fbpx

Drumul Roxanei Dan de la pasionată de drept penal la șefa secției civile de la Judecătoria Cluj-Napoca

Roxana Dan, judecător și cadru didactic apreciat de studenți, a dezvăluit în conferința ”Avocat sau magistrat?”, organizată de Organziația Studenților în Drept UBB Cluj, care a fost parcursul ei de la o studentă pasionată de drept penal și cu vis de a deveni procuror la judecător civilist, președinte la secția civilă a Judecătoriei Cluj-Napoca, și, în curând, doctor în drept civil.

”M-am dus în 2011 la interviul pentru admiterea în magistratură și le-am spus celor de la interviu că eu vreau să devin procuror. Mi-aduc aminte că era un domn procuror în comisie, a zâmbit ușor gen vrea și asta să devină procuror, și-a dat ușor ochii peste cap, dar m-au ascultat cu entuziasm și clar le-a plăcut puțin de mine în condițiile în care am luat notă destul de mare.

În timpul stagiului din cadrul INM, chiar la început când am făcut acele stagii introductive, mi-am dat seama că parchetul nu e neapărat de mine. Nu-mi plăcea mie subordonarea ierarhică, experiența mea personală din acel moment a fost una total neplăcută, existau niște păreri preconcepute la nivelul acela al anului 2011. Și am spus: Ok, nu pot să fiu procuror, deși entuziasmul meu era unul covârșitor și susținea intru totul profesia de procuror.

Și am ajuns să fiu, ceea ce îmi spunea doamna Chiș în anul IV de facultate, judecător. Cu toate astea n-am renunța la prima mea iubire, dreptul penal. Și am spus că voi fi judecător în dreptul penal. După ce am început să practic efectiv în sfera dreptului penal, în cauze de competența judecătorului stagiar. Am insistat foarte mult să mi se dea cauze penale, stagiar fiind. Mi s-au dat pentru că am reușit să conving prin entuziasmul meu și pasiunea mea pentru dreptul penal. După ce am judecat câteva cauze am zis: Nu, nu, nu e de mine. Nu e deloc interesant din perspectivă juridică. Din perspectivă practică, la nivel de viață, situații de fapt, lucrurile sunt interesante în penal, dar din perspectivă juridică, mi-am dat seama că nu e o provocare pentru mine, la nivelul acelor cauze.

Eram judecătorul stărilor de fapt și apreciez și acum că judecătorul din penal este judecătorul stărilor de fapt. Ai reținut starea de fapt bine, decizia este ca și scrisă. Așa am ajuns judecător civilist. Deși mi se spunea din facultate că construcția mea este de civil, îmi spunea chiar coordonatorul meu actual de doctorat, și doamen Chiș că vei ajunge judecător și un foarte bun procedurist, chiar dacă oameni mai inteligenți ca mine îmi spuneau asta, nu prea am vrut să cred și am încercat prin propriile simțuri să văd ceea ce alții știau și vedeau în mine.

Așadar, am ajuns judecător civilist, aproape doctor în drept civil, pentru că încă nu am susținut teza, dar am finalizat studiile doctorale. Urmează să susțin și teza, probabil undeva la anul, și conduc secția civilă de la Judecătoria Cluj-Napoca.

Concluzia expunerii mele este că nu știi niciodată, atunci când începi, unde termini. Ce e important în acest drum? Ce e important pentru un absolvent de drept? Este cred să fie deschis, să fie maleabil, să aibă curajul să-și spună lui ”da, am încercat și nu e de mine”, ”da, profesia asta nu mă coafează, nu-mi vine”.

Ne dorim multe pentru că vedem la ceilalți, de regulă. Vedem oameni, vedem modele și spunem pot să fiu și eu. Asta nu înseamnă că haina pe care alții o îmbracă ni se potrivește și nouă. Să fii judecător, procuror sau avocat nu sunt filtre pe Instagram care se potrivesc oricui doar să le pună. E important să vezi ce din calitățile tale, ce din defectele tale te recomandă sau, dimpotrivă, te exclud dintr-o anumită profesie. Scopul care e până la urmă? E acela inițial: Să fii fericit! Dacă ești fericit, împlinit cu ceea ce faci, vei fi și responsabil, vei fi și un bun profesionist, nu vei simți greutatea profesiei tale.”, a spus judecătoarea Roxana Dan.

Video aici

Comments

comentarii

Lasă un răspuns