Acasă » JURISPRUDENȚĂ » După un proces îndelungat, Primăria a plătit stricăciunile produse la o mașină de o groapă din centrul Clujului

După un proces îndelungat, Primăria a plătit stricăciunile produse la o mașină de o groapă din centrul Clujului

După un proces de trei ani, Primăria a plătit stricăciunile produse la o mașină de o groapă din centrul Clujului, plus cheltuieli de judecată.

Clujust.ro vă arată cum a fost trasă la răspundere Primăria Cluj-Napoca pentru avariile suferite de o mașină, în 2014, din cauza unei gropi de pe strada Cuza Vodă, vizavi de Prefectură. Instanța a stabilit că era imposibil ca șoferul să evite groapa. Mașina era de firmă, astfel că aceasta a fost cea care a înaintat acțiunea în instanță, prin avocata Diana Godorogea.

Prima instanță a respins cererea, dar ulterior, în ape, Tribunalul a admis cererea de chemare în judecată formulată de firmă împotriva pârâților Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local: ”Obligă pârâții să plătească reclamantei suma de 700 lei despăgubiri, cu dobânda legală calculată de la data introducerii acțiuni- 27.11.2014 și până la achitară efectivă, precum și suma de 654 lei cheltuieli parțiale de judecată.”. Cei 700 de lei reprezintă valoarea a două anvelope stricate din cauza gropii. Suma nu este mare, iar procesul a durat circa trei ani, dar avocata Diana Godorogea ne-a spus că a fost mai mult o chestiune de principiu, de a demonstra că administratorul drumului este responsabil, mai ales că era vorba de o groapă în zona centrală a orașului de cinci stele Cluj-Napoca.

În motivarea Tribunalului Cluj se artă că groapa este cauza principală in raportul de cauzalitate și că șoferul nu putea să o evite, indiferent de viteză, așa cum au susținut în apărare reprezentanții municipalității. 

Decizia Civilă nr. 64/A/2017 – Tribunalul Cluj

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul reține următoarele:

Cu privire la critica adusă de reclamantă soluției dată  excepției lipsei capacității de folosință a pârâtului Cluj-Napoca al municipiului Cluj-Napoca, Tribunalul o apreciază intemeiată. Pretenția reclamantei este intemeiată pe răspunderea civilă delictuală. Potrivit disp. art. 1357 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție, este obligat să il repare.

Potrivit  dispozițiilor art. 5 din OUG nr. 195/2002 „ Administratorul drumului public, antrepenorul sau executantul lucrărilor, conform competențelor care ii revin, cu avizul poliției reutiere, este obligat să instanleze indicatoare sau alte dispozitive speciale, să aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor in vigoare și să le mențină in stare corespunzătoare.

In cazul producerii unui eveniment rutier  ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia,precum și a obstacolelor ori a lucrărilor care se execută pe acesta, administratorul drumului public, antrepenorul  sau executantul lucrărilor răspunde , după caz, administrativ, contravențional, civil sau penal, in condițiile legii.

Din probatoriul administrat in cauză reiese că proprietarul drumului pe care a avut loc evenimentul rutier este proprietatea unității administrativ-teritoariale, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca având calitatea de administrator al drumului.

Prin urmare, independent de faptul că apelantul nu are personalitate juridică, legea specială ii recunoaște  acestuia calitate procesuală in litigiile având ca obiect despăgubirile pentru prejudiciile  cauzate din starea tehnică necorespunzătoare a drumului.

Având calitate procesuală pasivă, Consiliul Local  al municipiului Cluj-Napoca este titular de drepturi și obligații, și cum capacitatea de folosință este capacitatea persoanei de a avea drepturi și obligații, rezultă că implicit Consiliul Local al mucinipiului Cluj-Napoca are și capacitate procesuală de folosință recunoscută de legiuitor.

De asemenea, potrivit disp.art. 56 alin 2 Cod pr.civ., pot sta in judecată acoaițiile, societățile sau alte eentități fără personalitate juridiciă, dacă sunt constituite potrivit legii.

Aptitudinea consiliului local de a fi titular de drepturi si obligații și respectiv de a deține calitatea de parte în prezenta cauză se justifică prin raportare la prevederile art 56 alin. 2 C.pr.civ. , intrucât consiliul local este o autoritate a administrației publice locale constituită conform legii, respectiv a art. 28 si urm Legea nr. 215/2001, coroborat cu prevederile exprese ale art. 21 și 22 din O.G. nr. 43/1997.

In  considerarea acestor argumente, apreciem că se impune schimbarea incheierii din 14 mai 2015 in sensul respingerii excepției lipsei capacității de folosință.

Criticile aduci să legătură cu fondul cauzei sunt de asemenea întemeiate.

Prima instanță, deși a reținută în sarcina pârâtului Municipiul Cluj-Napoca săvârșirea faptei ilicite constand in omisiunea adoptării  tuturor măsurilor necesare in vederea asigurării dezideratiului ca drumul public să fie menținut într-o stare corespunzătoare, de natură a preveni producerea unor incidente  nefaste și  de a asigura  desfășurarea circulației rutiere in condiții de siguranță, a reținut existența prejudiciului in sumă de 700 lei, a apreciat că nu poate fi angajata  răspunderea civilă delictuală a părtului, in considerarea faptului că, față de particularitățile speței, din probatoriul administrat nu se poate decela existența raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită a pârâtului și  vătămarea suferită de reclamantă, fiind posibilă existența unor imprejurări anterioare sau concomitente care  au putut concura la survenirea prejudiciului.

Instanța și-a pus problema posibilității ca și victima să fi contribuit prin fapta sa la producerea prejudiciului, pornind de la împrejurarea că pe șosea au circulat si alte autovehicule, că toate treceau prin groapă  și este greu de crezut că toate autovehiculele au suferit avarii ca cele suferit de autoturismul în discuție.

Și atunci, dacă nu toate autovehiculele au suferit avarii, deși au  intrat in acea groapă, înseamnă că nu trecerea autoturismului prin groapa respectivă a determinat, prin ea insăși,  producerea prejudiciului, ci viteza cu care circula autovehicului sau omisiunea soferului de a conduce cu maxima diligență pe care i-o impune circulația in coloană și starea tehnică proastă a drumului. Față de aceste circumstanțe, instanța a apreciat că sunt incidente in cauză dispozițiile art. 1352 Cod pr.civ., potrivit cărora „Fapta victimei inseși  și fapta terțului inlătură răspunderea  chiar dacă nu au caracteristicile forței majore,  ci doar ale cazului fortuit, insă numai in cazul in care , potrivit legii sau voinței părților, cazul fortuit este exonerator de răspundere.”

In opinia  instanței, s-a reținut in mod greșit incidența in cauză a dispozițiilor art. 1352 Cod civil, din mai multe considerente:

In primul rând, pârâții nu au invocat  in apărare fapta vitimei sau fapta terțului  ca motiv exonerator de răspundere, nu au propus și nu  au administrat probe in acest sens.

In al doilea rând, apreciem că acest text legal este aplicabil in situația in care faptul  prejudiciabil  este determinat de fapta victimei sau a terțului, or nu este situația din speță.

Apoi, fapta victimei sau a terțului exonerează de răspundere pe autorul faptei prejudiciabile, numai in cazul in care indeplinesc cel puțin caracteristicile cazului fortuit. Or, instanța nu a dacă suntem in prezența faptelor victimei inseși sau ale terțului, și nici din ce considerent indeplinesc caracteristicile cazului fortuit, acela de eveniment  care nu poate fi prevăzut și nici împiedicat.

Apoi, instanța a făcut toată  construcția raționamentului de mai sus apelând la o prezumție, și anume aceea că, dacă nu toate autovehiculele care au intrat si acestea in groapă au suferit avarii, inseamnă că alta este cauza avarierii autoturismului reclamantei.

Prezumțiile trebuie să plece de la un fapt cunoscut. Or, în speță instanța nu a cunoscut dacă autovehiculele care au rulat în aceleași condiții cu autovehiculul apelantei au suferit sau nu avarii. Astfel, prezumția la care a apelat instanța este lipsită de orice suport.

Față de aceste argumente apreciem că s-a retinut eronat  incidența cauzei exoneratoare de răspundere prev. de art. 1352 Cod civil.

In opinia tribunalului, raportul de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă a pârâților și prejudiciai putea fi inlăturată, numai in cazul in care se proba că era imposibil ca fapta lor să fi pus la producerea pagubei. In  condițiile unui carosabil impecabil, indiferent de viteza cu care ar fi circulat autovehiculul sau de conducerea imprudentă, roata nu ar fi suferit avarii. Așadar groapa rămâne cauza principală in raportul de cauzalitate, chiar dacă am putea admite existența unor cauze concurente la producerea prejudiciului.

In cazul in care s-ar putea imputa conducătorului auto al autoturismului proprietatea reclamantei rularea cu o viteză neadaptată stării drumului sau  omisiunea de a  conduce cu maximă prudență și diligență, ne-am afla cel mult in situația unei cauze concurente, situație care se reglementează  in conformitate cu disp. art. 1371 Cod pr.civ. potrivi căreia in cazul in care victima a contribuit cu intenție  sau din culpă la cauzarea  ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, in tot sau in parte, deși putea să o facă, cel cemat să răspundă va fi ținut numai pentru partea din prejudiciu pe care a pricinuit-o.

Așadar, răspunderea  autorului faptei ilicite, in cazul in care fapta sa s-ar afla in concurs cu fapta victimei insesi, poate fi cel mult diminuată, insă nu exclusă.

In opinia instanței, pentru a fi incidente in cauză dispozițiile art. 1371 Cod civil, trebuie ca fapta victimei să fie de asemenea o faptă ilicită.

Pentru a aprecia dacă fapta victimei  are acest caracter, instanța era datoare să analizeze dacă, în condițiile concrete de trafic, conducătorul auto al autoturismului apelante avea posibilitatea să evite producerea incidentului.

Iar așa cum rezultă din procesul verbal întocmit de organele de poliție, incidentul a avut loc o la orele 14 pe o stradă cu un trafic intens, mai ales la o oră de vârf, în care de regulă se circulația se desfășoară în coloană.

Circulând în  coloană, conducătorul autoturismului proprietatea reclamantei nu avea vizibilitate pe drum întins, astfel încât a putut observa existența gropii în carosabil într-un moment în care nu mai avea timpul necesar pentru a o face o manevră de ocolire acesteia.

Din fotografiile aflate la dosar se poate observa că acea groapă este singura de pe acea porțiune de drum, nu mai existau altele, astfel incât să se concluzioneze că starea proastă a porțiunii de drum impunea deplasarea cu o viteză excesiv de mică.

Reclamanta a susținut că autovehiculul se deplasa cu viteza de 35 km/h și așa cum rezultă din  cuprinsul considerentelor,  instanța a  luat în considerare această afirmație, dar se pare că a apreciat că o viteză și mai redusă ar fi făcut posibilă evitarea incidentului.

Deplasarea cu o viteză de 35 km/h se situează în limitele prevăzute de art. 49 din OG 195/2002 astfel încât nu se poate reține sarcina conducătorul autoturismului apelante o conduită nediligenta din perspectiva vitezei cu care rula. Rularea cu viteză mai redusă de 35 km/h ar fi dus tocmai neîndeplinirea obligației prevăzută de art. 35 alin. 1  din OUG 195/ 2002 reținută de instanță ca fiind încălcată,  care de referă la  obligația participanților la trafic de avea un comportament care să nu afecteze fluența si siguranța circulației.

Or, rularea cu viteză mai mică de 35 km la oră afectează fluența  circulației, după cum încetinirea brusca pentru a evita groapa din carosabil ar fi afectat siguranța circulației.

Din considerentele arătate apreciem că fapta victimei, chiar ar exista, nu are caracter ilicit și nu poate fi reținută drept cauză concurentă la producerea prejudiciului, fapta pârâților rămânâd singura in raport de cauzalitate cu prejudiciul.

Judecătoria a  reținut existența faptei ilicite a părâtului Municipiul Cluj-Napoca și  existența prejudiciului.

In opinia tribunalului, cele statuate de judecătoriei sunt pe deplin valabile si in privința pârâtului Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca.

Condiția vinovăției  in forma culpei este de asemenea indeplinită in privinața pârâților.

Astfel erau îndeplinite în cauza condițiilor răspunderii civile delictuale altfel cum sunt acestea prevăzute de art 1357 și următoarele Cod civil.

Prin urmare în conformitate cu dispozițiile art.1381 cod civil, este întemeiată pretenția reclamantei la repararea prejudiciului prin plata despăgubirii în suma de 700 lei reprezentând contravaloarea noilor anvelope și de asemenea este întemeiată și pretenția reclamanntei de plata dobânzii legale, având în vedere dispozițiile art 1385 alin. 3  Cod civil și art.  1 alin 2  din OG 13 /2011, calculată de la data cererii de chemare judecată și până la plata efectivă.

Este neîntemeiată susținerea intimatilor potrivit căreia datorează dobânda legală numai de la data rămânerii definitive a sentinței, căci numai din acel moment să cuantifică prejudiciul, având în vedere că potrivit dispozițiilor art 1381 alin. 2 Cod civil dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat . Chiar dacă la rămânerea definitivă a hotărârii de obligare la  plată se stabilește  întinderea prejudiciului, constatările instanței  in această privință dobândesc practic  efecte retroactiv de la data nașterii prejudiciului.

Or, dacă obligația de plată este scadentă chiar la data nașterii prejudiciului, pretenția la dobânda penalizatoare este  intemeiată.

Prin prisma argumentelor reținute mai sus, apreciem sentința atacată a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale în materia răspunderii civile delictuale, și în consecință, în temeiul dispozițiilor art 480 Cod procedură civilă se impune admiterea apelului, schimbarea sunt în parte a sentinței atacate și a încheierii din 14 mai 2015 după cum urmează:

Va fi respinsă  excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului Consiliul Local municipiului Cluj-Nappca, va fi admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta H.I. SRL împotriva pârâților Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, vor fi obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 700 lei despăgubiri,  cu dobânda legală calculată de la data introducerii acțiuni- 27.11.2014 și până la achitară efectivă, precum și suma de 654 lei cheltuieli parțiale de judecată datorate potrivit dispozițiilor art 453 Cod procedură civilă.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina