”Efectele combinate ale unor reglementări cuprinse în dispozițiile adoptate în Parlament cu privire la ”legile justiției”, deși nedeclarate neconstituționale (fie pentru că nu au fost atacate, fie deoarece obiecțiile de neconstituționalitate nu au fost cuprinzătoare, iar argumentele au lipsit în mod esențial) pot fi dezastruoase pentru magistratura din România. Corpul magistraților va fi redus în proporție de cel puțin 25% (pe termen foarte scurt), va fi deprofesionalizat, prin renunțarea la examenele de promovare meritocratice, va fi surmenat, prin creșterea volumului de activitate, și va fi putea fi controlat prin șeful Inspecției Judiciare și prin Secția specială pentru cercetarea infracțiunilor din justiție din cadrul PÎCCJ.”, se arată într-o analiză a asociației Forumul Judecătorilor din România.

I. Lipsa consultării adecvate a magistraturii nu reprezintă o garanție a unei reforme eficiente a sistemului judiciar și încalcă Mecanismul de Cooperare și Verificare instituit de Comisia Europeană.

Într-un stat democratic veritabil, este ”esențial rolul pro-activ al sistemului judiciar şi al consiliilor judiciare, care trebuie să fie întotdeauna implicate în toate etapele oricărui proces de reformă, fie direct, fie prin intermediul unei consultări adecvate. Sistemul judiciar trebuie să fie implicat în crearea unor criterii de succes şi a unor indicatori cheie de performanţă pentru a evalua reformele în mod eficient”.

Dezbaterea parlamentară desfășurată cu privire la proiecte de lege menționate a ignorat punctul de vedere covârșitor majoritar al magistraturii și avizele consecutive negative emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. În cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4000 de judecători și procurori români, adică mai mult de jumătate din numărul lor total, și-au însușit Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a ”legilor justiției” adresat Guvernului României, iar în noiembrie 2017, peste 90% din adunările generale de la instanțele și parchetele din România s-a opus actualelor proiecte adoptate de Parlament. Prin urmare, peste 6000 de judecători și procurori români nu au acceptat acest proiecte de lege, voința lor nefiind luată în considerare, evitându-se orice dialog cu aceștia.

Totodată, protestele tăcute ale magistraților români, începând cu 18 decembrie 2017, în fața  sediilor instanțelor judecătorești sunt de notorietate, fiind preluate de presa din întreaga lume.

Ultimul Raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (2017)3 recomandă expres, în cazul României, ”în vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate”, ca ”Guvernul și Parlamentul (…) să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă”.

Prin Declarația comună a președintelui Comisiei Europene, dl. Jean-Claude Juncker, și a prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, dl. Frans Timmermans, din 24 ianuarie 2018, s-a subliniat expres fapul că ”legile justiției reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părților interesate din sistemul judiciar și ale altor părți interesate au ocazia să fie exprimate și sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale. Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări.” Comisia Europeană a făcut apel la Parlamentul României să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat.

II. În lipsa unor studii de impact minimale, aplicarea noilor dispoziții legislative va determina blocarea sistemului judiciar, prin deprofesionalizarea (înlăturarea meritocrației în privința promovărilor) și reducerea corpului magistraților, vulnerabilități dublate de o majorare artificială a activității

O parte dintre dispozițiile promovate în Parlament cu privire la ”legile justiției” (Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 și Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004) au fost declarate neconstituționale, dar punerea lor viitoare în acord cu deciziile Curții Constitutionale, în Parlament, nu va însemna că toate îngrijorările exprimate de Comisia Europeană vor fi înlăturate.

Deși neatacate, alte dispoziții din aceleași acte normative, coroborate, sunt extrem de nocive pentru independența justiției, vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar. Chiar dacă proiectul conține și propuneri ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale magistraților ori ale asociațiilor profesionale, acestea reprezintă simple corecții ale sistemului actual, pregătirea neserioasă a unui veritabil „experiment judiciar”, în lipsa oricăror studii de impact și prognoze, putând determina consecințe foarte greu sau chiar imposibil de remediat.

Spre exemplu, se poate vorbi de deprofesionalizarea și reducerea corpului magistraților, dublate de o majorare artificială a activității și impunerea unor termene procedurale nerealiste, care vor avea ca efect blocarea sistemului judiciar.

Un studiu de impact similar celor realizate în Franța,6 ar fi indicat în mod real riscurile unor măsuri combinate în privința resurselor umane: dublarea programului de formare inițială la Institutul Național al Magistraturii (4 ani în loc de 2 ani), dublarea stagiului în magistratură (2 ani în loc de 1 an), creșterea vechimii în funcție necesare pentru promovarea la tribunale, curți de apel și ÎCCJ, precum și la parchetele de pe lângă acestea, DNA și DIICOT, coborârea pragului acordării pensiei de serviciu la 20 de ani, fără limită de vârstă, majorarea numărului de judecători în complet (dublarea numărului de judecători din completurile de contestații și majorarea de la 2 la 3 a judecătorilor din completurile de apel, fără a fi mărită schema instanțelor, ceea ce va duce la mărirea semnificativă a volumului de activitate pentru fiecare judecător de la instanțele superioare).

În atare condiții, estimând că în jur de 2000 de magistrați,7 care se află la apogeul profesional, ar putea părăsi imediat sistemul (inclusiv 90% dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție), prin coborârea pragului acordării pensiei de serviciu și în condițiile în care cuantumul acesteia depășește deja substanțial indemnizațiile magistraților aflați în activitate, iar alți 2000 de magistrați ar urma să facă același lucru în următorii cinci ani, și coroborând aceste date cu existența a 3 ani în care niciun absolvent al Institutului Național al Magistraturii nu va mai putea deveni judecător sau procuror stagiar, este limpede că asistăm la o politică de resurse umane dezastruoasă promovată prin noile modificări legislative.

De asemenea, nu este cert nici dacă numărul actual de magistrați care activează la instanțe și parchete inferioare gradului profesional pe care îl dețin va putea acoperi măcar în proporție de 10% posturile vacantate de la instanțele corespunzătoare gradului profesional, pentru restul acestor posturi, baza de selecție fiind micșorată considerabil ca urmare a măririi vechimii în funcție necesare participării la concursul de promovare. Nici pentru admiterea în magistratură situația nu va fi mai stabilă, baza de selecție fiind redusă și în prezent.

Într-un astfel de context, soluția de avarie pentru ocuparea posturilor ce se vor vacanta va fi reprezentată de admiterea în magistratură prin interviu, formală, creată la momentul oportun prin mijlocul legislativ cel mai la îndemână posibil.

Rapoartele MCV, care au apreciat evoluția magistraturii, au oferit indiciul sigur că o modalitate de promovare meritocratică constituie baza asigurării unui corp judiciar independent și liber de orice fel de influențe, atât din interior, cât și din exterior. Revenirea la promovarea pe criterii subiective, lipsite de orice control obiectiv din partea magistraților, de orice posibilitate de contestare și previzibilitate, va lipsi sistemul judiciar de această bază.

Prin noile dispoziții privind ”legile justiției”, meritocrația va fi eliminată în magistratură, examenul de capacitate devenind subiectiv, 50% din nota finală constând în evaluarea „mapei profesionale”, promovarea efectivă la instanțele și parchetele superioare urmând a se face în baza unor criterii subiective, respectiv „evaluarea activității și conduitei din ultimii 3 ani”, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind dublată de un interviu formal susţinut în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, eliminându-se probele scrise, cu caracter teoretic și/sau practic și
instituindu-se un sistem de control evident al promovărilor.

DESCARCĂ AICI ANALIZA FJR

Comments

comentarii