fbpx

Evazioniștii pot scăpa de închisoare! CCR a respins obiecțiile de neconstituționalitate

CCR a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de către ICCJ, Avocatul Poporului și Guvernul României împotriva legii prin care inculpaților acuzați de evaziune fiscală li se oferă posibilitatea de a scăpa de pedeapsa închisorii în cazul în care achită prejudiciul cauzat prin infracțiune.

În ședința din 17 februarie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate (după conexarea celor trei sesizări cu același obiect formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, de Guvernul României și de Avocatul Poporului) și a constatat că sunt constituționale, în raport cu criticile formulate, dispozițiile Legii privind modificarea și completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale a fost adoptat în ședința din data de 15 decembrie 2020 a Camerei Deputaților, ca for decizional.

Proiectul legislativ a fost adoptat cu 195 de voturi pentru, 72 contra și 19 abțineri.

Proiectul privea Reexaminarea Legii privind modificarea şi completarea art.10 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.147 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.338 din 3 mai 2019 (PL-x 354/2018/2020).

Cea mai importantă modificare a legii evaziunii fiscale este aceea că inculpaților li se va da posibilitatea de a scăpa de pedeasa închisorii în cazul în care achită prejudiciul cauzat prin infracțiune.

Astfel:

  • dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă;
  • dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda.

În cazul achitării prejudiciilor sub 50.000 de euro instanța va aplica în mod obligatoriu amenda.

Proiectul de lege a fost reexaminat de Senat – la data de 10.02.2020, iar prin Raportul Comisiei juridice din data de 19.05.2020  s-a propus adoptarea legii cu amendamente. Prin Raportul suplimentar al Comisiei juridice din data de 24.11.2020 s-a propus de asemenea adoptarea legii cu amendamentele anexă la raport.

În Raportul suplimentar al comisiei juridice din data de 24.11.2020 se arată următoarele:

,,Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în sedinţa din data de 19 decembrie 2018. În data de 29 decembrie 2018 a fost trimisă la Presedintele României pentru promulgare. În data de 21 decembrie 2018 a fost formulată de un număr de 93 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară și al Uniunii Salvați România sesizare de neconstituţionalitate. Curtea Constitutionala a decis prin Decizia nr.147/2019 să accepte obiectiunile de neconstitutionalitate. Senatul în calitate de primă Cameră sesizată a adoptat în şedinţa din 10 februarie 2020 Legea privind modificarea şi completarea art.10 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin. (9) pct. 2, din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă prin avizul nr.44 din 17 ianuarie 2018. Guvernul prin punctul de vedere transmis cu adresa nr.14887/13.12.2018, respectiv nr.33/DPSG/17.01.2020, precizează că nu susţine adoptarea iniţiativei legislative. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.10 din Legea nr.241/2005, în sensul instituirii unor măsuri care au ca scop facilitarea recuperării prejudiciului produs prin săvârşirea infracţiunilor, precum şi evitarea efectuării de cheltuieli cu detenţia condamnatului. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au reexaminat această iniţiativă legislativă în şedinţă, prin mijloace electronice în data de 23 noiembrie 2020. La şedinţă au participat deputaţii conform listei de prezenţă. Membrii Comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor menținerea raportului de adoptare a Legii privind modificarea şi completarea art.10 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu amendamentele admise redate în anexa la raport, raport transmis în data de 19 mai 2020. În raport cu obiectul şi conţinutul său, Legea face parte din categoria legilor organice.”

Conform amendamenteleor admise și redate în raportul suplimentar al Comisiei juridice, forma legii care va fi trimisă spre promulgare ar trebui să aibă următorul cuprins, cu mențiunea că pe site-ul Camerei Deputaților nu se poate vizualiza forma adoptată de către camera decizională:

„LEGE privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale”

Articol unic. –

Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

  1. La art. 8, alin. (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Art.8. –

(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, stabilirea cu reacredinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat.

(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă asocierea în vederea săvârşirii faptei prevăzute la alin.(1).

  1. La art. 9, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Art.9. –

(1)Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amenda, următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

c) evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale sau evidenţierea altor operaţiuni fictive;

d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor;

e) executarea de evidenţe contabile duble, folosind înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă sau declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

g)substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.

  1. La art. 10, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda.

  1. La art. 10, după alin. (1) se introduc două noi alineate, alin.(11 ) – (12 ), cu următorul cuprins:

(11 ) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă, în cursul judecății până la terminarea cercetării judecătorești, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, instanța va dispune, o singură dată, pedeapsa amenzii penale.

(12 ) Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) și (11 ).

ICCJ, în cuprinsul sesizării de neconstituţionalitate susținea neconstituționalitatea întregului act normativ, reţinându-se de către Secţiile Unite că se impune a se examina de către Curtea Constituţională dacă adoptarea actului normativ în discuţie s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, în coordonatele trasate prin Decizia nr. 679/2020 a CCR, dar şi prin jurisprudenţa anterioară a acesteia, întrucât forma adoptată de Camera Deputaţilor (Cameră decizională) modifică substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia legii adoptate de Senat, în calitate de Cameră de reflecţie.

Totodată, sesizarea priveşte și neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului unic pct. 4 (art. 10 alin. (12) din Legea nr. 241/2014) în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii, astfel cum a fost conturat acest principiu în jurisprudenţa CCR şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, întrucât, contrar cerinţelor impuse de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, dispoziţiile textului de lege arătat nu permit stabilirea, în mod clar, precis şi previzibil, care sunt inculpaţii care beneficiază de dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 241/2015.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns