După ce nemulțumirile magistraților privind plafonarea salariilor și neplata deconturilor au fost făcute publice, președintele ÎCCJ, Alina Corbu, le-a trimis acestora un mesaj prin care încearcă să-i ”liniștească”
”Stimați colegi, În contextul discuțiilor privind plata integrală a drepturilor salariale raportate la VRS 605, neplafonat, vă adresez rugămintea să aveți în vedere următoarele aspecte:
1. După cum cunoașteți, bugetul instanțelor judecătorești aflat în execuție (pe anul 2023) a fost construit pe baza proiecției bugetare realizate de către Ministerul Justiției şi de curțile de apel. Dificultățile privind plata integrală a drepturilor salariale pentru judecători şi personalul auxiliar au apărut în luna aprilie, ca urmare a ordinelor preşedintelui ÎCCJ prin care s-a acordat VRS 605 neplafonat, urmate de decizii emise în acelaşi sens de către ordonatorii secundari de credite în privinţa grefierilor.
2. Începând cu emiterea ordinelor sus-menţionate, ÎCCJ a insistat constant, la fiecare procedură lunară de deschidere a creditelor bugetare pentru plata salariilor, pentru acordarea de către Ministerul Finanţelor a sumelor necesare pentru acoperirea integrală a acestor drepturi. Ministerul Finanţelor a stabilit de fiecare dată, pentru fiecare lună, o limită de 230000 mii lei cu această alocare bugetară, conformă cu sumele previzionate prin bugetul aflat în execuţie, dar evident inferioară celei necesare pentru plata integrală a drepturilor salariale în noul cuantum. Din nou, după cum cunoaşteţi, nerespectarea acestei limite/contestarea în instanţă a acestei limite de către ordonatorul principal de credite ar fi atras imposibilitatea plăţii drepturilor salariale pentru luna respectivă pentru judecători şi personalul auxiliar de specialitate, rezultat inadmisibil în afara ipotezei în care ar exista un consens în cadrul sistemului spre o astfel de cale.
3. În condiţiile de mai sus, suma totală de 230000 mii lei a fost repartizată curţilor de apel în acord cu datele furnizate de către acestea, fiecare ordonator secundar de credite având atât libertatea, cât şi responsabilitatea modului de utilizare a sumelor alocate. Alegerea unora dintre ordonatorii secundari de credite de a suspenda plata chiriilor şi a celorlalte deconturi pentru a putea achita salariile neplafonate nu a fost rezultatul unei recomandări a ÎCCJ, reprezentând opţiunea respectivelor ordonatori de credite. Întrucât în special chestiunea decontării chiriilor a afectat semnificativ categoriile de personal din instanţe cu venituri mai mici (grefierii), ÎCCJ continuă demersurile pentru obţinerea sumelor necesare acoperire deconturilor restante până la finalul anului în curs.
4. În condiţiile în care nu a intervenit o rectificare bugetară, iar Ministerul Finanţelor a refuzat constant modificarea limitei impuse deschiderilor bugetare cu destinaţie salarială punerea în plată, integral sau parţial, a diferenţelor rezultate în urma recalculării salariilor personalului s-a putut face doar la nivelul ordonatorilor de credite al căror buget, astfel cum a fost previzionat, era acoperitor sub acest aspect. La nivelul Înaltei Curţi acest lucru a fost realizat prin previzionarea, la finalul anului 2022, a posibilităţii existenţei unui impact cu privire la sumele necesare ca urmare a proceselor aflate în desfăşurare, dar mai ales ca urmare a ocupării incomplete a schemei de personal şi a modificărilor intervenite la nivelul acesteia în cursul exerciţiului bugetar. Şi alţi ordonatori de credite din sistem, aşa cum am arătat, au identificat unele soluţii, fie ca urmare a neocupării integrale a schemelor, fie prin prioritizarea plăţii acestor sume, astfel cum s-a arătat la punctul precedent. Situaţia concretă pentru fiecare curte de apel rezultă din tabelul ataşat acestui mesaj. Subliniez că nu a existat nicio discriminare între curţile de apel în ceea ce priveşte alocările bugetare din partea ordonatorului principal de credite, diferenţele între curţi fiind exclusiv rezultatul elementelor arătate în cele ce preced.
5. Din nou, după cum desigur cunoaşteţi, bugetele Înaltei Curţi, respectiv al celorlalte instanţe judecătoreşti sunt separate şi nu există posibilitatea de a transfera sume între acestea. De asemenea, nicio dispoziţie legală nu permite Înaltei Curţi sau ordonatorilor secundari care puteau acoperi modificarea cuantumului salariilor (conform celor de mai sus) să nu procedeze astfel, nefiind aşadar o chestiune de alegere a ordonatorului sau de prioritizare în dauna altora.
6. În prezent continuăm demersurile pentru a rezolva aceste inechităţi salariale pentru luna decembrie 2023, astfel încât ele să nu se răsfrângă şi asupra exerciţiului bugetar următor. Vă vom ţine la curent în timp real cu rezultatul acestor demersuri.
7. În contextul negocierilor privind bugetul pentru anul 2024, care a fost construit pe baza propunerilor dumneavoastră şi sperăm că va rezolva astfel toate aceste inechităţi, consider vitală aprofundarea modalităţilor de comunicare şi consultare între ordonatorii de credite din cadrul sistemului, urmând a propune astfel de modalităţi la următoarea noastră întâlnire prin videoconferinţă. Menţinerea coeziunii şi unităţii sistemului este vitală pentru apărarea tuturor aspectelor privind independenţa acestuia, inclusiv sub aspect financiar.
Vă adresez astfel rugămintea de a nu lua în considerare informaţii tendenţioase sau fără bază factuală şi de a asigura o cât mai largă informare şi implicare a tuturor colegilor din cadrul curţilor de apel şi a instanţelor din raza acestora. Spre exemplu, sunt lipsite de bază factuală chestiuni precum plata tranşelor pentru anul 2023 privind restanţele salariale la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau transferarea responsabilităţii între ordonatorii de credite privind situaţia înregistrată la nivelul plăţii drepturilor salariale, cauzele acestei din urmă situaţii fiind clare şi expuse în celor de mai sus. Printr-o coordonare şi comunicare între noi, cei care facem parte din sistemul instanţelor judecătoreşti, consider că putem găsi cele mai bune soluţii pentru ca exerciţiul bugetar următor să fie lipsit de incidente sub aceste aspecte.”, a transmis Corbu.
Reacția unui judecător:
”Ne spune doamna presedinta a ÎCCJ ca vom căuta împreună soluții!!
Pai cand au fost pensiile în pericol s-au găsit imediat soluții, au venit de sus in jos mesaje de convocare a adunarilor generale ale instanțelor.
Pana la ora 12:00 erau convocate toate adunările generale!
Acum de ce nu folosim aceeași soluție?!
Daca vedem ca de la finanțe sau de unde o mai fi nu există disponibilitate, de ce nu aplicăm soluția mai sus menționată?!”