Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » DIICOT: Rețea de distribuție de etnobotanice în Cluj cu oameni ai străzii ”angajați” ca dealeri

DIICOT: Rețea de distribuție de etnobotanice în Cluj cu oameni ai străzii ”angajați” ca dealeri

Procurorii DIICOT susțin că cei zece inculpați arestați preventiv recent, între care frații Dairatani, cunoscuți în oraș, fac parte dintr-o rețea vastă de distribuție de etnobotanice în Cluj-Napoca. Lanțul ar fi format din persoane aflate ”în umbră” care produc substanțele cu efecte psihoactive, dealeri intermediari-dependenți, selectați dintre oamenii străzii, și dealeri stradali.

În sevraj la instanță

Reprezentanta DIICOT – Serviciul Teritorial Cluj a susținut, potrivit încheierii de arestare preventivă a inculpaților, că ”în speţă, aveam de-a face cu o reţea de distribuţie de procurare, plasare pe piaţă, transportare şi distribuire în mod direct a unor substanţe etnobotanice, care se prezintă sub forma unor materii vegetale, având anumiţi compuşi ce dau efecte psihoactive sau sunt susceptibile de a produce aceste efecte psihoactive pentru fiecare consumator în parte. Fără a face referire la depoziţiile martorilor audiaţi în cauză şi care au subliniat efectul acestor substanţe, atrage atenţia cu privire la inculpaţii Veber Adrian, Suciu Marcel-Gabriel şi Otvos Imre-Claudiu, aflaţi astăzi în instanţă, şi care, aşa cum se poate observa, se află în sevraj ca urmare a consumului de astfel de substanţe.

Solicită a se avea în vedere faptul că probatoriul administrat în cauză trebuie coroborat, ori rezultatul percheziţiei domiciliare nu face decât să aducă o formulă la o substanţă chimică, respectiv la reţeaua de distribuţie a substanţelor etnobotanice. Astfel, la locuinţa inculpatului Dairatani Elias, a fost descoperită substanţa activă ce se regăseşte în compuşii chimici, procuraţi în mod autorizat de la ceilalţi inculpaţi, în mod direct, sau care a fost descoperită la percheziţiile domiciliare, respectiv acele substanţe sub formă de pulbere albă care se foloseşte în mod obişnuit la stropirea, respectiv la producerea unor substanţe etnobotanice, pe fondul unei substanţe vegetale. Aici îl avem pe inculpatul D.I., la locuinţa căruia a fost descoperite ceaiuri, care, în mod absolut surprinzător, le foloseşte pentru relaxare, fiind găsite la locuinţa acestuia 500 grame (din cele aproape 2 kg) din această substanţă, procurată prin intermediul serviciului Urgent Cargus, substanţă pe care a consumat-o din data de 06.04.2017 şi până în data de 11.04.2017, respectiv 1,5 kg de ceai.

Referitor la criteriul de bază care a dus la formularea propunerii de arestare preventivă, precizează că este vorba de o reţea de distribuţie, cu persoane aflate în „umbră”, care plasează marfa pe piaţă, prin intermediul unor inculpaţi dependenţi de astfel de substanţe şi care, datorită consumului de substanţe etnobotanice, nu au avut unde să locuiască, au fost oameni ai străzii, profitându-se de această situaţie de către cei care au fost în spate, au fost „angajaţi” de către reţea ca vânzători sau dealeri stradali. Precizează faptul că, în speţe de genul celei în discuţie, cu privire la persoanele care sunt adevăraţii furnizori de substanţe etnobotanice, nu vor exista niciodată depoziţii testimoniale care să indice că au cumpărat de la ei, probe directe, existând doar marfa care se găseşte la locuinţa sau asupra persoanelor respective. Este vorba de inculpaţii Dairatani Elias şi Dairatani Ibrahim, pe de o parte, şi inculpaţii Făgădar Adrian-Silviu. şi Penciu Costel-Marian, pe de altă parte.”, se arată în încheierea judecătorului de drepturi și libertăți.

Potrivit aceluiași document, ”cei doi fraţi Dairatani sunt cei care  produceau această marfă, plasată ulterior pe piaţa de consumatori, prin intermediul tuturor celor implicaţi – verigi în lanţul de distribuire, până la vânzătorii stradali şi consumatorii din P-ţa Abator.”

Procurorul a mai arătat că ”în acest dosar, există măsuri de supraveghere tehnică, respectiv interceptarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice purtate între inculpaţii Făgădar Adrian-Silviu. şi Veber Adrian, probe primordiale în prezenta cauză, în măsura în care se coroborează şi cu celelalte mijloace de probă, şi care au dus la identificarea locaţiei unde a fost ascunsă marfa în zona cartierului Mănăştur, pe de o parte, iar pe de altă parte, la identificarea în timp real a locaţiei pe care, la indicaţiile inculpatului Făgădar Adrian., inculpatul Veber a schimbat-o, respectiv a luat marfa de pe str. Grigore Alexandrescu şi a mutat-o în com. Floreşti”

Potrivit referatului DIICOT Cluj, ”în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Dairatani Ibrahim, asemenea fratelui său, acesta a acţionat din umbră, a evitat orice fel de contact cu restul persoanelor distribuitoare de substanţe etnobotanice, singura persoană pe care a acceptat-o în preajmă şi cu care a avut o legătură a fost inculpatul Fădădar Adrian.

Cu privire la inculpatul Făgădar Adrian consideră că, din modul în care s-a poziţionat faţă de inculpaţii Veber Adrian si Suciu Marcel-Gabriel, denotă pericolul pentru care lăsarea acestuia în libertate ar prezentat-o pentru ordinea publică, respectiv acesta a recrutat persoane dependente de substanţe etnobotanice, persoane care, într-un anumit moment al existenţei lor, nu aveau unde să locuiască, şi le-a propus ca, prin implicarea lor în această afacere, să obţină venituri care să le garanteze asigurarea unui trai decent şi o locuinţă, prin căutarea unor chirii în diferite locaţii din mun. Cluj-Napoca.

În ce-l priveşte pe inculpatul Penciu Costel-Marian, arată că acesta se poziţionează în cadrul reţelei asemenea inculpatului Făgădar, respectiv, înainte ca inculpatul Făgădar să le ofere celor doi inculpaţi (Suciu Marian şi Veber Adrian) „un loc de muncă”, el a fost cel care i-a implicat în activitatea de distribuire, în cursul anului 2016, le-a oferit un adăpost, bani de mâncare şi ţigări, iar în această modalitate le-a creat condiţiile optime pentru a fi implicaţi în activitatea de plasare pe piaţă şi de distribuire directă a substanţelor etnobotanice. Mai arată că, cei doi inculpaţi au asigurat dealerilor stradali telefoane de serviciu, pe care erau contactaţi de către consumatori.

Totodată, precizează faptul că inculpaţii au urmărit obţinerea unui profit material, iar Suciu şi Veber, dependenţi de consumul de astfel de substanţe, au urmărit să obţină sume modice care să le asigure traiul zilnic, un adăpost deasupra capului şi substanţele necesare consumului, majoritatea sumelor de bani reîntorcându-se înapoi, pe şirul reţelei, la cei care erau furnizorii substanţelor respective. Din această cauză, şi la percheziţiile domiciliare, sumele de bani au fost descoperite doar în locuinţele inculpaţilor Dairatani şi Făgădar, învederând faptul că şi aceste aspecte constituie un temei pentru a se aprecia pericolul social pentru ordinea publică. De asemenea, precizează că, în beciul de la locuinţa inculpatului Făgădar a fost descoperită suma de aproximativ 1.035 lei, în bancnote de 1 leu.”

Ceilalți patru inculpați, Kallo Imre, Kallo Martius, Daniel Florin Mara și Otvos Imre Claudiu, sunt acuzați că au procurat etnobotanice în special de la dealerii Veber și Suciu, dar și direct de la la Făgădar și Elias Dairatani în cazul lui Mara, după care le-au porționat și distribuit altor consumatori.

De exemplu, ”în sarcina inculpatului Kallo Imre s-a reţinut, în esenţă, că în perioada 2016 – 2017, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, fără a deţine autorizaţia prealabilă emisă de ANSVSA, a procurat în mod repetat de la inculpaţii V.A.-C. şi S.M.-G., precum şi de la alte persoane substanţe susceptibile să producă efecte psihoactive sub forma unei materii vegetale care conţin compuşi ce fac parte din clasa canabinoizilor sintetici, pe care ulterior le-a manipulat, porţionat şi distribuit în mod direct mai multor persoane de pe raza municipiului Cluj-Napoca, jud. Cluj, printre care numiţilor K.A.M., C.I.M., D.G.S., L.F.C., K.M.L. şi A.L.Z., efectuând în această modalitate operaţiuni dintre cele prevăzute în dispoziţiile art.2 alin.1 lit. b din Legea nr. 194/2011.”

Cu privire la Kallo și Otvos, procurorii au precizeazat că aceştia locuiesc într-o zonă cunoscută pe raza municipiului Cluj-Napoca drept un „magazin” de substanţe etnobotanice, cu menţiunea că nimeni de pe acea stradă nu mai foloseşte telefoane pentru a fi contactaţi de către clienţi, întrucât de la acel imobil au fost ridicate peste 10 persoane cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 135D/P/2016. Din acel moment, persoanele care locuiesc acolo sunt contactate de către consumatori în mod direct, respectiv se bate la poarta curţii imobilului, de unde se procură substanţele etnobotanice.

Apărările fraților Dairatani

Elias Dairatani

”Apărătorul ales al inculpatului Dairatani Elias, în temeiul art. 227 alin. 1 C.pr.pen., solicită respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive, formulate de D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj, iar, în subsidiar, să se dispună luarea unei alte măsuri preventive, respectiv măsura controlului judiciar sau măsura arestului la domiciliu. În opinia sa, nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea celei mai grele măsuri preventive.

Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului Dairatani Elias., aşa cum se reţine la fila 28 din referatul Parchetului, arată că s-au găsit 136 grame de substanţă, cantitate pe care o apreciază ca fiind una destul de mică, iar suma de bani de 2.200 lei este una, de asemenea, destul de mică, raportat la faptul că inculpatul se gospodăreşte singur, astfel că nu se poate spune că este vorba de o sumă importantă de bani care să provină din săvârşirea unei infracţiuni.

Raportat la infracţiunea pentru care este cercetat inculpatul, apreciază că nu se poate vorbi despre un pericol social ridicat, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de norma de incriminare, care nu pot justifica măsura arestării preventive. De asemenea, consideră că, din probele administrate în cauză, nu rezultă că inculpatul ar încerca să se sustragă de la urmărirea penală sau că ar încerca să influenţeze vreo persoană care are legătură cu acest dosar. Este adevărat că, în trecut, inculpatului i s-a aplicat o amendă pentru o faptă similară şi că mai este cercetat într-un dosar de urmărire penală de către D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Bistriţa, dar în acel dosar el are calitatea de suspect, astfel că se bucură de prezumţia de nevinovăţie. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a urmării penale, consideră că măsura arestului la domiciliu ar fi proporţională cu acuzaţia care se aduce inculpatului, cu respectarea condiţiilor impuse de instanţă, acesta având un domiciliu stabil la familie, astfel că, în opinia sa, poate fi luată faţă de inculpat această măsură.

Mai arată că, în susţinerea referatului cu propunerea de arestare preventivă sunt menţionate declaraţiile martorilor C.A.-S. şi C.G., precum şi cele ale altor persoane care au fost condamnate în primă instanţă într-un dosar instrumentat de DIICOT, apreciind că aceştia sunt martori subiectivi, care au încercat să obţină o pedeapsă mai mică prin orice mijloace, aducând acuzaţii incriminatorii clientului său.

Mai arată că, la fila 14 din referatul Parchetului, se arată că investigatorul sub acoperire nu a reuşit să participe la activităţi autorizate, astfel că nu se poate şti la ce probe face referire procurorul. De asemenea, cu privire la interceptările telefonice consideră că acestea nu au legătură cu inculpatul Dairatani Elias, învederând faptul că, grinderul ridicat la percheziţie se foloseşte şi pentru mărunţirea ceaiului, iar substanţa THC despre care se face menţiune poate fi găsită în anumite plante care nu sunt interzise de lege, bineînţeles, în cantităţi mai mici, dar, în speţă, vorbim despre calitate, iar nu despre cantitate.

În continuare, arată că nu reiese de nicăieri faptul că inculpatul Dairatani Elias l-ar fi influenţat pe inculpatul Veber să-şi schimbe declaraţia, pentru că, acesta din urmă, încă din cursul zilei de ieri, a spus că nu-l cunoaşte pe inculpatul Dairatani., nu are legătură cu acesta. De asemenea, se mai arată în propunerea Parchetului faptul că s-a găsit la percheziţia efectuată la domiciliul clientului său acelaşi fel de substanţă cu cea găsită la alţi inculpaţi din dosar. Referitor la aceste susţineri precizează că, dacă este vorba de substanţe interzise, majoritatea conţin acelaşi fel de substanţă, dar aceasta nu presupune vreo legătură de cauzalitate.

Apărătorul ales al inculpatului Dairatani Ibrahim solicită, în principal, respingerea propunerii măsurii arestului preventiv, iar dacă se va aprecia că se impune totuşi luarea unei măsuri preventive, consideră că se poate dispune o măsură mai puţin restrictivă, şi anume arestul la domiciliul din .., nr. .., jud. .., unde acest inculpat locuieşte în fapt. Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul nu are antecedente penale, iar în ceea ce priveşte anturajul şi mediul din care provine, solicită a se avea în vedere faptul că acestea sunt circumstanţe care pledează în favoarea inculpatului, care provine dintr-un mediu familial stabil şi are o familie care îl susţine. Consideră, de asemenea, că buna desfăşurare a procesului penal nu va fi afectată în niciun fel în condiţiile în care inculpatul va fi plasat în arest la domiciliu.

Cu privire la aşa-zisa „reţea” despre care se face vorbire în propunerea Parchetului, precizează că inculpaţii nu se cunosc între ei, iar cu privire la planta găsită la inculpat acasă, denumită „damiana”, consideră că, în realitate, nu s-a găsit nimic, întrucât nu se poate susţine că s-a găsit o anumită plantă care, în amestec cu o altă plantă, ar duce la obţinerea unor substanţe ilegale. Astfel, nu se poate face referire decât la ceea ce s-a găsit practic la inculpat acasă, în opinia sa, nimic. Consideră că adresa nr. … din data de 11.04.2017 a Laboratorului de Analiză şi Profil a Drogurilor din cadrul B.C.C.O. Cluj, din care a rezultat că probele ridicate de la inculpatul D.I. nu conţin substanţe stupefiante sau psihotrope interzise de lege, este proba supremă, care îl disculpă practic pe acest inculpat de vreo implicare în prezentul dosar. Simplele presupuneri că această substanţă, în combinaţie cu alte plante, ar putea să ducă la substanţe interzise de lege nu pot duce la concluzia că inculpatul pe care îl reprezintă este vinovat.

De asemenea, mai arată că se pune întrebare de ce inculpatul Dairatani Ibrahim este vinovat de ceea ce s-a găsit acasă la fratele său, din moment ce aceştia nu locuiesc împreună, singura lor relaţie, în afara celei de rudenie, este cea în care ei deţineau împreună o firmă, înregistrată pe Dairatani Elias şi administrată de Dairatani Ibrahim. Consideră că, atâta vreme cât şi procurorul apreciază că nu se poate demonstra implicarea inculpatului în această reţea, aceste susţineri sunt simple supoziţii cu privire la sumele de bani, sume care pot fi justificate în mod legal, având în vedere că inculpatul are un loc de muncă stabil, şi cu privire la plantele care s-au găsit acasă, respectiv 571 grame.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns