. (2)  prevede că membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă nenormată nzt exercită activitatea de judecător sau procuror, czt excepţia membrilor de drept.

Conform articolului 27 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 Consilhil Superior al Magistraturii se intruneşte în plen la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majoritătii membrilor plenului ori, după caz, ai sectiilor. (2) Lucrările Plenztlui

Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenta a cel putin 15 membri, iar lucrările sectillor se desfăşoară în prezenta majoritătii membrilor acestora.

Confirm articolului 27 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM pentru exercitarea atribuţiilor Plenului, în cadrul Consiliulzci se organizează comisii de lucrit.

Fapte imputate

  1. Potrivit unui comunicat al CSM, la data de 30 august 2017, având în vedere că pentru şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, programată pentru această dată la ora 11.00, au fost prezenţi 11 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, s-a constatat că nu a fost întrunit cvorumul prevăzut de dispoziţiile art. 27 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările ulterioare, potrivit că.rora „Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri”. Printre cei care s-au ridicat din şedinlă au plecat, a fost şi doamna judecător Gabriela Baltag. Ea a declarat presei27 că a procedat astfel întrucât Inspecţia ar fi urmat să fie supusă unei execuţii şi inspectorul şef revocat. Niciodată nu a mai fost aprobat raportul pe management al Inspecţiei Judiciare pe anul 2016. Or, membrul CSM nu are posibilitatea legală de a pleca din timpul şedinţei Plenului, ci el e obligat să voteze asupra chestiunilor supuse dezbaterii, putându-se cel mult abţine în caz de conflict de interese.
  1. A fost amânată soluţionarea cererii de apărare a reputaţiei formulata de cei peste 1000 magistraţi fata de declaraţiile unui politician – lipsa de reacţie prompta echivalează cu un refuz de soluţionare. Astfel, potrivit site-ului www.g4media.ro, magistraţi de la instanţe din toată ţara au transmis miercuri Consiliului Superio• al Magistraturii (CSM) o adresă p•in care spun că işi insuşesc cererea de apăra•e a independenţei sistemului judicia• formulată luni de Foruniul Judecătorilor după atacurile la Justiţie de la mitingul PSD declaraţiile lui Liviu D•agnea de la Antena 3. Ei cer discutarea solicitării în şedinţa de plen a CSM de joi, 14 iuh ie28. La şedinţa din data de 14 iulie 2018 nu a fost soluţionată cererea29. Abia în şedinţa din 4.07.2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât apărarea independenţei sistemului judiciar.

Conchizionând şi cu privire la aceste obligaţii ale unui membri CSM, se constată că acesta nu are posibilitatea legală de a pleca din timpul şedinţelor desffişurate în cadrul CSM, ci el e obligat să voteze asupra chestiunilor supuse dezbaterii, putându-se cel mult abţine în caz de conflict de interese, ceea ce doamna judecător Gabriela Baltag nu a făcut.

vi. Atribuţia prevăzută de lege vizând obligaţiile rezultate în urma depunerii candidaturii

Potrivit art. 7 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 odată cu depunerea candidatu•ii, aceasta este însoţită de un p•oiect al principalelor obiective pe care le vor urmă•i în cazul alegerilor.

Fapte imputate

26. Principalele puncte asumate prin proiect nu au fost îndeplinite. Astfel, în proiectul său de candidatură pentru CSM, doamna judecător Gabriela Baltag îşi propunea să fie redat statutul de demnitar fiecărui magistrat. Prin comportamentul său, ea a dat dovadă de lipsă de demnitate atât faţă de colegii din CSM, cât şi faţă de procurori şi cea mai mare partea a judecătorilor. Mai mult, în data de 9 iunie 2018 a avut loc mitingul organizat de un partid împotriva justiţiei. In proxima şedinţă a CSM din data 14 iunie 2018 Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, a depus o cerere însuşită de unii judecători, procurori, magistraţi-asistenţi şi auditori de justiţie. CSM a considerat importantă această solicitare, din moment ce a aprobat suplimentarea ordinii de zi. Dar, cu votul doamnei Baltag, soluţionarea acestei cereri s-a amânat (pct. 42 ordinea de zi). De abia în şedinţa din 4 iulie 2018 Plenul CSM a adoptat soluţia de apărare a reputaţiei magistraţilor. intârzierea cu care a reacţionat CSM, imputabilă fiecăruia din cei care au susţinut amânarea, a determinat atacuri nemeritate şi repetate împotriva sistemului judiciar transmise prin intermediul mass-media, care au transmis doar părerea organizatorilor şi participanţilor.

  1. Şi-a propus elaborarea unui cod judiciar care să reunească toate dispoziţiile vizând organizarea judiciară şi statutul magistraţilor. Nu a făcut niciun demers în acest sens. Din contra, a încurajat modificarea legilor justiţiei cu privire la prevederi contrare standardelor internaţionale.
  2. in proiect a criticat faptul că anteriorul CSM „a permis ca imaginea/credibilitatea Infăptuirii actului de justiţie să fie grav afectată întrucât popularizarea unor dosare, în spaţiu public, s-a realizat cu informaţii transmise pe „ surse ” sau prin intermediul unor comunicate, de multe ori cu pretenţii de adevărate hotărâri, venite numai din zona parchetelor, în special a unui parchet specializat”. insă nu a făcut nimic când a constat că asemenea informaţii, din dosare aflate la începutul investigaţiilor cu privire la magistraţi, au fost scurse spre presă din Inspecţia Judiciară (de ex, 10 ian 2019, identificabil în presă31 sau comunicate oficial de SIIJ (de ex. 15 februarie 2019, preluat de presă32.
  3. În proiect a militat pentru separarea carierelor judiciare. Dar a susţinut, contrar voinţei adunărilor generale a judecătorilor de la toate instanţele, înfiinţarea SIIJ a cărei conducere este alcătuită din procurori examinaţi de trei judecători desemnaţi de către secţia de judecători a CSM, nu de procurori.
  4. În proiect a afirmat că este împotriva Nu a fficut vreun demers de eliminare a acestei pseudo-profesii.
  5. În proiect a criticat existenţa masonilor în justiţie. Nu a făcut vreun demers cu privire la aceste
  6. În proiect a propus eliminarea disfuncţiilor întâlnite cu ocazia susţinerii examenelor pentru promovarea în funcţiile de conducere — concretizate în criticile aduse modalităţii în care se desfăşoară proba prezentării proiectului, în cadrul unui interviu, dar şi disfuncţiile semnalate în timpul susţinerii examenelor pentru funcţii de execuţie prin multitudinea subiectelor formulate greşit sau care pot primi răspunsuri diferite. Nu a făcut vreun demers cu privire la aceste aspect şi aceleaşi disfuncţii se întâlnesc şi în
  7. in proiect a propus limitarea numărului de detaşări mai ales în instituţii precum Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Parchetul de pe lângă inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, detaşări dispuse în detrimentul instanţelor şi a celorlalte parchete şi, în consecinţă, eliminarea posibilităţii blocării unor posturi importante pentru buna desfăşurare a activităţii magistraţilor. Nu a făcut vreun demers cu privire la aceste aspect.
  8. in proiect a propus stabilirea unei proceduri de verificare a modalităţii în care Inspecţia judiciară se „ autosesisează”, metodă folosită de Inspecţie pentru „ hărţuirea unor magistraţi incomozi, în special a judecătorilor “. Nu a făcut vreun demers cu privire la aceste aspect. Mai mult, numărul sesizărilor din oficiu de către Inspecţia Judiciară a crescut.

vii. Atribuţia prevăzută de lege privind exercitarea mandatului

Potrivit art. 1 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 317/2004 membrii Consiliulzti Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor Şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.

Fapte imputate

  1. in proiectul său de candidatură a susţinut că va promova un dialog real de către Consiliu Superior al Magistraturii cu sistemul judiciar. Or, potrivit agendei membrilor CSM de pe site-ul instituţiei https://goo.gl/PziG2m, in doi ani de zile ea a avut şapte întâlniri de lucru cu unele tribunale, din care de patru ori a fost vorba de Tribunalul Neamţ de unde ea provine şi în circumscripţia căruia îşi are şi domiciliul. Nu a fost publicat niciun raport al acestor „întâlniri de lucru”. Nu a întocmit niciun raport individual de activitate pe care să îl comunice instituţiei sau judecătorilor la sfârşitul fiecărui an. Nu a comunicat cu instanţele nici instituţional, nici informal (pe forumurile electronice de magistraţi). Judecătorii de tribunale au fost puşi în situaţia de a afla despre activitatea alesului lor doar din presă. Or, membrul CSM trebuie să fie responsabil în primul rând în faţa corpului de magistraţi.

Ca urmare, în temeiul art. 51 alin (1) lit c) din Legea nr. 317/2004, republicată cu modificările completările ulterioare, adunarea generală a judecătorilor de la T•ibunalul Cluj solicită secţiei pentru judecători din cadrul CSM să constate că doamna judecător Baltag nu şi­a îndeplinit în mod grav, repetat Şi nejustificat, atribuţiile prevăzute de lege. Pentru aceasta, imediat după iniţierea procedurii de revocare de încă 32 de tribunak, vă solicităm să dispuneţi efectuarea verificărilor necesare de către Inspecţia Judiciară, să trimiteţi apoi acest raport adunărilor generale să data pentru organizarea adunărilor generale ale tuturor celor 49 de tribunale (41 de tribunale ordinare, 4 tribunale specializate, 4 tribunale militare) pentru dezbaterea raportului exprimarea votului asupra acestuia.

Obiecţiuni ale Tribunalului Cluj cu privire la activitatea doamnei judecător Evelina-Mirela Oprina, membru ales al CSM din partea tribunalelor

  1. Atribuţia prevăzută de lege privind sarcinile se serviciu

Potrivit art. 12 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să-şi îndeplinească cu competenţă corectitudine indatoririle
p•ofesionale, să respecte indatoririle cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente o•dine de serviciu.

Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr, 317.204, Consiliztl Superior al Magistratztrii funcţionează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secții,  potrivit atributillor care revin acestora. Alin. (2) prevede că membrii Consilirtlui Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă şi nenormată nu exercită activitatea de judecător sau procuror, cu exceptia membrilor de drept.

Fapte imputate

  1. Potrivit comunicatului adoptat de CSM, la data de 30 august 2017, având în vedere că pentru şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, programată pentru această dată la ora 11.00, au fost prezenţi 11 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, s-a constatat că nu a fost întrunit cvorumul prevăzut de dispoziţiile art. 27 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modifickile ulterioare, potrivit cărora „Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri”. Printre cei care s-au ridicat din şedinţă şi au plecat, a fost şi doamna judecător Evelina Oprina. Niciodată nu a mai fost aprobat raportul pe management al Inspecţiei Judiciare pe anul 2016.
  2. În data de 4 dec. 2018, în calitate de membru în Comisia nr. 2 a CSM, doamna judeckor
    Evelina Oprina a părăsit şedinţa în care se discutau efectele deciziei CCR nr. 685/2018 privind Completele de 5 judecători de la ICCJ, în semn de revoltă pentru prezenţa la şedinţă a trei judecători de la instanţa supremă.

3,  A fost amânată soluţionarea cererii de apărare a reputaţiei formulata de cei peste 1000 magistraţi fata de declaraţiile unui politician – lipsa de reacţie prompta echivalează cu un refuz de soluţionare. Astfel, potrivit site-ului www.g4media.ro, magistrati de la instante din toată tara au transmis miercuri Consiliidzri Superior al Magistraturii (CSM) o adresă prin care spun că îşi insuşesc cererea de apărare a independentei sistemului judiciar formulată luni de Forumul Judecătorilor după atacurile la Justitie de la mitingul PSD declaratiile lui Liviu Dragnea de la Antena 3. Ei cer discutarea şedinta de plen a CSM de joi, 14 iunie34. La şedinţa din data de 14 iunie 2018 nu a fost soluţionată cererea35. Abia în şedinţa din 4.07.2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât apărarea independenţei sistemului judiciar.

Or, membrul CSM nu are posibilitatea legală de a pleca din timpul şedinţelor desfăşurate în cadrul CSM, ci el e obligat să voteze asupra chestiunilor supuse dezbaterii, putându-se cel mult abţine în caz de conflict de interese.

II. Atribuţia prevăzută de lege privind etica profesională

Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, magistratii sunt obligati să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, iar conform art. 18 alin. (2) din Cod deontologic al judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională şi morală a colegilor lor.

Fapte imputate

  1. La 9 noiembrie 2017 a participat la postul TVR1 la emisiunea „România 9″. Aici a făcut mai multe afirmaţii atacând într-un mod nepermis membrii CSM: a afirmat că 10 colegi din CSM ar fi „uneltit” cu privire la avizul pentru legile justiţiei deşi acest aviz a fost în majoritatea lui negativ, ceea ce corespunde cu voinţa exprimată în totalitate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Pentru a-şi justifica propria opţiune în favoarea modificărilor legislative, a susţinut că aceste modificări propuse de ministrul justiţiei s-ar impune întrucât legile justiţiei din 2004 nu ar fi fost modificate niciodată până în anul 201 7; afirmaţia este vădit eronată: aceste legi au suferit multiple modificări, de substanţă fiind ele din anii 2005 şi 2012.
  2. Pe data de 14 noiembrie 2017 a participat la postul de televiziune Antena 3 la emisiunea „Sinteza Zilei”37. in cadrul acestei emisiuni, doamna judecător Evelina Oprina şi-a atacat din nou colegii din CSM, lăsând să se înţeleagă că ar fi nelegală schimbarea de opinie între discuţiile din comisie şi votul de a doua zi din Plen. Cu acel prilej, ea a dezvăluit aspecte din cursul deliberărilor, încălcând Codul deontologic. De altfel, comportamentul său public a generat o reacţie instituţională din partea CSM de negare a celor afirmate la postul de televiziune38. Prin conduita sa, a adus atingere imaginii instituţiei CSM.
  3. in martie 2018, în cadrul procedurii pentru numirea preşedintelui secţiei penale a ICCJ, a imputat candidatei emiterea cu câteva zile în urmă a unui comunicat de presă din partea ICCJ prin care se atrăgea atenţia că întârzierea numirii unui preşedinte de secţie penală va genera dificultăţi manageriale. Relatarea discuţiilor a fost făcută de presă39. Astfel, a supus candidatul prezent unui tir de întrebări fără nicio legătură cu postul pentru care candida. Concurentul a fost pus în situaţia jenantă de a se justifica pentru o chestiune administrativă care ţinea de instituţia purtătorului de cuvânt al curţii supreme.

Concluzionând, se constată că comportamentul cerut de legislaţia incidentă impune respect faţă de colegii CSM, precum şi faţă de judecători şi fară de procurori, ceea ce presupune inadmisibilitatea unor atacuri publice la adresa probităţii lor morale şi profesionale. Atacurile comise nu numai că au fost comise într-un cadrul oficial, dar au şi fost ‘inregistrate pe site-ul CSM şi au fost preluate de presă, afectând credibilitatea întregului CSM (cuvintele „puci”, „execuţie”, „uneltire” sunt folosite de presă pentru a relata cele descrise de doamna judecător).

III.      Atribuţia prevăzută de lege privind secretul votului

Potrivit art. 91 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, judecătorul este obligat să păst•eze secretul deliberărilo• al votu•ilor la care a participat, inclusiv după inceta•ea exercitării fitncţiei.

Fapte imputate

  1. in mod repetat în vşedinţele Plenului CSM încalcă secretul votului: astfel, în mod repetat  îi arată membrului CSM Chelaru, reprezentant al societăţii civile, modul în care acesta trebuie să voteze — a se vedea, de exemplu, înregistrarea şedinţei din 26.10.2017 de la min. 77-78.

III. Atribuţia prevăzută de lege privind obligatiile asumate prin proiectul de candidatură

Potrivit art. 7 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 odată cu depune•ea candidaturii, aceasta este insotită de un proiect al principalelor obiective pe care le vor urmări în cazul alegerilor.

Fapte imputate

  1. Principalele puncte asumate prin proiect nu au fost îndeplinite. Astfel, în interviul pentru ro din august 2016 când şi-a anunţat candidatura pentru CSM susţinea: „contează extraordinar de mult colegii cu care urmează să faci echipă, să colaborezi şi….(…)”; „Consider că pot utiliza aceste abilităţi (comunicarea — n.ns) în cadrul Consiliului, căci niciunul dintre obiectivele pe care mi le propun nu pot fi realizate în afara creării unor majorităţi de voturi, CSM fiind, aşa cum se cunoaşte, un organ colegial.”; Consiliul are misiunea de „ a transmite o imagine de seriozitate, implicare, rigurozitate şi echilibru”, iar membrii trebuie să fie „reprezentanţi cu personalităţi ferme, cu atitudini corecte echilibrate, cu comportamente cumpănite şi decente,”. işi propunea „o colaborare cu asociaţiile profesionale, iar nu o situare pe poziţii adverse,” şi să acţioneze „cu obiectivitate, deschidere, profesionalism, bună-credinţă şi echilibru pentru reabilitarea imaginii justiţiei”. Aşadar, viziunea pe care doanma judecător Evelina Oprina o are despre rolul unui membru CSM este cel de om echilibrat, care face echipă cu restul membrilor CSM, care respectă hotărârile adoptate de majoritate care tine legătura cu asociatiile profesionale fără a se situa in poziţii de adversitatea cu acestea. in realitate, atacă membrii CSM in fiecare şedingi, nu tine cont de opinia judecătorilor care au ales-o în CSM, nu tine legătura cu aceştia, are ieşiri la televiziuni adversare justitiei unde sustine atacurile impotriva sistemului judiciar. Nu a inteles să iti îndeplinească rolul de reprezentare a ambelor categorii de magistrati care alcătuiesc corpul judiciar.
  2. În proiectul său de candidatură doamna judecător Evelina Oprina îşi propunea „4. Diminuarea presiunii mediatice exercitată asupra judecătorilor prin criticile lansate 1n spaţiul public prin mecanisme de conştientizare şi cultivare a publicului asupra importanţei respectării hotărârilor judecătoreşti, a riscurilor unei atare nesocotiri, a înfrânării pornirilor, pasiunilor şi anumitor afinităţi ideologice.” Prin atitudinea sa, doamna Oprina a dovedit că nu respectă hotărârile din cadrul CSM şi s-a plasat în „tabăra” care sustine reformele ministeriale ce încalcă vointa magistratilor şi standardele europene. Mai mult, în data de 9 ittnie 2018 a avut loc mitingul organizat de un partid impotriva jztstitiei. In proxima şedintă a CSM din data 14 iunie 2018 Asociatia Forumul Judecătorilor din România, cerere insuşită de unii judecători, procurori , inagistraţi-asistenţi auditori de justitie. CSM a considerat irnportantă această  solicitare, din moment ce a aprobat suplimentarea ordinii de zi. Dar, cu votul doamnei judecător, solutionarea acestei cereri s-a amânat (pct 42 ordinea de zi). De abia în şedinta din 4 ittlie 2018 Plenul CSM a adoptat solutia de apărare a reputatiei magistratilor. Întârzierea cu care a reacţionat CSM, imputabilă fiecăruia din cei care au sustinut amânarea, a determinat atacu•i nemeritate şi repetate împotriva sistemului judiciar transmise p•in intermediul mass-media, care au transmis doar părerea organizatorilor participantilor.
  1. in acelaşi proiect, doamna judecător susţinea că. „adoptarea unui act normativ fără solicitarea punctului de vedere obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii sau cu ignorarea avizului negativ dat de acest organism se constituie într-o atingere adusă principiului constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat [art. 1 alin. (4) din Constituţia României, republicată], putând fi sesizată. Curtea Constituţională în acest sens {art. 11 alin. (1) pct. A lit. e) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale].” Doanma judecător Evelina Oprina nu a avut niciun fel de atitudine în •aport cu adopta•ea OUG nr. 7/2019 cu nerespectarea principiului loialitătii dintre instituţil. Mai mult, deşi zeci de instante parchete au adoptat o formă de p•otest fată de ignorarea rolzrlui CSM în procedura de avizare a acestei OUG, doamna judecăto• nu a luat legătura cu ai săi colegi pentru rezolvarea crizei fără precedent în care se află justitia din România.
  2. Prin acelaşi proiect de candidatură şi-a propus să limiteze dreptul detaşaţilor de a promova, să rezolve problema deficitului de personal de la instanţe, să militeze pentru echipa un judecător-doi grefieri şi să fie regândit sistemul instanţelor militare prin trecerea judecătorilor militari la instanţele civile, In cei doi ani nu a avut niciun dialog pe această tem ă cu instantele pe care le reprezintă şi nicio initiativă în vederea implinirii promisiunilor în baza că•ora a fost aleasă. Or, principala activitate a CSM este cea legată de gestionarea carierei magistratilor. Mai mult, în afara sistemului de instante şi parchete sunt magistrati detaşati de ani de zile, unii chiar peste maximul de 6 ani cât permite legea. Justitia militară este organizată la fel, chiar după reforma din 2018 pe care doamna judecător Evelina Oprina a sustinut-o impotriva vointel magistratilor. in continuare nu există niciun fel de echilibru “intre tribunale în ceea ce priveşte schema de personal de judecători grefieri raportat la num ărul de cauze solutionate. Iar despre echipa un judecător-doi g•efieri nu se absolut nimic.
  3. in proiectul de candidatură doamna judecător Evelina Oprina a susţinut „prelungirea  termenului de motivare a hotărârilor judecătoreşti, astfel încât acestea să poată fi elaborate cu profesionalism şi competenţă, având în vedere numărul extrem de mare de hotărâri ce revin fiecărui judecător în parte spre redactare”. Deşi Codurile de procedură au fost modificate, o astfel de propune•e nu a fost făcută. Din contra, pentru încălcarea termenului de redactarea a unei hotărâri judecătore,sii legea statutului magistratilor a fost modificată pentru a permite sanctionarea disciplinară a judecătorului. Or, doamna judecător Evelina Oprina a sustinut aceste modificări, impotriva vointei exprimate de adunările generale ale judecătorilor.
  4. Atribuţia prevăzută de lege privind contactul cu instanţele pe care le reprezintă

Potrivit art. 1 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 317/2004 membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund in fata judecătorilor procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.

Fapte imputate

  1. Doamna judecător a susţinut în proiectul ei candidatură „o bună colaborare cu asociaţiile profesionale şi cu adunările generale ale judecălorilor”. Or, potrivit agendei membrilor CSM de pe site-ul instituţiei, in doi ani de zile ea a avut doar şase întâlniri de lucru cu unele tribunale din ţară nu a fost publicat niciun raport al acestor întâlniri. Nu a intocmit niciun raport individual de activitate pe care să îl comunice instituţiei sau judecătorilor. Nu a comunicat cu instanţele nici instituţional, nici informal (pe forumurile electronice de magistraţi). Judecătorli de tribunale au fost pu,s1 în sitztaţia de a afla despre activitatea alestatti lor doar din presă. Or, membrul CSM trebuie să fie responsabil în primul rănd în faţa corpului de magistraţi.

Ca urmare, în temeiul art. 51 alin (1) lit c) din Legea nr. 317/2004, republicată cu modificările completările zdterioare, adunarea generală a jztdecătorilor de la Tribunalul Cluj solicită secţiei penfi-tt judecători din cadrul CSM să constate că doamna judecător Oprina nu şi­a mod grav, repetat şi nejustificat, atribuţiile prevăzute de lege. Pentru aceasta, imediat după iniţierea procedurii de revocare de încă 32 de tribunale, vă solicităm să dispuneţi efectuarea verificărilor necesare de către Inspecţia Judiciară, să trimiteţi apoi acest raport adunărilor generale şi să fixaţi data pentru o•ganizarea adunărilor generale ale tuturor celor 49 de tribunale (41 de tribunale ordinare, 4 tribunale specializate, 4 tribunale militare) pentru dezbaterea raportului exprimarea votului asupra acestuia.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina