Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » FJR cere CSM să avizeze negativ în integralitate cele trei noi proiecte de modificare a ”legilor justiției”

FJR cere CSM să avizeze negativ în integralitate cele trei noi proiecte de modificare a ”legilor justiției”

Asociația Forumul Judecătorilor din România a trimis o solicitare membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să avizeze negativ cele trei noi proiecte de modificare a legilor justiției, depuse în 31 octombrie la Camera Deputaților.

”Asociația Forumul Judecătorilor din România vă solicită dumneavoastră, în calitatea de membri aleși în Consiliul Superior al Magistraturii, să țineți cont de voința miilor de judecători și procurori care v-au ales, exprimată neîndoielnic în adunările generale desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2017, și să avizați negativ în integralitate cele trei proiecte de modificare a ”legilor justiției” înregistrate la Camera Deputaților în data de 31 octombrie 2017.”, se arată în adresa FJR, motivată astfel:

”Orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se și previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat;

Formularea cu o suficientă precizie a actului normativ permite persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat;

Este dificil să se adopte legi redactate cu o precizie absolută, dar și cu o anume suplețe, însă caracterul mult prea general și, uneori, chiar eliptic nu trebuie să afecteze previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 25 noiembrie 1996, pronunțată în cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, par.40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în cauza Rotaru împotriva României, par.55, sau Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59),

În procedura initierii proiectelor de modificare a ”legilor justiției” nu a existat transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional;

Nu există o expunere de motive corespunzătoare (conform art. 92 alin. 1 teza finală din Regulamentul Camerei Deputaților) și nici studii de impact, ignorându-se un aviz recent al Consiliului Superior al Magistraturii și poziția fermă a corpului magistraților, prin deturnarea unei proceduri legislative neasumate de Guvern în urma reacțiilor publice, fapt inacceptabil într-un stat de drept;

Ultimul Raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (2017) recomandă expres, în cazul României, ”în vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate”, ca ”Guvernul și Parlamentul (…) să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă”;

– prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului român îi revine obligația de a aplica acest mecanism și a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art.148 alin.(4) din Constituție, în caz contrar orice reglementare este lovită de vicii de neconstituționalitate;

Promovarea unor proiecte retrograde, scrise în mare grabă, cu vizibile necorelări și lacune, fără o expunere de motive corespunzătoare, nu are nicio legătură cu modernizarea unei justiții într-o evoluție pozitivă vizibilă, lăudată de rapoartele succesive ale Mecanismului de cooperare și verificare, ci reprezintă un simplu episod din serialul „Experiment judiciar”, derulat la foc continuu în ultimul an;

Atunci când democraţia şi libertăţile fundamentale sunt în pericol, obligaţia de rezervă a judecătorului devine subsidiară obligaţiei de indignare. (A se vedea Declaraţia privind etica judiciară, adoptată de Adunarea Generală a Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare, desfasurată la Londra în perioada 2-4 iunie 2010.)”

În cadrul Adunărilor Generale ale judecătorilor și procurorilor de la instanțe și parchete, desfăşurate în perioada 3-7 noiembrie 2017, au fost respinse în cvasiunanimitate cele trei noi proiecte de modificare a ”legilor justiției” în bloc, sau, după caz, în prevederile esențiale (în funcție de cum s-a votat).

Vezi aici centralizatorul adunărilor generale de la instanțe și parchete

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!