Acasă » CONFERINȚE » Din culisele activității CCR, cu judecătorul Mircea Ștefan Minea și magistratul-asistent Fabian Niculae

Din culisele activității CCR, cu judecătorul Mircea Ștefan Minea și magistratul-asistent Fabian Niculae

Activitatea Curții Constituționale a României, atât de prezentă în media în ultima vreme, a fost prezentată de judecătorul Mircea Ștefan Minea și magistratul-asistent Fabian Niculae studenților și cadrelor didactice de la Facultatea de Drept ”Dimitrie Cantemir” Cluj în cadrul unui eveniment special intitulat ”Activitatea jurisdicțională a CCR”.

Întâlnirea dintre reprezentanții CCR și studenți a avut loc în 24 martie și a durat mai bine de două ore, atât studenții, care au partcipat în număr mare, cât și cadrele didactice având întrebări pentru cei doi invitați. Atmosfera a fost una destinsa, particpantii fiind incântati de maniera in care invitații, uneori cu umor, au reușit să le prezinte unele decizii recente ale instanței de control constituțional și totodata să le raspundă la intrebările adresate.

Curtea Constituțonală este, potrivit articolului 142, alineatul 1, din Constituție, garantul supremației Constituției. Adică noi suntem un fel de gardieni, câini de pază. Păzim Constituția să nu o calce nimeni în picioare”, a spus judecătorul Mircea Ștefan Minea.

Acesta le-a explicat studenților alcătuirea CCR din 9 judecători numiți pe câte nouă ani, cu schimbări din trei în trei ani, căci inițial nu toți au fost numiți pentru un mandate de 9 ani, ci 3 judecători pe câte un mandat de 3 ani, 3 judecători pe câte un mandat de 6 ani și 3 judecători pe câte un mandat de 9 ani. Judecătorii au pe lângă ei magistrați-asistenți care îi ajută în activitate: ”În cadrul Curții Constituționale există un corp de experți aleși, tineri și frumoși ca și reprezentantul lor de aici (Fabian Niculae – n.red), care sunt magistrați asistenți”, a precizat profesorul Minea. Pe lângă cei 21 de magistrați asistenți, în CCR mai lucrează grefieri, arhivari, contabili, șoferi, personal de serviciu. În total sunt 104 persoane în instituție, cu tot cu cei nouă judecători. Un rol important îl au magistrații asistenți, ei fiind cei care fac cercetarea și documentarea pentru fiecare dosar în parte. Și veți vedea în continuare, de exemplu, cât a muncit domnul Fabian Niculae la cercetarea și documentarea pentru decizia privind legea dării în plată.

Culisele deciziei privind darea în plată

”În ultima perioadă, în ultima jumătate de an, mai ales, am avut mai multe dosare interesante. Și Curtea s-a străduit să dea soluții în deplin acord cu Constituția, dar având în vedere și….o anumită analiză de oportunitate, având în vedere incidența/impactul deciziilor noastre. Dar, bineînțeles, această analiză poate interveni numai după efectuarea controlului de constituționalitate, fiind reflectată în motivarea fiecărei decizii. Aici mă refer la decizia de răsunet pe Legea 77/2016 privind darea în plată. Dacă priveai legea așa la prima vedere (superficial !), puteai spune că e clar neconstituțională. Retroactivează, punct. Noi am analizat-o pe toate fețele și am ajuns la o concluzie pe care am exprimat-o prin Decizia nr.623 din 25 octombrie 2016.

Vreau să vă mai spun, legat de această lege, că sunt înregistrate la Curte vreo 1300 de dosare având ca obiect excepții de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile Legii privind darea în plată. Și așa cum legea pare la prima vedere șchioapă rău de tot, prin decizia noastră pare-se că am mulțumit ambele părți, și băncile și clienții lor. De ce? Pentru că, în fapt, prin decizia noastră am mai dat o șansă fiecăreia dintre părți: să meargă la instanță, instanța judecătorească fiind datoare să verifice la cererea oricărei părți îndeplinirea condițiilor privind impreviziunea. (…)

Dacă CCR admitea argumentele băncilor potrivit cărora legea retroactivează și o declara neconstituțională, consumatorii erau lăsați fără nicio speranță. Dacă CCR aprecia  că legea este perfectă băncile erau cele puse în dificultate și, probabil, s-ar fi trezit cu mii de immobile/locuințe în proprietate și s-ar fi apropiat de situația din SUA din 2007, când au fost bănci care n-au mai putut să-și desfășoare activitatea lor specific din lipsă de lichidități. Atunci, având în vedere voința legiuitorului care s-a raportat indirect la instituția impreviziunii, Curtea  a găsit o cale de mijloc de mijloc, prin care a  mai dat o speranță, cum am spus mai devreme, ambelor părți. Fiecare contract în parte poate ajunge în instanță și instanța decide dacă contractual poate continua și în ce fel, le-a spus judecătorul CCR Mircea Ștefan Minea studenților.

Magistratul-asistent Fabian Niculae a precizat că a presimțit că se va ocupa de dosarul privind darea în plată: ”Poate ați urmărit discuțiile care au fost atunci când s-a pus problema elaborării legii. Eu unul le-am urmărit încă de la început pentru că am avut o vagă bănuială (am presimțit !) că va trebui să mă ocup de dosar, alături de alți colegi, bineînțeles.

Judecătorul Minea a arătat cât a muncit Niculae la documentare: ”La primul dosar pe legea dării în plată, domnul magistrat a făcut niște concluzii de 100 de pagini. Deci așa de speriat a fost de această chestiune, că a venit la mine cu concluzii de o sută de pagini. ”

”Da, concluziile au fost de 100 de pagini, cu sprijinul biroului de cercetare-documentare, dar am analizat extrem de serios. Nu apar în decizie toate argumentele, pentru că și așa era destul de mare”, a completat Niculae.

Discuția despre numărul de pagini a generat un moment amuzant, în care judecătorul Mircea Ștefan Minea a arătat de ce motivările deciziile nu trebuie să fie extrem de lungi: ”În decizie nu putem cuprinde totdeauna întreaga argumentație din simplul motiv că de vreo doi ani Secretariatul General al Guvernului, care patronează Monitorul Oficial, ne cere să plătim noi tipărirea. Deși scrie și în Constituție că deciziile adoptate se publică în Monitorul Oficial și că de la acea dată sunt definitive și obligatorii pentru toată lumea, trebuie să plătim noi tipărirea lor. Și atunci sigur că avem interesul să ținem la bănuții noștri (bugetul CCR – n.red.) cât de cât, nu să publicăm decizii de sute de pagini. ”

Magistratul-asisten Fabian Niculae a completat: ”Sigur, nu au fost probleme căci Guvernul a atribuit bani instituției noastre, dar pare un pic ciudat. Guvernul îți alocă o sumă de bani destinată publicării deciziilor tale, care bani se duc la Regia Autonomă Monitorul Oficial din cadrul Guvernului. Poți să publici câte decizii vrei, dar la un moment dat trebuie să ceri rectificarea bugetului.”

Pentru că în decizia privind darea în plată nu apar toate argumentele identificate, adunate și dezvoltate în vederea redactării deciziei, cei doi se gândesc să scrie un articol, pe care să-l publice într-o revistă de specialitate, în care să prezinte și să dezbată/analizeze de o manieră complexă problematică soluționată de Curte.

”Au fost multe comentarii. Unii ne-au lăudat, alții ne-au criticat. Școala de la Cluj a fost foarte activă în special pe partea critică. De aceea o să prezentăm și aceste argumente care au figurat în materialul de cercetare care poate poate să arunce o lumină edificatoare asupra acestor elemente care par neclare în viziunea unor autori ”, a precizat Niculae.

Cei doi invitați de la facultate au dezvăluit ce ”asalt” au dat băncile împotriva legii dării în plată.

”Băncile au declanșat un arsenal fantastic de argumente, și-au angajat cele mai mari case de avocatură, s-au organizat foarte multe conferințe, numai eu am participat la trei.”, a spus magistratul asistent.

”Cu câteva zile înainte de a ne pronunța în dosar, marii avocați și dascăli de la Facultatea de Drept a Universității București au organizat o conferință despre darea în plată, ocazie cu care au lansat un volum de 600 sau 800 de pagini (consacrat Legii nr.77/2016) pe care l-au distribuit și în care erau exprimate, în principal, pozițiile avocaților băncilor. Nu vreau să zic că a fost o chestiune să ne intimideze, să ne influențeze, să ne lumineze, dar așa au aranjat lucrurile încât să apară volumul exact înainte”, a arătat judecătorul CCR.

Cei doi au prezentat și alte decizii mediatizate ale Curții, între care cele referitoare la clauzele abuzive și la interceptările din dosarele penale.

Despre celebra erată de la referendum

Judecătorul Mircea Ștefan Minea a fost întrebat de către conferențiarul Călin Mircea Costin despre erata de la referendumul pentru demiterea fostului președinte Traian Băsescu.

”Atunci în vara anului 2012 Curtea a adoptat mai multe hotărâri, șase la număr, dar în problema care privește răspunsul la întrebare interesează două: a fost o hotărâre cu nr.3 prin care Curtea a răspuns petițiilor formulate în legătură cu desfășurarea referendumului de tot felul de persoane și asociații, prin care Curtea a hotătât că acestea sunt neîntemeiate. În motivare, s-a încercat să se lămurească acei petenți despre cum stau lucrurile. S-a motivat hotărârea și s-a trimis la Monitorul Oficial. Eu eram judecător raportor la acel dosar și înlocuitorul președintelui, care era plecat din localitate.

Vineri după masa, spre seară, când s-a publicat hotărârea, am citit-o în Monitorul Oficial și am constatat că ceva nu este în regulă, anume că a fost o scăpare. Amintesc, în paranteză, că  a fost nebunie atunci, greu de imaginat. În acea primăvară-vară, începând din luna mai, a fost luat Monitorul Oficial din subordinea Senatului și dat în subordinea Secretariatului general al Guvernului; a fost modificată legea Curții Constituționale în sensul îngustării competențelor ei; a fost modificată Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului; au fost schimbați din funcție președinții Senatului și Camerei Deputaților. Toate aceste lucruri s-au transformat în sesizări care au venit la noi, la CCR,  plus acele petiții referitoare la organizarea referendumului.

Eu ca raportor trebuia să fi citit cel mai atent hotărârea nr.3. Am citit în Monitor și am constatat că este ceva neclar acolo, pentru că se spunea la un moment dat că cetățenii români din străinătate votează, în conformitate cu Legea 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului, în circumscripțiile electorale organizate în străinătate. Or, la deputați și senatori merge, în temeiul acestei legi, ca cei din străinătate să voteze pentru că au câte un candidat pe fiecare circumscripție. Aici însă, la demiterea președintelui, am zis că lucrurile sunt la fel și trebuie să fie respectate aceleași reguli ca la alegerea președintelui. Adică toți cetățenii români, indiferent de locul unde sunt, dacă au drept de vot, se pronunță în cazul alegerii unui candidat, iar la demitere la fel se pot prezenta, de oriunde ar fi, la votul referendar. Așa fiind, luni dimineață am trimis la Monitorul Oficial o rectificare (așa se numește modificarea adusă unui act din Montorul Oficial), o frază în care am spus că în speță sunt aplicabile dispozițiie art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Asta a fost tot. S-au inflamat jurnaliștii, au spus că am făcut un fals și că din cauza asta a fost salvat Băsescu de la demitere.

După ce s-a desfășurat referendumul și am tot așteptat până în septembrie să ni se comunice o cifră reală a celor înscriși pe listele electorale permanente (pentru că se tot ”jucau” cu adresele către Curte), am primit cifra oficială care reprezenta procentual 46,24 la sută din electorat și prin Hotărârea nr.6 din 2012 Curtea a constatat că referendumul nu a fost valid (întrucât, potrivit art.5 alin.2 din Legea nr.3/2000, referendumul era valabil numai dacă la vot s-ar fi prezentat cel puțin 50% +1 din numărul celor înscriși pe listele electorale permanente). Ceea ce s-a statuat prin Hotărârea nr.6, care a constatat invalidarea referendumului nu avea nicio legătură cu completarea/precizarea făcută la Hotărârea nr.3. Au fost câțiva năstrușnici care ne-au făcut plângeri penale (celor 6 judecători care am fost ”identificați” că am adoptat acea hotărâre, identificarea a fost simplă pentru că 3 judecători au formulat opinie separată!). Am fost, într-un sfârșit, undeva spre finalul anului trecut, absolviți de orice responsabilitate de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Adică s-au respins definitiv plângerile penale și plângerile împotriva neînceperii urmăririi penale dispusă de procuror”, a explicat Minea.

Diferența între judecătorul de la CCR și cel de la instanță

Răspunzând unei alte întrebări, cei doi invitați au arătat că este bine că judecătorii din cadrul CCR provin din toate profesiile juridice, chiar și din rândul parlamentarilor juriști, pentru că fiecare vede din alt unghi problema supusă dezbaterii, ceea ce conduce la o concluzie corectă, completă și bine argumentată.

”Există multe voci care spun că judecătorii constituționali ar trebui să fie numiți exclusiv din rândul judecătorilor de la instanțe judecătorești. Eu nu cred că ar fi cel mai bun lucru, pentru că există o deosebire destul de însemnată, ca să nu zic esențială, între activitatea pe care o desfășoară un judecător de la instanță, care trebuie să administreze probe, să stabilească adevărul juridic în cauză și să pronunțe o soluție în favoarea cuiva, și activitatea de la Curtea Constituțională care constă în altceva. Într-o mică măsură seamănă. La CCR nu se administrează probe, nu interesează decât într-o mică măsură, uneori deloc, situația litigiului ca atare. Ne interesează ca textul reclamat ca fiind neconstituțional să fie în vigoare și să fie în legătură cu litigiul. Atunci, la Curte,  analiza privește măsura în care textul incriminat este în parametri constituționali. Adică nu încalcă principii sau reguli constituționale. Dacă judecătorii de la instanțe ar trebui să facă lucrurile pe care le face judecătorii Curții Constituționale nu le-ar fi la îndemână, cel puțin la început. Dacă au fost ani mulți judecători la instanțe, ei ar fi tentați să analizeze dosarul într-o măsură mult prea concretă, în legătură cu părțile și probele din dosar și nu în special cu verificarea textului de lege reclamat ca fiind neconstituțional sub aspectul încadrării lui în parametrii legii fundamentale”, a spus Mircea Ștefan Minea.

Magistratul-asistent Fabian Niculae le-a comunicat studenților care este procedura prin care pot efectua stagiu de practică în cadrul Curții Constituționale.

La final, cei doi invitați s-au arătat extrem de mulțumiți de interesul manifestat de studenții și cadrele didactice de la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, precum și de receptivitatea acestora concretizată prin întrebări foarte pertinente.

”Astfel de conferințe sunt de natură să vină în întâmpinarea studenților care vor deveni practicienii de mâine, întâlnirile cu practicienii de astăzi ai dreptului fiind un exercițiu util în reprezentarea activității diverselor instituții ale statului care sunt angrenate în consolidarea democrației și a statului de drept în România.”, a concluzionat decanul Facultății de Drept ”Dimitrie Cantemir” Cluj, Anca Georoceanu.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!