fbpx

Dosarul ”DJ mix cu iarbă”: ”consumă cannabis, având în vedere componenta naturală a acestui drog”

Șase DJ care mixează prin localuri din Cluj au fost arestați preventiv la sfârșitul săptămânii trecute. Cu toții au recunoscut că sunt consumatori de cannabis și hașiș (iarbă), dar spun nici vorbă să facă trafic. Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Cluj i-a încadrat însă la această infracțiune. Citiți mai jos extrase din motivarea judecătorului și apărările DJ-ilor. Aceștia au atacat cu contestație hotărârea.

Procurorii DIICOT Cluj au propus arestarea preventivă a inculpaţilor JITARIU COZMIN zis „Comi”, NEAMŢU OVIDIU CRISTIAN, zis „Rappa”, MOLDOVAN CRISTIAN OLIMPIU, zis „Mo”, COSTEA BOGDAN FLORIN zis „Pilu”, TIRON BOGDAN LORAND, ANGHEL IULIAN RADU, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 09 octombrie  2015

Aceștia fracventau și puneam muzică în Boiler, LaGazette și Booha.

”În esenţă, arată că, potrivit art. 223 C.p.pen., din probele administrate la dosar rezultă bănuiala rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care sunt cercetaţi, respectiv o parte dintre inculpaţi pentru  trafic de droguri de risc sau o altă parte, pentru trafic de droguri de mare risc.”, au precizat reprezentanții DIICOT.

Apărările în fața judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunal

Avocatul ales al inculpatului Jitariu Cozmin, zis “Comi” solicită judecătorului de drepturi şi libertăţi, în temeiul prevederilor art. 227 alin. 1 C.p.pen., respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj faţă de inculpat.

În temeiul art. 227 alin. 2 C.p.pen., solicită luarea unei măsuri preventive prevăzute de art. 202 alin. 4 lit. b sau d C.p.pen, şi anume fie măsura arestului la domiciliu, fie măsura controlului judiciar, în situaţia în care judecătorul va aprecia că se impune totuşi luarea unei măsuri preventive faţă de inculpat care să asigure buna desfăşurare a procesului penal, respectiv pentru lămurirea stării de fapt, astfel cum s-a susţinut de către reprezentantul parchetului. Arată că, la dosar, există dovada că inculpatul locuieşte, fără forme legale, în mun. Cluj-Napoca.

În opinia sa, ceea ce este probat în acest moment în cauză, sunt acuzaţiile aduse referitoare la infracţiunea de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, prev. şi ped. de art. 4 alin.1 din Legea nr.143/2000, susţinând că, pentru infracţiunea prevăzută la art. 4 alin.2, nu există la dosar dovezi că inculpatul ar fi consumator de droguri de mare risc.

Raportat la prevederile art. 202 alin. 1 C.p.pen., consideră că, astfel cum sunt descrise faptele la filele 23 şi 24 din propunerea de arestare preventivă, acestea nu pot sta la baza luării măsurii arestului preventiv, respectiv din probele dosarului nu rezultă că inculpatul ar fi comercializat substanţe de risc sau de mare risc.

În acest sens, face trimitere la denunţul formulat de numitul D.P., care, fiind la rândul lui cercetat într-un alt dosar, este evident că a făcut acel denunţ în cursul anului 2014 pentru a beneficia de dispoziţiile art. 15 din Legea 143/2000, în care arată că a cumpărat de la inculpat 46 de timbre LSD, precum şi 10 grame speed.

În condiţiile în care acest denunţ a fost formulat acum un an de zile, apreciază că este absurd faptul că inculpatul nu a fost audiat nici măcar o dată în toată această perioadă relativ la aceste substanţe. În acest context, dacă se vorbeşte despre existenţa unui pericol pentru ordinea publică, iar organele penale aveau informaţii în acel moment că inculpatul se ocupă cu comercializarea unor astfel de substanţe extrem de grave asupra stării de sănătate a populaţiei, nu înţelege de ce nu s-au făcut demersuri pentru a se verifica şi stopa aşa-zisa activitate infracţională a inculpatului. Apreciază că este cel puţin straniu faptul că nu se ia faţă de inculpat nicio măsură în tot acest interval de timp, pentru ca apoi să se invoce existenţa unui pericol pentru ordinea publică.

Arată că ulterior, în cursul lunii mai 2015, acest martor a fost audiat, ocazie cu care s-a referit la perioada anului 2013. Or, aşa cum rezultă din acuzaţiile aduse inculpatului, în sarcina acestuia se reţine faptul că ar fi desfăşurat activitatea infracţională în perioada 2014 – 2015, fără a se indica luna anului 2014 ori momentul din anul 2015 până la care acesta ar fi desfăşurat presupusa activitate infracţională.

Apreciază că şi acest aspect se impunea a fi lămurit în cauză, în opinia sa având o deosebită importanţă indicarea exactă a perioadei infracţionale, raportat la periculozitatea şi frecvenţa cu care o persoană cercetată şi propusă pentru arestare desfăşoară activitatea infracţională.

De asemenea, se arată că alte probe potrivit cărora inculpatul s-ar face vinovat de trafic de droguri sunt  procesul-verbal de recunoaştere după planşa fotografică efectuată cu numitul D.P., precum şi declaraţiile martorilor G.A. şi B.R., însă arată că potrivit declaraţiei acestuia din urmă, cei doi se cunosc de mai mulţi ani, consumând doar băuturi alcoolice, periodic, când se întâlneau, fără a avea cunoştinţă despre presupusa activitate infracţională a inculpatului.

Arată că într-adevăr prietena inculpatului a recunoscut faptul că procura astfel de substanţe, pe care le consuma împreună cu inculpatul. Arată că însuşi inculpatul recunoaşte faptul că este consumator de astfel de substanţe, însă apreciază că este o cale destul de lungă de la a se reţine şi acuza o persoană că deţine astfel de substanţe pentru consum propriu şi a aduce acuzaţii de trafic de droguri de mare risc şi de risc.

Relativ la declaraţia numitului D.P. se întreabă de unde se cunoaşte faptul că acele timbre sunt LSD, că substanţele pe care se presupune că le-a comercializat inculpatul sunt droguri de mare risc, întrucât nu a văzut în dosar rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică ce atestă că acele substanţe sunt droguri de mare risc.

Arată că astfel cum a putut să observe judecătorul de drepturi şi libertăţi, doar unii dintre inculpaţii prezenţi la acest termen în faţa instanţei îl cunosc pe inculpatul  Jitariu Cozmin, şi arată că se face referire la declaraţiile inculpaţilor Neamţu Ovidiu Cristian, Costea Bogdan Florin şi a numitului D.T.I., primii doi declarând atât în faţa instanţei cât şi la procuror că au consumat substanţe interzise fie la locuinţa inculpatului, fie în localurile în care se întâlneau, aspect care, în opinia sa, nu conduce decât la bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea de deţinere de droguri fără drept pentru consum propriu.

(…)

Arată că într-adevăr inculpatul a mai fost condamnat pentru acelaşi gen de infracţiuni în data de 05.02.2013 pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, însă arată că în situaţia în care judecătorul va dispune arestarea preventivă a inculpatului având în vedere şi acest temei, s-ar încălca, în opinia sa, prezumţia de nevinovăţie de care se bucură orice persoană cercetată într-un dosar, întrucât până la acest moment nu există probe concrete, certe, din care să rezulte bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea de trafic de droguri.

Avocatul ales al inculpatului Neamţu Ovidiu Cristian solicită judecătorului de drepturi şi libertăţi, în temeiul prevederilor art. 227 alin. 1 C.p.pen., respingerea propunerii formulată de parchet de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpat.

În opinia sa, nici unul dintre temeiurile care ar trebui să conducă la arestarea preventivă a inculpatului nu subzistă, inculpatul fiind acuzat de săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc şi a infracţiunii de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu şi arată că atât din declaraţia dată de acesta în faza de urmărire penală, cât şi din declaraţiile formulate împotriva sa, nu rezultă decât faptul că inculpatul este consumator de cannabis. Arată că, astfel cum inculpatul a recunoscut şi în faţa judecătorului, acesta consumă acest tip de substanţe în scop recreaţional, în niciun caz nu deţine droguri în scopul vânzării. Arată că singurul moment în care inculpatul a primit bani a fost împrejurarea când prietenii din anturajul inculpatului i-au oferit diverse sume de bani pentru ca acesta să îşi procure droguri, pe care urmau apoi să le consume împreună.

Solicită judecătorului a observa faptul că atât din declaraţia dată în faţa procurorului cât şi din declaraţia dată la acest termen de judecată reiese în mod clar faptul că inculpatul îşi procura drogurile, în proporţie covârşitoare, de pe câmp, singura împrejurare când acesta a cumpărat droguri făcând obiectul denunţului formulat la acest termen în faţa instanţei.

Arată că în cuprinsul procesului-verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii este menţionat un număr impresionant de 18 persoane, cărora inculpatul le-ar fi oferit sau le-ar fi vândut droguri de risc, potrivit susţinerilor parchetului. Susţine că, dintre aceste persoane, 5 se regăsesc în declaraţiile inculpatului, fiind persoane pe care inculpatul le cunoaşte şi care au consumat împreună droguri, însă în contexte strict personale.

Arată că inculpatul este un tânăr care este integrat în societate, cu studii, care şi-a câştigat în mod onest şi licit existenţa, asigurând muzică în diverse cluburi în calitate de DJ, un tânăr care nu reprezintă, în niciun caz, un pericol pentru societate, fără antecedente penale, care se bucură de sprijinul familiei, şi de o bună reputaţie din punct de vedere profesional. Mai mult, susţine că inculpatul nu a vândut, ci doar a consumat droguri, singura substanţă pe care acesta o consumă fiind cannabis, având în vedere componenta naturală a acestui drog.

Aşadar, consideră că arestarea preventivă a inculpatului nu reprezintă o soluţie în acest dosar, apreciind că urmărirea penală poate fi efectuată şi cu inculpatul în stare de libertate, sau sub imperiul unei măsuri preventive mai blânde, cum este măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar. Arată că la dosarul cauzei există declaraţiile martorilor audiaţi până la acest moment, potrivit cărora inculpatul este cunoscut ca fiind doar consumator de droguri.

 

Avocatul ales al inculpatului Moldovan Cristian Olimpiu solicită judecătorului de drepturi şi libertăţi, în temeiul prevederilor art. 227 alin. 1 C.p.pen., respingerea propunerii formulată de parchet de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpat.

În opinia sa, apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 223 alin. 2 C.p.pen., întrucât nu s-a făcut dovada faptului că inculpatul ar fi traficat droguri, fiind dovedită doar împrejurarea că inculpatul este consumator de substanţe interzise.

Solicită judecătorului să aibă în vedere atitudinea inculpatului de cooperare, în contextul în care acesta a predat de bunăvoie organelor judiciare, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, toată cantitatea de cannabis deţinută. Apreciază că nu există pericolul ca inculpatul să se sustragă de la urmărire penală sau de la judecată, de a impieta buna desfăşurare a procesului penal, ori de a săvârşi noi infracţiuni, atâta timp cât acesta nu a mai avut contact cu mediul infracţional, iar martorii pe care ipotetic i-ar putea influenţa inculpatul au fost audiaţi. Susţine că scopul măsurilor preventive poate fi atins şi prin luarea faţă de inculpat a unei măsuri preventive mai blânde, cum este măsura preventivă a arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar.

 

Avocatul ales al inculpatului Costea Bogdan Florin solicită, în temeiul prevederilor art. 227 alin. 1 C.p.pen., respingerea propunerii formulate de parchet de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpat, iar pe cale de consecinţă solicită luarea faţă de inculpat a măsurii arestului la domiciliu.

Arată că în subsidiar, faţă de poziţia inculpatului, precum şi faţă de solicitarea acestuia de a i se acorda sprijin în a urma un tratament medical, solicită judecătorului luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, mai ales prin prisma obligaţiei prevăzute la art. 215 alin. 2 lit. g C.p.pen.

Relativ la înscrisurile depuse la acest termen de judecată de către reprezentantul parchetului, parvenite de la Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate – Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor, privindu-l pe inculpatul Costea Bogdan Florin, arată că inculpatul a recunoscut că a deţinut aceste substanţe, le-a individualizat, a recunoscut acuzaţia de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, explicând circumstanţele în care ajungea să le consume, fără însă a distribui astfel de substanţe.

În ceea ce priveşte dependenţa inculpatului de cannabis sau de THC, arată că această dependenţă este de necontestat, fiind recunoscută de către inculpat, acuzaţia de deţinere nefiind aptă de a sta la baza formulării unei propuneri de arestare preventivă. În acest sens, solicită judecătorului a avea în vedere poziţia de recunoaştere a inculpatului relativ la substanţele deţinute, precum şi a unei substanţe căreia nu i-a fost stabilit conţinutul până în prezent, substanţă pe care inculpatul a primit-o de la persoana pe care a denunţat-o în cauză, urmând a fi efectuate cercetări privind componenţa acesteia.

Cum i-a combătut judecătorul

1.  Jitariu Cozmin 

Inculpatul încearcă să acrediteze ideea că prietena sa, consumatoare de droguri la rândul ei, este cea care îi procură droguri şi că el doar consumă astfel de substanţe, dar acest lucru nu justifică de ce inculpatul procura droguri şi pentru alte persoane, de ex. pentru inculpatul Neamţu Ovidiu Cristian. În condiţiile în care eşti consumator de droguri care ai fost condamnat pentru trafic de droguri ştii că orice ofertă, cu titlu gratuit sau nu, a drogului unei alte persoane constituie trafic de droguri, oferta fiind specifică doar traficului de droguri, nu şi infracţiunii prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000. Or rezultă din declaraţiile coinculpaţilor, inculpatului şi suspectului anterior menţionaţi că inculpatul a procurat contra cost şi pentru aceştia droguri. Faptul că inculpaţii îşi dau unii altora drogurile, şi le vând sau procură unii pentru alţii face ca fenomenul de trafic de droguri să existe şi să persiste. Procurarea de droguri nu s-a întâmplat cu o singură ocazie, ambii inculpaţi – Jitariu şi Neamţu susţinând că sunt în relaţii de prietenie şi se vizitează foarte des, precum şi că fumează împreună, de fiecare dată când se întâlnesc, cannabis procurat de unul sau altul dintre ei. Acest lucru face greu de crezut ideea că doar prietena inculpatului se ocupa cu procurarea pentru că ar fi intrat de mult în atenţia investigatorilor deoarece trebuia să cumpere cantitate de cannabis atât pentru propriul consum, cât şi pentru al inculpatului Jitariu, respectiv pentru ceilalţi împreună cu care inculpatul Jitariu fuma.

Pe de altă parte inculpatul Costea Bogdan Florin a declarat că a cumpărat 4-5 grame cannabis de la inculpatul Jitariu; chiar dacă acest lucru s-ar fi întâmplat o singură dată, tot există suspiciunea rezonabilă că inculpatul Jitariu vinde droguri, deci că ar fi traficant.

Evident că nu este în avantajul său nici faptul că a mai fost condamnat anterior pentru trafic de droguri, deoarece se presupune că riscul de a comite infracţiuni de această natură este unul mare, care se impune a fi diminuat prin luarea unei măsuri preventive ferme.

2. Neamţu Ovidiu Cristian

Este de remarcat faptul că la percheziţie, la locuinţa inculpatului a fost găsită o cantitate relativ mare de cannabis, de cca. 60 de grame. Inculpatul a declarat că a obţinut această cantitate din diverse locuri unde plantele creşteau, pe care le cunoştea, precum şi de la numitul. sau, care i-ar fi vândut de două ori câte un gram. Însă la percheziţie s-a găsit şi un cântar electronic despre care inculpatul susţine că îl are pentru a cântări marfa cumpărată, pentru a vedea dacă a fost înşelat la măsurători sau nu. Or, pentru marfa pe care singur şi-a procurat-o de pe câmpuri nu are nevoie de cântar, iar dacă numai de la cetăţeanul bănuit arab a cumpărat, nu este justificată deţinerea unui cântar, pentru că inculpatul a declarat că a cumpărat de 2 ori de la acesta. Mai mult, se ştie că deţinerea unei cantităţi mai mari de drog decât cea apreciată ca rezonabilă pentru consum propriu naşte automat bănuiala legitimă că deţinerea se face în vederea vânzării ulterioare şi nu pentru consumul propriu, ceea ce tot trafic este.

Judecătorul a întrebat inculpatul câte ţigări se pot face dintr-un gram, iar acesta a răspuns că 4 sau 5 în funcţie de calitatea substanţei. De aici se desprinde ideea că inculpatul ştie cam câtă substanţă să folosească la confecţionarea unei ţigări, deci nu are nevoie de cântar, iar pe de altă parte că deţinea o cantitate de cannabis din care se puteau confecţiona între 240 şi 300 de ţigări, ceea ce e mult pentru consum propriu, chiar dacă ar consuma în fiecare zi mai mult decât o singură ţigară.

În plus, inculpatul a declarat că îi „ajuta” şi pe alţii să îşi procure droguri, ceea ce tot trafic de droguri e cât timp orice activitate nu se rezumă la consumul propriu

3.  Moldovan Cristian Olimpiu

Cu ocazia audierii inculpatului Moldovan Cristian Olimpiu acesta a arătat că se prevalează de dreptul la tăcere.

4. Costea Bogdan Florin

După cum am menţionat, inculpatul Costea a declarat că a vândut mai multor persoane „iarbă” cu suma de 50 lei gramul, pe care ar fi cules-o din zona localităţii Ighiş din jud. Sibiu. El a încercat să acrediteze ideea că este un consumator înrăit de cannabis şi că nu se ocupă cu traficul de droguri. Însă un consumator „înrăit” ar fi logic să îşi păstreze marfa obţinută pentru sine în cantitate cât mai mare, nu să o împartă cu alţii, chiar şi obţinând un profit în schimb. A culege „iarbă” de pe câmp, aşa cum susţine inculpatul că a făcut, şi a o vinde ulterior, în condiţiile în care susţii că eşti doar consumator, denotă clar ideea de trafic şi, respectiv, traficant de droguri.

5.  Tiron Bogdan Lorand

Inculpatul Tiron Bogdan Lorand a declarat procurorului că a cumpărat cannabis pentru consumul propriu, respectiv a cumpărat o dată 1-2 grame de la inculpatul Anghel Iulian Radu, de vreo 2 ori de la … şi că o dată a cumpărat pentru o persoană din Gherla, de la unul dintre fraţii … 2 grame de iarbă. Lăsând la o parte că a procura/cumpăra pentru o altă persoană constituie automat trafic de droguri, judecătorul remarcă faptul că inculpatul Anghel Iulian Radu a declarat că el a cumpărat de la inculpatul Tiron cannabis, mai precis a intermediat de vreo 5 ori pentru Tiron vânzarea/cumpărarea de cannabis de la inculpatul Moldovan Olimpiu Cristian zis „Mo”, după care, stabilindu-se legătura dintre cei doi, nu a mai fost nevoie de intermediere. Or acest lucru denotă suspiciunea rezonabilă că inculpatul Tiron este implicat în traficul de droguri, cu atât mai mult cu cât actele dosarului relevă faptul că inculpatul Moldovan este cel mai versat dintre inculpaţii propuşi pentru arestare în ceea ce priveşte comercializarea de cannabis. Or a vinde celui mai versat dintre inculpaţi, nu doar o dată cannabis, denotă preocuparea inculpatului pentru traficul de droguri. Trebuie subliniat faptul că declaraţia inculpatului Anghel relevă faptul că la o singură tranzacţie inculpatul Tiron ar fi cumpărat 10 grame de cannabis de la Moldovan. Inculpatul Tiron are un salariu de 1000 lei pe lună, or a da de mai multe ori 600 lei pentru câte 10 grame de cannabis depăşeşte posibilităţile lui financiare, de unde suspiciunea rezonabilă că îşi recupera banii revânzând drogurile.

6. Anghel Iulian Radu 

Inculpatul a declarat procurorului că a intermediat, „probabil doar de câteva ori”, vânzări/cumpărări de droguri, de la vânzător la cumpărător şi că în urma acestei activităţi nu îi reveneau sume de bani ci doar un suc, o cafea, o masă în oraş, o bere, iar pe parcursul declaraţiei a menţionat şi că pentru intermediere primea câte 10 lei sau trataţiile menţionate, 50 de lei de la Tiron. Numărând doar intermedierile recunoscute de inculpat rezultă 25, pe lângă, probabil, cele 4 făcute pentru colaboratorul autorizat. Este de reţinut că traficul de droguri este o activitate ilicită şi deci clandestină, că nu oricine poate pur şi simplu să meargă la o persoană despre care bănuieşte că are droguri de vânzare, să cumpere, aşa cum nu oricine care are nevoie de droguri ştie cui să se adreseze ca să le obţină. Pentru ca cererea să se întâlnească cu oferta este nevoie de un intermediar, care în limba engleză se numeşte dealer, aşa cum este general cunoscut. De termenul dealer de droguri toată lumea a auzit. Cu alte cuvinte, inculpatul a recunoscut practic că este dealer de droguri, fără a avea de fapt nicio importanţă cât anume câştigă el la afacerile intermediate, pentru că traficul de droguri nu este până la urmă o infracţiune contra patrimoniului. Că la domiciliul său actual nu a fost găsit cannabis poate avea legătură şi cu faptul că locuieşte de foarte puţin timp acolo şi că nu a fost percheziţionată locuinţa potrivită. Oricum, nu are relevanţă nici faptul că nu este consumator de droguri, pentru că ceea ce contează este că, fără contribuţia lui determinantă, cele 25 de tranzacţii recunoscute nu s-ar fi realizat.

În concluzie, judecătorul constată că împotriva inculpaţilor există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că aceştia se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor de care sunt acuzaţi, probe ce nu trebuie, potrivit jurisprudenţei CEDO, să aibă aceeaşi greutate ca probele certe de vinovăţie ce duc la condamnare.

Fiecare dintre infracţiunile de trafic de droguri de risc şi trafic de droguri de mare risc se sancţionează cu pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, deci este îndeplinită şi prima teză a art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală.

În ceea ce priveşte condiţia ca din evaluarea gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care inculpaţii provin, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana inculpaţilor, să se constate că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, judecătorul constată că şi aceasta este îndeplinită în privinţa fiecărui inculpat pentru următoarele considerente:

1. Inculpatul Jitariu Cozmin zis „Comi” pare să fi reluat activitatea infracţională după ce anterior a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru trafic de droguri, în condiţiile în care şi cu ocazia anterioară a fost arestat preventiv. Stoparea perseverenţei infracţionale este unul dintre scopurile măsurilor preventive, or cel mai bun predictor al unui comportament viitor este comportamentul anterior. Cu alte cuvinte, se poate în mod rezonabil presupune că inculpatul va continua traficul de droguri dacă o dată a fost condamnat pentru acest lucru, iar în prezenta cauză există suspiciuni rezonabile că a săvârşit din nou aceeaşi infracţiune în timpul termenului de încercare al suspendării anterioare. Pericolul social al faptei este unul ridicat pentru că inculpatul este şi DJ, or aceştia mixează în special în zonele frecventate de elevi şi studenţi, adică persoanele cele mai vulnerabile în privinţa riscului de a se apuca de consumul de droguri. Anturajul său este format din persoane care consumă şi trafichează droguri, la rândul său inculpatul este consumator, deci va avea nevoie şi pe viitor să-şi procure droguri, se va învârti în acelaşi anturaj şi va avea nevoie de bani pentru a-şi procura necesarul de substanţe interzise, bani pe care poate să îi obţină, în lipsa unui loc de muncă permanent sau stabil, tot din traficul de droguri, ca într-un cerc vicios specific persoanelor care activează în domeniu.

Judecătorul apreciază că nu este corect ca inculpatul să arunce vina asupra prietenei sale, chiar dacă şi aceasta consumă droguri, existând declaraţiile mai multor coinculpaţi cum că inculpatul Comi le-a vândut drogurile şi nu prietena acestuia.

Avocatul inculpatului a invocat faptul că lipsa unei reacţii ferme a anchetatorilor la data la care D.P. a formulat denunţul împotriva inculpatului, din care ar fi reieşit că a cumpărat de la acesta din urmă 47 de timbre LSD denotă lipsa de periculozitate a inculpatului sau lipsa deontologiei profesionale a DIICOT (în opinia altui avocat). Însă, aşa cum este general cunoscut, nu este suficient un simplu denunţ împotriva unei persoane ca aceea să fie automat reţinută pentru infracţiunea menţionată în denunţ. Practic orice dosar penal începe cu un denunţ sau cu o plângere, dar niciodată organele de urmărire penală nu „se aruncă” automat asupra persoanei denunţate ci, mai întâi, se fac verificări prealabile pentru a se stabili dacă faptele denunţate au la bază o fărâmă de adevăr. Iar atunci când în urma verificărilor se bănuieşte că a fost depistată o reţea de traficanţi de droguri este necesară o perioadă de timp pentru a identifica toate verigile reţelei, ….

2. Inculpatul Neamţu Ovidiu Cristian este la rândul său DJ, nu are un loc stabil în care să mixeze, deci nu are venituri permanente şi din surse asigurate, nefiind la acest moment, aşa cum a declarat, DJ rezident în vreun club sau bar. Cantitatea mare de droguri găsită la percheziţie, alături de împrejurarea că a căutat şi cunoscut multiple locuri în care planta cannabis sativa creşte necultivată, precum şi faptul că consumă droguri de foarte mult timp, ceea ce presupune că a alimentat cu bani traficul de astfel de substanţe, fac ca lăsarea sa în libertate să prezinte un pericol pentru ordinea publică la acest moment. A invocat atât el, cât şi apărătorii altor inculpaţi, că aceştia şi-au dat unii altora drogurile şi că nu le-au oferit sau vândut unor persoane minore sau foarte tinere. De asemenea, s-a invocat faptul că artiştii au nevoie de astfel de surse de inspiraţie pentru a putea crea, aspect real având în vedere cazurile cunoscute ale diverşilor pictori, muzicieni, poeţi, etc.. Însă, a cumpăra droguri pentru a putea crea artă se rezumă la a cumpăra droguri pentru a putea crea artă, nu la oferirea acestora altor persoane, mai mult sau mai puţin artişti, nu la vânzarea lor altor persoane, nu la culegerea lor de pe câmp şi vânzarea ulterioară, cum se pare că a făcut şi inculpatul. Orice altă activitate legată de droguri, neautorizată, care nu are legătură cu consumul propriu este trafic de droguri, iar inculpatul trebuia să ştie acest lucru, dacă ne raportăm la faptul că este foarte bun prieten cu inculpatul Jitariu, care fusese condamnat deja pentru trafic.

În plus, inculpatul a declarat procurorului că cele cca. 50 de grame dintr-un borcan găsite la percheziţie sunt plante mărunţite culese din diverse zone, iar celelalte 9 grame ar fi fost cumpărate de la persoane, dintre care şi sau. Să înţeleagă judecătorul că 50 de grame nu erau suficiente pentru consumul propriu (deşi ar fi ajuns probabil 3 luni) şi a trebuit să mai cumpere şi altele de la un alt vânzător sau că, dimpotrivă, cannabisul cumpărat era de calitate mai bună şi era folosit pentru consumul propriu, iar celălalt pentru vânzare?

Concluzia este că atât timp cât persoana inculpatului este legată de o cantitate de 60 de grame de cannabis găsită în locuinţa sa la percheziţie, se poate presupune în mod rezonabil că este traficant de droguri – având în vedere declaraţiile coinculpaţilor şi că este deci necesară stoparea urgentă a activităţii infracţionale, care nu se poate face la acest moment decât prin luarea unei măsuri preventive privative de libertate pentru că inculpatul nu prezintă garanţii că lăsat în libertate nu va mai săvârşi infracţiuni.

3. În ceea ce priveşte pe inculpatul Moldovan Cristian Olimpiu, judecătorul nu are vreun dubiu că lăsarea sa în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Inculpatul a vândut colaboratorilor autorizaţi diverse tipuri de droguri, de risc şi de mare risc, este descris de coinculpaţi ca principalul furnizor de droguri, a predat anchetatorilor o cantitate mare de cannabis – circa 130 de grame, fără ca în locuinţa acestuia să se facă percheziţie, nu pare să aibă un loc de muncă stabil, deşi poate fi implicat în diverse activităţi în sprijinul tinerilor, anturajul său este alcătuit din persoane care consumă droguri şi a vândut, oferit, etc. droguri unui număr mare de persoane.

4. Inculpatul Costea Florin Bogdan nu pare la fel de implicat în traficul de droguri ca şi ceilalţi inculpaţi, însă, aşa cum declară, este un consumator avid de cannabis, posibil şi alte droguri de mare risc, având în vedere că în locuinţa sa s-au găsit timbre LSD şi o pastilă de MDMA. Cu toate acestea, nu poate renunţa la consumul de droguri, aşa cum singur declară, ceea ce înseamnă că va încerca să-şi procure droguri din nou. Esenţa este însă că a vândut la rândul său cannabis, inclusiv din cel cules de el de pe câmpuri, activitate care, aşa cum am arătat mai sus, nu are legătură cu simpla deţinere de cannabis în vederea consumului propriu. Inculpatul este DJ, anturajul său este compus din consumatori de droguri, iar judecătorul nu are reprezentarea surselor de venit ale inculpatului, respectiv acestea nu sunt transparente şi cuantificabile pentru a se putea deduce că nu va fi tentat şi pe viitor să vândă droguri pentru a obţine venituri. A declarat că în data de 07.09.2015, când se presupune că a vândut cannabis colaboratorului autorizat era în stare de ebrietate la o petrecere şi nu îşi aduce aminte de cele întâmplate. Din această cauză se naşte suspiciunea că au putut să existe numeroase ocazii când inculpatul a fost în stare de ebrietate când a vândut droguri, de care, de asemenea, nu îşi aminteşte. Dacă faţă de acest inculpat s-ar lua o măsură preventivă privativă de libertate mai blândă, aşa cum este arestul la domiciliu, nu ar exista nicio garanţie că s-ar abţine de la a-şi procura droguri în momentul în care s-ar simţi cât de cât rău din cauza sevrajului. Acest lucru ar duce la încălcarea obligaţiei de a nu părăsi domiciliul sau la implicarea altor persoane în procurarea de droguri, ceea ce ar face ca pericolul pentru ordinea publică pe care inculpatul l-a produs prin activitatea sa să rămână unul actual.

5. Activitatea inculpatului Tiron Bogdan Lorand nu este una neapărat vizibilă, acesta fiind destul de precaut, însă faptul că a cumpărat cu mai multe ocazii câte 10 grame de cannabis, în condiţiile în care veniturile sale legale sunt modeste denotă o determinare în obţinerea de venituri pe orice cale, inclusiv din surse ilegale. Şi anturajul său este alcătuit din consumatori şi traficanţi de droguri.

6. Inculpatul Anghel Iulian Radu, este aşa cum am menţionat, un intermediar, adică o persoană dornică de a cunoaşte nevoile oricărei persoane, precum şi pe persoanele care pot satisface aceste nevoi, neavând nicio importanţă dacă doleanţele implică activităţi ilegale sau nu. Indiferenţa de care dă dovadă în scopul de a fi cunoscut, plăcut şi apreciat de alţii şi inconştienţa aferentă, anturajul său de traficanţi şi consumatori de droguri, precum şi lipsa unor venituri de asemenea transparente, în condiţiile în care hostelul la care inculpatul a făcut referire nu pare să fi fost înfiinţat cu forme legale, duc la concluzia că, în acest moment, până când îşi dă seama de consecinţele faptelor sale, inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică. Numărul de consumatori pentru care ar fi intermediat cumpărarea de droguri sau cărora le-ar fi vândut droguri este unul deosebit de mare, iar inculpatul pare să nici nu fi conştientizat amploarea activităţii sale infracţionale.

În ceea ce priveşte pe toţi inculpaţii, activitatea lor infracţională s-a întins pe perioada unui an şi jumătate, cinci dintre ei au dorit să realizeze venituri din această activitate, chiar dacă nu aveau nevoie stringentă de bani, marea majoritate se erijează în simpli consumatori şi în afară de Jitariu, toţi ceilalţi consideră că activitatea lor nu este periculoasă pentru societate deoarece nu fac decât să îşi dea droguri unii altora. Ultimul aspect nu pare să corespundă însă adevărului cât timp din interceptările convorbirilor telefonice şi învinuirea adusă reiese implicarea a peste 100 de consumatori.

S-a invocat de către apărare faptul că parchetul ar fi trebuit să facă mai întâi toate cercetările în vederea efectuării cărora solicită luarea măsurii preventive şi nu să solicite măsura ca să facă cercetările. Este însă evident, în opinia judecătorului, că dacă s-ar proceda aşa atunci ancheta ar fi compromisă pentru simplul motiv că audierea oricărui martor într-o astfel de cauză, cât timp presupuşii autori sunt în libertate, ar duce la încercarea acestora de a denatura adevărul, de a zădărnici aflarea adevărului, de a se sustrage de la urmărire penală, etc. De aceea, …. Acest lucru nu înseamnă însă că nu există suficiente probe din care să rezulte presupunerea rezonabilă că au comis faptele, pe lângă declaraţii de martori existând celelalte mijloace de probă la care am făcut referire.

Şi în prezenta speţă măsura preventivă este necesară în scopul bunei desfăşurări a procesului penal, numărul persoanelor care trebuie audiate fiind unul deosebit de mare, iar ancheta complexă. Totodată măsura preventivă este necesară pentru împiedicarea inculpaţilor de a mai comite infracţiuni legate de traficul şi deţinerea de droguri în vederea consumului propriu.

Măsura arestului preventiv este proporţională cu gravitatea acuzaţiei. Acuzaţia constă în aceea că mai multe persoane, în mod deliberat, cunoscând efectele pe care drogurile le au asupra sănătăţii fizice şi psihice a persoanelor, în special asupra celor tinere, au oferit, pus în vânzare, vândut şi intermediat vânzări/cumpărări de substanţe interzise, respectiv în mare parte de droguri de risc. Obiectul juridic al infracţiunii de trafic de droguri îl constituie relaţiile sociale referitoare la sănătatea publică, respectiv este ocrotită şi sănătatea fizică şi mintală a consumatorului de droguri. În condiţiile în care în această cauză se presupune că există peste 100 de persoane care au consumat droguri provenite de la inculpaţi, judecătorul apreciază că, în contrapartid, lipsirea de libertate a altor 6 persoane, pentru o perioadă de timp determinată, este proporţională cu gravitatea acuzaţiei. Chiar dacă în cazul particular al inculpaţilor Costea şi Jitariu nu sunt specificate numele persoanelor care au cumpărat droguri de la ei, suspiciunea rezonabilă că au făcut-o tot subzistă având în vedere declaraţiile lor, ale coinculpaţilor şi celelalte probe administrate până în prezent.

Considerând aşadar că în cauză sunt îndeplinite cerinţele art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi va admite propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj şi va lua faţă de inculpaţi măsura arestului preventiv, singura în măsură să asigure, în acest moment procesual, buna desfăşurare a procesului penal şi împiedicarea comiterii unor noi infracţiuni legate de droguri sau a zădărnicirii aflării adevărului prin distrugerea unor mijloace materiale de probă. Întrucât parte din inculpaţi sunt consumatori de droguri de mult timp şi nu au stopat niciodată consumul (Neamţu, Costea, Tiron, Moldovan) sau l-au reluat imediat ce au avut ocazia (Jitariu), aceştia nu prezintă nici un fel de garanţie că lăsaţi în libertate nu vor încerca să reia acest consum, care implică procurarea de droguri şi implicit implicarea în săvârşirea de infracţiuni. Deci în privinţa lor nicio altă măsură preventivă nu garantează că nu vor comite o nouă infracţiune. În privinţa inculpatului Anghel, gravitatea acuzaţiei este deosebită prin numărul mare de consumatori pentru care s-a implicat în activitatea de trafic şi nicio altă măsură preventivă mai uşoară nu este proporţională cu această gravitate.

Amintim că în vară o grupare de dealeri de substanțe etnobotanice, care au un efect mai nefast și care au fost distribuite și unor elevi, au fost inițial arestați la Tribunal, dar au fost puși în libertate la Curtea de Apel Cluj. 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina