Acasă » PROCESE » Frații Gadola au atacat în instanță trei imobile autorizate lângă Casa Tătaru, dar au pierdut pe fond

Frații Gadola au atacat în instanță trei imobile autorizate lângă Casa Tătaru, dar au pierdut pe fond

Frații Sorin și Raul Gadola, fii milionarului Ștefan Gadola, au atacat în instanță autorizația de construire emisă pe numele firmei Tubman Co pentru trei imobile în vecinătatea vilei deținute de reclamanți, cunoscută ca și Casa Tătaru. Aceasta este monument istoric, fiind proiectată de celebrul arhitect italian Gio Ponti.

Frații Gadola au chemat în judecată la Tribunalul Cluj primarul municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Local și firma Tubman Co, cea care a avut asociat offshore din Panama. Actele contestate sunt Hotarârea Consiliului Local Cluj-Napoca nr. 732/2007, Certificatul de Urbanism nr. 87/13.01.2014 si autorizația de construire din 2015. Reclamanţii susțin că autorizaţia de construire nr. 1314/2015 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că, în cursul lunii mai 2016, au luat cunoştinţă, prin consultarea paginii oficiale de internet a Primăriei Mun. Cluj-Napoca, de autorizaţia de construire nr. 1314/2015, emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca pe numele SC Tubman Co SRL, având ca obiect construirea la adresa str. Rosetti C.A., nr. 23B  a „trei imobile de locuit tip vilă urbana, cu 3 apartamente fiecare, amenajări exterioare” şi regim de înălţime S+P+E+M, iar terenul de la adresa respectivă este învecinat cu imobilul „Casa Tătaru” din Cluj-Napoca.

Cei doi Gadola au arătat că ambele imobile sunt situate şi reglementate din punct de vedere urbanistic în zonă ce are regimul ZCPJ-Liu, respectiv, Zonă construită protejată – Locuinţe cu regim redus de înălţime dispuse pe un regim parcelar de tip urban, iar Cata Tătaru este inclusă în lista monumentelor istorice.

De asemenea, Casa Tătaru este inclusă în Lista imobilelor cu valoare de patrimoniu, conform Anexei 5 la Regulamentul Local de Urbanism – PUG Cluj-Napoca, iar orice intervenţie şi lucrări în zona protejată aferentă imobilului monument istoric sunt condiţionate de obţinerea unui aviz din partea Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice. Frații Gadola au menţionat că Direcţia Judeţeană pentru Cultură Cluj le-a comunicat faptul că nu au fost înregistrate nici un fel de solicitări privind consultarea Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 3 pentru imobilul din autorizație şi că nici nu a fost eliberat vreun aviz pentru acel imobil şi nici pentru zona de protecţie a imobilului „Cata Tătaru”

Reclamanţii au precizat că imobilul lor, Casa Tătaru, este una dintre construcţiile cele mai reprezentative pentru arhitectura locuinţei moderniste din prima treime a secolului XX, fiind opera de artă a marelui arhitect italian Gio Ponti. De asemenea, au susţinut că această casă are o valoare artistică greu de estimat, în special datorita unicităţii ei şi că a fost inclusă pe lista monumentelor istorice categoria A, în 1992 imobilul a fost înscrisă în lista monumentelor istorice la poziţia 13-B-203, în anul 2004 a fost înscrisă la poziţia nr. 933 din lista monumentelor istorice, la pag. 888 din Monitorul Oficial ai României nr. 646/bis 16.07.2004.

În opinia reclamanţilor, în speţă sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 422/2001 iar autorizaţia de construire nr. 1314/2015 reprezintă o intervenţie asupra imobilelor aflate în zone de protecţie a monumentelor istorice sau în zone construite protejate şi că imobilele care fac obiectul autorizaţiei de construire nr. 1314/2015 se puteau autoriza doar pe baza avizului din partea Ministerului Culturii sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii iar în speţă nu s-a obţinut niciun aviz pentru acel imobil şi nici pentru zona de protecţie a imobilului „Casa Tătaru”.

În primă instanță, Tribunalul a respins actiunea celor doi Gadola și i-a obligat la plata în favoarea pârâtului SC Tubman Co SRL a sumei de 13.470 lei cu titlu de cheltuieli de judecata si onorariu avocațial.

Extras din motivarea sentinței:

”Tribunalul reţine că sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 422/2001, autorizaţia de construire nr. 1314/2015 reprezintă o intervenţie asupra imobilelor aflate în zone de protecţie a monumentelor istorice sau în zone construite protejate şi că imobilele de locuit tip vilă urbană, cu 3 apartamente fiecare, amenajări exterioare şi regim de înălţime S+P+E+M, care fac obiectul autorizaţiei de construire nr. 1314/2015 se putea autoriza doar pe baza avizului din partea Ministerului Culturii sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii.

Susţinerea reclamanţilor este neîntemeiată, deoarece a existat avizul din partea comisiilor de specialitate.

Astfel, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv documentaţia ce a stat la baza adoptării PUD prin HCL nr. 732/2007, reiese că s-a obţinut Avizul nr. 8364/Z/07.07.2007, ce a fost emis de către Ministerul Culturii şi Cultelor – Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Cluj, referitor la imobilul din mun. Cluj, str. Rosetti nr. 3.9 situat în zona de rezervaţie de arhitectură [13 E001] CJ-ll-a-A-07244, f. 64 vol. I, şi f. 121 vol. I, şi f. 141 vol. I, iar acesta este favorabil.

Reclamanţii au susţinut că HCL de aprobare PUD a fost emisă fără a ţine cont de Avizul CZMI 2007, întrucât acest aviz nu a fost menţionat printre documentele ce au stat la baza documentaţiei PUD depusă spre aprobare, întrucât HCL 732/2007 nu face referire la dispoziţiile speciale din legea privind protecţia monumentelor istorice şi nu menţionează că a fost aprobat pentru zona de protecţie a monumentului istoric C. T.. Însă, faptul că Avizul nu este menţionat printre documente nu înseamnă că acesta nu există şi nu a fost avut în vedere, din moment ce este depus de către autoritatea emitentă a HCL odată cu documentaţia ce a stat la baza emiterii HCL 732/2007.  Faptul că nu s-a indicat în mod expres că PUD aprobat este în zona de protecţia sa monumentului istoric sau că nu s-au făcut referiri la dispoziţiile legale speciale nu dovedeşte faptul că acestea nu au fost avute în vedere şi respectate.

Aşadar, în ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate invocate cu privire la HCL 732/2007 şi CU nr. 87/13.01.2014, aceasta este neîntemeiată, fiind îndeplinite toate condiţiile pentru edificarea unor imobile situate într-o zonă de protecţie a unui monument istoric.

Chiar dacă am presupune că nu s-a ţinut cont de acel aviz, pentru că existenţa lui a fost dovedită, nu s-a invocat de către reclamanţi în ce măsură ar fi vătămaţi de faptul că nu s-a avut în vedere un aviz favorabil. Iar dacă am presupune că acesta nu a existat, reclamanţii nu au dovedit care este vătămarea ce li s-a cauzat, condiţie esenţială a formulării unei acţiuni în contencios administrativ, conform dispoziţiilor art. 1 alin (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004, cu atât mai mult cu cât pârâta SC Tubman Co S.R.L. a depus la data de 01.02.2017, Avizul nr. 977/Z/08.12.2016, prin care Direcţia Judeţeană pentru Cultură Cluj a avizat favorabil imobilul existent pe str. .C.A Rosetti…. ansamblul urban „Centrul istoric al oraşului Cluj” cod CJ-ll-a-A-07244.

Avizul de la fila 65 vol. III, prin care lucrarea nu se avizează se referă la modificarea soluţie autorizată pentru schimbarea regim de înălţime, având ca obiectiv construire imobil nou, ceea ce nu reflectă situaţia din speţă, astfel că avizul respectiv are în vedere o altă situaţie decât cea din prezenta speţă.

Cu privire la autorizaţia de construire 1314/2015, faţă de faptul că actele ce au stat la baza emiterii acesteia au fost în mod legal întocmite, urmează să constate că şi aceasta respectă dispoziţiile legale. De altfel, singurul argument invocat de reclamanţi pentru anularea autorizaţiei este lipsa avizului emis de Direcţia judeţeană pentru cultură.

Cu privire la nerespectarea regimului urbanistic al zonei afectate de autorizaţia de construire, reţine că nu sunt aplicabile reglementările cuprinse în Regulamentul Local de urbanism aplicabil PUG aprobat prin HCL nr. 493/22.12.2014 şi PUZ aferent, ci PUG şi RLU 1999 anterior aplicabil, PUZ de la momentul depunerii documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construire. Atât certificatul de urbanism cât şi studiul de urbanism PUD si autorizaţia de construire au fost emise conform reglementarilor vechiului PUG, fiind incidente şi prevederile art. 56 alin. (5) din Legea nr. 350/2001, astfel cum este explicitat prin norma de aplicare aprobată prin art. 28 alin. (2) din Ordinul nr. 233/2016.

Aşadar, DTAC respectă întocmai prevederile documentaţiei PUD aprobate cu HCL nr. 732/2007, de asemenea, aceasta cuprinde toate avizele şi acordurile solicitate prin certificatul de urbanism, amplasamentul era situat în UTR=L3a, subzona locuinţelor individuale si colective mici şi nu în UTR = ZCP J_Liu.

Reţine că pentru documentaţia întocmită de beneficiarul autorizaţiei – case înşiruite în zona de protecţie imobil monument istoric de categoria A „Casa Tătaru” situat în zona de rezervaţie de arhitectură 13 E 001 CJ -II-a-A-07244 a fost emis avizul favorabil al Ministerului Culturii şi Cultelor, prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Cluj sub nr. 8364/Z/07 iunie 2007, susţinerile reclamanţilor fiind neîntemeiate, actele contestate fiind emise cu respectarea prevederilor legale, inclusiv ale Legii nr. 422/2001.”

Sentința Tribunalului a fost atacată Curtea de Apel Cluj, care urmează să se pronunțe. 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!