Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Forumul Judecătorilor din România cere consultarea Comisiei de la Veneția în privința legilor justiției. Vezi întrebările propuse

Forumul Judecătorilor din România cere consultarea Comisiei de la Veneția în privința legilor justiției. Vezi întrebările propuse

Asociația Forumul Judecătorilor din România cere Președintelui și Parlamentului să consulte Comisia de la Veneția în privința legilor justiției. FJR a formulat un set de înrebări care ar putea fi adresate Comisiei.

Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România”, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală şi apolitică, asociaţie profesională a judecătorilor din România, a adresat o solicitare motivată Președintelui României și Parlamentului României privind consultarea Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) asupra unor aspecte curente vizând modificarea în România a “legilor justiţiei”, precum şi unele reglementări conexe.

”Deși Curții Constituționale a României i s-a cerut, de Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal din Camera Deputaților și Senat, solicitarea punctului de vedere al Comisiei de la Veneția, cu ocazia examinării obecțiilor de neconstituționalitate privind legile justiției, plenul Curții
Constituționale a constatat că, în analiza materiei supuse controlului de constituționalitate în prezentele cauze, nu sunt necesare lămuriri, pe calea unei opinii amicus curiae formulate de Comisia de la Veneția, cu privire la incidența unor aspecte de drept constituțional și internațional comparat.

Cu toate acestea, la 22 decembrie 2017, Secretarul general al Consiliului Europei, dl. Thorbjorn Jagland, i-a trimis o scrisoare preşedintelui României, dl. Klaus Iohannis, în care i-a sugerat să sesizeze Comisia de la Veneţia a CoE în privința reformelor legislative din justiţie adoptate de Parlamentul de la Bucureşti, arătând că ”o opinie din partea Comisiei de la Veneţia ar aduce claritate în ce priveşte compatibilitatea acestor texte cu standardele fundamentale ale statului de drept.” Secretarul general al Consiliului Europei a dat asigurări că a urmărit cu atenţie procesul legislativ care a dus la adoptarea celor trei texte referitoare la justiţie (Consiliul Superior al Magistraturii, statutul judecătorilor şi procurorilor şi organizarea judiciară) şi că este conştient că aceste reforme sunt discutate pe larg de către cei interesaţi şi de societatea românească în general.”, se arată în solicitare.

Întrebări care ar urma a fi adresate Comisiei de la Veneția:

”Pot fi justificate reglementările legislative privind ingerințele absolute în libertatea de exprimare a magistraților la adresa puterilor legislativă și
executivă?”

”Sistemul de promovare nou introdus în magistratura din România, bazat exclusiv pe evaluările conduitei și activității unui judecător sau procuror și axat pe criterii de apreciere subiective, poate fi conform criteriilor stabilite de Comisia de la Veneția?”

”Condițiile necesare angajării răspunderii materiale a magistraților, nou introduse în privința magistraților din România, sunt compatibile cu standardele acceptate într-un stat de drept ?”

”Crearea unei secției speciale pentru cercetarea infracțiunilor din justiție în cadrul PÎCCJ poate fi susținută, într-un stat de drept, de necesitatea de a preveni ori combate fenomene infracționale (inexistente) la nivelul magistraturii?”

”Condițiile impuse în materia incompatibilităților și interdicțiilor magistraților români, extrem de restrictive, sunt compatibile cu standardele acceptate într-un stat de drept și cu reglementările majorității statelor membre în Consiliul Europei ?”

”Mecanismul promovat pe Parlamentul României și interpretat de Curtea Constituțională este de natură să creeze un raport de echilibru între puterile statului, prin prisma faptului că decizia-cheie revine, în situația numirilor în funcțiile de conducere de rang înalt de la nivelul PICCJ, DNA și DIICOT,
ministrului justiției? Reprezintă acesta un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt?”

”Poate fi îngrădit dreptul judecătorilor Curții Constituţionale de a formula opinii separate şi concurente? În caz afirmativ, această cenzură poate fi dispusă de președintele Curții Constituționale?”

”Verificarea constituționalității hotărârilor judecătorești de Curtea Constituțională a României, organ special și specializat, aflat în afara sistemului judiciar național, pe calea plângerii de neconstituționalitate (așa cum Curtea Constituțională a decis obligatoriu prin Decizia nr.377 din 31 mai 2017, prin care s-a admis obiecția de neconstituționalitate formulată cu privire la art.II și III din Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2016), este de natură să afecteze fundamentele statului de drept, inclusiv dreptul la un proces echitabil?”

Comisia de la Veneţia, creată în 1990, reprezintă un organ consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituţionale. Comisia este recunoscută pe plan internaţional drept o instanţă de reflectare independentă. Comisia de la Veneţia contribuie, în egală măsură, la diseminarea şi dezvoltarea patrimoniului constituţional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluţii constituţionale pentru statele în tranziţie, conform standardelor şi bunelor practici în domeniu. Comisia de la Veneţia îşi propune drept scop să difuzeze şi să dezvolte justiţia constituţională, în special prin intermediul schimbului de informaţie.

DESCARCĂ AICI SOLICITAREA FJR

Comments

comentarii

Lasă un răspuns