O instanță de la Tribunalul Prahova explică diferența dintre o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice și una care a consumat băuturi alcoolice într-un proces cu un vânător amendat de poliție că ar fi purtat arma sub influența băuturilor alcoolice, lucru interzis de lege. Vânătorul a anulat în instanță amenda.  ”Faptul ca petentul ar fi consumat tuica din aceeasi sticla din care s-au servit si ceilalti vanatori, care au fost testati cu aparatul alcooltest, nu constituie o dovada certa ca si acesta, la randul sau, se afla sub influenta bauturilor alcoolice”, se arată în decizie de mai jos:

Prin sentința nr. 86 din data de 20.01.2015 Judecătoria Vălenii de Munte admite plangerea contraventionala formulată de petentul C. G, domiciliat în….., jud. Prahova, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Județean de Poliție Prahova – S.A.E.S.P., cu sediul în Ploiesti, jud. Prahova. Anuleaza procesul verbal de contraventie nr. … din 17.02.2014.

Pentru a pronunța această sentință instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contraventie nr…./17.02.2014 petentul a fost amendat contraventional cu suma de 2001 lei motivat de faptul ca la data de 15.02.2014 punctul Cariera Tancava  a fost depistat purtand arma de vanatoare si un numar de sase cartuse, cal.16, aflandu-se sub influenta bauturilor alcoolice.

In drept au fost indicate prevederile art.36 alin.2 lit.b din Lg.295/2004 R.

Instanța apreciază că în ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru întocmirea sa valabilă.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța retine ca materia contravențiilor intră în domeniul „penal”, chiar dacă dreptul intern nu o consacră ca atare, pe baza unor criterii complementare, admise în practica Curții europene a drepturilor omului, care țin de natura faptei și de gravitatea sancțiunii și că prezumția de nevinovăție „comandă ca sarcina probei să revină acuzării” și ca orice dubiu să profite „acuzatului”, astfel cum s-a pronunțat Curtea Europeană a drepturilor omului, printre altele în cauza Barberá, Messengué și Jabardo împotriva Spaniei din 1998.

Se are în vedere de către instanță prezumția de nevinovăție, consacrată de art.23 alin.8 din Constituția României și de art.6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și de jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului,  în dreptul contravențional.

Având în vedere aceste considerente, instanța face aplicarea art.6 alin.2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în cauza de față, sarcina probei revenind în aceste condiții intimatei – agent constatator.

Se retine astfel ca petentul a fost sanctionat contraventional motivat de faptul ca la data efectuarii controlului a fost surprins alaturi de alte persoane, purtand asupra sa o arma de vanatoare si cartus, toate acestea detinute in mod legal, si se afla sub influenta bauturilor alcoolice. Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta ca celelate persoane aflate impreuna cu petentul respectiv, R. C, F. I, B. I. L., B. V. si M. N. au fost testati cu apartul etilotest. Urmare acestei verificari a rezultat ca toti cei nominalizati anterior au consumat bauturi alcoolice la data mentionata in cuprinsul procesului verbal de contraventie. Petentul nu a fost insa testat cu aparatul etilotest pentru a se stabili daca acesta a consumat sau nu alcool desi agentul constatator a mentionat acest aspect in cuprinsul procesului verbal de contraventie. Este drept ca petentul in declaratia sa a precizat ca la acea data a consumat alcool insa aceasta declaratie este necesar a fi coroborata si cu alte mijloace de proba sub acest aspect petentul beneficiind de prezumtia in dubio pro reo.

Împotriva sentinței civile nr. 86 din data de 20.01.2015, pronunțată de Judecătoria Vălenii de Munte a declarat apel intimatul Inspectoratul Județean de Poliție Prahova. In motivarea apelul se arata ca, desi petentul nu a fost testat cu aparatul etilotest, aceasta imprejurare nu poate atrage anularea procesului-verbal, avand in vedere ca fapta savarsita rezulta din alte probe care, coroborate, evidentiaza contrariul, si anume ca petentul a consumat bauturi alcoolice in vreme ce avea asupra sa arma de vanatoare si munitia aferenta.

Din raportul agentului constatator rezulta ca petentul a refuzat sa fie testat cu aparatul etilotest.

Legea nr. 295/2004 nu face referire la vreo limita pana la care consumul de bauturi alcoolice sa fie permis, stipuland cu claritate faptul ca este interzis detinatorului sa se afla sub influenta bauturilor alcoolice.

Față de lipsa testarii cu apartul etilotest si fata de faptul ca Legea nr. 295/2004 nu impune obligativitatea expresa a testarii cu un mijloc tehnic in vederea stabilirii daca o persoana se afla sau nu sub influenta bauturilor alcoolice, contraventia savarsita de catre petent poate fi probata prin orice mijloc de proba, cu atat mai mult cu cat petentul recunoaste savarsirea abaterii. Apreciaza apelantul ca este lipsita de echitate imprejurarea ca ceilalti vanatori, care de buna credinta s-au supus testarii cu apartul etilotest, asumandu-si consecintele faptelor lor, sa fie sanctionati contraventional, in vreme ce petentul care s-a sustras testarii ( si care ulterior a recunoscut prin declaratia sa ca a consumat băuturi alcoolice in aceeasi imprejurare cu ceilalti vanatori) sa nu raspunda contraventional.

Prin intampinare intimatul petent a solicitat respingerea apelului.

Examinând sentința apelata prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Prin procesul-verbal contestat contravenientul a fost sanctionat pentru neindepliniorea obligatiei prevazute la art 31 alin. 3 din Legea nr. 295/2004, in ceea ce priveste conditiile de pastrare si port ale armelor letale:

e) deținătorul să nu se afle sub influența băuturilor alcoolice, produselor sau substanțelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori în stare avansată de oboseală sau să nu sufere de afecțiuni temporare, de natură să genereze o stare de pericol, în condițiile în care poartă arma asupra sa.

In fapt, la data de 15.02.2014 organul constatator a depistat mai multi vanatori, printre care si pe numitul C. G., care se intorceau de la o partida de vanatoare colectiva, avand asupra lor armele de vanatoare pe care le detineau legal.

Conform raportului agentului constatator, petentul impreuna cu alte persoane au declarat verbal si scris ca la data depistarii au declarat ca au consumat bauturi alcoolice.

Cu toate acestea insa, desi mai multi participanti la actiunea de vanatoare au fost testati cu aparatul alcooltest, petentul a fost omis, socotindu-se ca in realitate s-ar fi sustras solicitarii organului constatator.

Din probele administrate nu reiese insa faptul ca agentul constatator i-ar fi solicitat petentului sa fie testat cu aparatul alcooltest si ca petentul ar fi refuzat.

Astfel, organul constatator nu poate invoca in favoarea sa comportamentul culpabil al petentului, care nu ar fi dat curs solicitarii de testare cu aparatul alcooltest.

Conform declaratiei petentului data in fata agentului constatator la data de 17.01.2014, la doua zile dupa evenimentul care a atras sanctionarea sa, acesta mentioneaza ca a baut o gura de tuica, dar ca nu a apucat sa fie testat cu aparatul, deoarece a plecat cu masina celor care nu au participat la vanatoare. Din niciuna din probele administrate in cauza nu reiese ca petentul ar fi consumat o cantitate mai mare de bauturi alcoolice.

Nu se poate prezuma faptul ca, in timp ce ceilalti participanti au consumat din aceeasi sticla de tuica si, fiind testati cu aparatul alcooltest, au fost identificati avand concentratii de alcool in aerul respirat cuprinse intre 0,08 mg/l si 0, 37 mg/l, atunci si petentul ar fi avut o concentratie similara.

Se mai constata ca dispozitiile legale impun interdictia ca detinatorul armei de vanatoare sa nu se afle sub influenta bauturilor alcoolice, iar nu interdictia de a consuma bauturi alcoolice. Aceasta nu inseamna ca este permis consumul de bauturi alcoolice, dar nici nu conduce la concluzia ca situatia in care persoana este gasita sub influenta bauturilor alcoolice este identica cu situatia in care se identifica faptul ca respectiva persoana a consumat bauturi alcoolice.

Totodata, se retine ca faptul de a fi sub influenta bauturilor alcoolice presupune manifestarea unui comportament specific sau prezumarea faptului ca persoana ar putea avea un asemenea comportament, ca urmare a consumului de alcool. In prima ipoteza, comportamentul persoanei poate fi verificat prin metode cunoscute (halena, mers sinuos, exprimare), in timp ce in ipoteza a doua reiese fie din probarea certa a consumului unei anumite cantitati minime de alcool, fie din rezultatul aparatului alcooltest.

Faptul ca petentul ar fi consumat tuica din aceeasi sticla din care s-au servit si ceilalti vanatori, care au fost testati cu aparatul alcooltest, nu constituie o dovada certa ca si acesta, la randul sau, se afla sub influenta bauturilor alcoolice, in conditiile in care nu reiese din nicio proba faptul ca petentul ar fi consumat o cantitate semnificativa de tuica.

In raport de aceste considerente, in baza art. 480 cod de procedura civila, tribunalul va respinge  apelul,  ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanta intimată Inspectoratul Județean de Poliție Prahova împotriva sentinței civile nr. 86 din data de 20.01.2015, pronunțată de Judecătoria Vălenii de Munte, în contradictoriu cu intimatul petent C. G., domiciliat în ……. jud. Prahova.

Definitivă.

Comments

comentarii