fbpx

Dezvoltatorul imobiliar pe care Boc l-a făcut nemernic a câștigat definitiv un proces împotriva primarului

Recent, într-o emisiune la radio, primarul Emil Boc l-a făcut nemernic pe un dezvoltator imobiliar care a transformat garajele în apartamente la un bloc din Mărăști. Primarul s-a lăudat că municipalitatea a câștigat proces pentru deființarea lucrărilor nelegale. Nu am găsit un astfel de litigiu pe portalul instanțelor, în schimb am găsit un proces câștigat definitiv de același dezvoltator contra primarului municipiului Cluj-Napoca, care a fost obligată să-i autorizeze modificarea acoperișului.

Blocul ridicat de Campeador (sursa foto media9.ro)

„Cum să nu fiu nervos pe cei care au făcut crima aia urbanistică în Mărăști, au avut 40 de locuri de parcare avizate, iar după recepție le-au transformat în apartamente. Și-au bătut joc și de oameni, ca să mai bage niște bani in buzunar. Păi, nu îți este rușine, nemernicule, să îți bați joc de oamenii care locuiesc acolo?”, a spus Emil Boc la Realitatea FM.

Edilul a precizat că i-a dat în judecată pe dezvoltatorii vinovați  și că a câștigat procesul. În acest moment, așteaptă motivarea sentinței, iar investitorul are termen 45 de zile pentru a desființa lucrările. „Dacă nu, o vom facem noi pe cheltuiala lui. Mi-au trebuit doi ani de zile ca să câștig”, a afirmat Boc.

Un astfel de dosar nu am găsit pe portal cu firma Campeador, care a ridicat blocul la care se referă primarul Boc. Poate ne trimit numărul de dosar reprezentanții Primăriei.

Pe portalul instanțelor apare că firma Campeador, din Bistrița, a câștigat la Tribunalul Cluj și la Curtea de Apel Cluj un proces contra primarului municipiului Cluj-Napoca.

”Respinge recursul declarat de Primarul Municipiului Cluj-Napoca impotriva sentintei civile nr. 224 din 07.02.2020 pronuntata in dosarul nr. 2975/117/2019 al Tribunalului Cluj pe care o mentine in intregime. Decizia este definitiva. Pronuntata in sedinta publica din 01.07.2020.

Admite cererea. Dispune completarea deciziei civile nr. 758 din 01.07.2020 pronuntata in dosarul nr. 2975/117/2019 al Curtii de Apel Cluj in sensul ca obliga recurntul Primarul Municipiului Cluj-Napoca la plata catre intimat a sumei de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica din 23.09.2020.”, a fost decizia definitivă a Curții de Apel Cluj.

Detalii despre litigiu se găsesc în motivarea sentinței de mai jos:

Prin acțiunea înregistrată la data de 02.09.2019, reclamanta Campeador SRL  a solicitat  obligarea paratului Primarul Municipiului Cluj-Napoca să emită autorizația de construire pentru lucrările de modificare a acoperișului terasă în acoperiș tip șarpantă la imobilele ridicate.

Prin întâmpinarea depusă la data de 14.10.2019, pârâtul Primarul mun. Cluj-Napoca, Emil Boc, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

În motive, pârâtul a considerat că nu se poate retine în speță existenta vreunui ”refuz nejustificat”, cu ”exces de putere”, astfel cum s-a susținut în cererea de chemare în judecată , în accepțiunea legii contenciosului administrativ.

Instanța a reținut următoarele:

”Reclamanta deține în proprietate  imobilul constând în terasă în suprafață de 430,68 mp situat în Cluj-Napoca_, _____________, înscris în Cartea Funciară nr. xxxx-C1-U102 Cluj-Napoca, având număr cadastral xxxxxx-C1-U102 Cluj-Napoca (menționat în cartea funciară ca fiind Terasa corp 1) și al imobilului constând în terasă în suprafață de 641,68 mp situat în Cluj-Napoca_____, înscris în Cartea Funciară nr. xxxxxx-C1-U103 Cluj-Napoca, având număr cadastral xxxx-C1-U103Cluj-Napoca.

Cele două imobile au fost dobândite în baza Actului de dezmembrare și partaj voluntar nr. 6614 din 23.06.2016 emis de notarul public O.S., fiind individualizate ca două imobile distincte, aflate în proprietatea exclusivă a Campeador S.R.L.

Prin cererile nr. xxxxxx/432/29.03.2019 și nr. xxxxxx/432/09.04.2019 înregistrate la Primăria Cluj-Napoca, Direcția Generală de Urbanism, Serviciul Autorizări Construcții, Campeador a solicitat eliberarea autorizației de construire pentru modificarea acoperișului existent în acoperiș tip șarpantă la cele două imobil e.  Pârâta i-a adus la cunoștința că pentru autorizarea lucrărilor solicitate este necesar acordul tuturor coproprietarilor, conform art. 641 alin. (4) Cod Civil; acordurile prezentate sunt pentru mansardare, nu pentru modificare acoperiș tip terasă în acoperiș șarpantă.

Ulterior primirii acestui punct de vedere, reclamanta a solicitat reanalizarea documentației, învederând faptul că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 641 al. 4 Cod civil întrucât cele două imobile sunt proprietatea exclusivă a Campeador și nu se află în coproprietatea mai multor persoane.

Prin adresa nr. ../303/11.07.2019 Primăria Cluj-Napoca a refuzat emiterea autorizațiilor de construire astfel solicitate.

Stabilind  că in cauza se reclamă refuzul, pretins nejustificat , al pârâtului Primarul mun. Cluj-Napoca,  de a elibera AC solicitat de reclaman t , instanta reține , pentru inceput , că potrivit prevederilor art. 8 alin. 1 din Legea nr 554/2004 poate forma obiectul  actiunii in contencios administrativ  refuzul nejustificat al unei autoritati publice de a rezolva o cerere cu care a fost sesizată. De asemenea, art. 2 lit. i din Legea nr 554/2004 defineste sintagma „refuz nejustificat” ca fiind :”exprimarea explicita, cu exces de putere, de a  nu rezolva cererea unei persoane” , iar excesul de putere vizează , conform art.2 alin.1 lit.n din Legea nr.554/2004, exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Ca atare, nu orice refuz de a rezolva favorabil o cerere este un refuz nejustificat, refuzul având acest caracter numai când se întemeiază pe excesul de putere, fiind imperios necesar a se corela cele două noțiuni.

Inalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, atunci când are de analizat caracterul justificat sau nejustificat al refuzului de rezolvare a unei cereri, instanța de contencios administrativ nu trebuie să se limiteze la un control de legalitate formală, ci trebuie să evalueze conduita autorității din perspectiva scopului legii, printr-o interpretare rațională a acesteia, pentru că principiul proporționalității măsurilor administrative individuale în raport cu interesul public ocrotit impune ca actele administrative să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru a atinge scopul urmărit, astfel ca inconvenientele cauzate particularului să nu fie excesiv de împovărătoare, disproporționate în raport cu scopurile vizate, așa cum rezultă din jurisprudența CEDO, cauza Burghelea c. României .

Instanța reține că cele două imobile sunt proprietatea exclusivă a Campeador și nu se  află în coproprietatea mai multor persoane, acest aspect rezultând fără putință de tăgadă din extrasul de Cartea Funciară nr. xxxxxx-C1-U102 Cluj-Napoca, privind imobilul cu număr cadastral  xxxx-C1-U102 Cluj-Napoca,(menționat în cartea funciară ca fiind Terasa corp 1), Extrasul de Carte Funciară nr. xxxxxx-C1-U103 Cluj-Napoca, privind imobilul cu număr cadastral xxxxxx-C1-U103 Cluj-Napoca (menționat în cartea funciară ca fiind Terasa corp 2), Extrasul de Cartea Funciară Colectivă nr. xxxxxx-CI Cluj-Napoca, în care sunt evidențiate toate unitățile individuale din cadrul condominiului situat în Cluj-Napoca, ____ precum și părțile  indivize comune ale construcției (care constituie coproprietatea forțată a tuturor proprietarilor de unități  individuale din cadrul condominiului), ce constau în proprietatea terenului pe care s-a edificat construcția, fundațiile, fațadele, zidurile despărțitoare, planșeele comune, holurile de acces, casele scării și sas-urile aferente, lifturile și casele lifturilor, accese și circulații comune, rețelele principale de utilități.

De asemenea, prin actul de dezmembrare și partaj voluntar nr. 6614 din 23.06.2016 emis de notarul public O.S. s-a stabilit faptul că cele două imobile constând în terasă, care constituie proprietatea  exclusivă a reclamantei, nu sunt considerate părți comune, și prin urmare nu fac obiectul coproprietății forțate, conform prevederilor art. 648 din Codul civil.

Prin urmare, reiese că cele două imobile constituie proprietatea  exclusivă a CAMPEADOR iar prevederile art. 4 din Legea nr. 196/2018, art. 34 din Legea nr. 196/2018 si art. 14 din Legea nr. 196/2018 nu au nici o legătură cu prezenta cauză având în vedere că cele două imobile constituie proprietatea exclusivă a reclamantei , nefiind părți comune ale condominiului care să poată face obiectul coproprietății forțate. Aceste prevederi stabilesc doar obligația ca anterior efectuării unor modificări constructive asupra unei proprietăți individuale, să fie obținute autorizațiile cerute de lege, iar modificările să nu pună în pericol integritatea structurală a condominiului sau a altor proprietăți individuale, precum și sănătatea populației.

De asemenea, documentația depusă pentru obținerea autorizației de construire cuprinde și acordurile proprietarilor pentru schimbarea destinației unităților individuale situate la demisolul imobilelor (corp 1 și corp 2) și mansardarea imobilelor (corp 1 și corp 2). Aceste acorduri sunt valabile pentru lucrarea propusă, respectiv pentru modificarea acoperișului tip terasă în acoperiș tip șarpantă.

În concluzie, instanța apreciază că refuzul pârâtului de a emite autorizațiile de construire solicitate pentru modificarea acoperișului tip terasă în acoperiș tip șarpantă constituie o conduită nelegală în accepțiunea art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004 în condițiile în care refuzul de a rezolva favorabil cererile s-a bazat pe depășirea limitelor dreptului de apreciere, pe exces de putere, iar autoritatea publică pârâtă s-a manifestat în afara limitelor legale.

In consecință, văzând si prevederile art. 18 din Legea nr 554/2004 instanța va admite cererea de chemare in judecată, și va obliga paratul Primarul municipiului Cluj-Napoca să emită autorizația de construire pentru lucrările de modificare a acoperișului terasă în acoperiș tip șarpantă la imobilele situate în municipiul Cluj-Napoca(…), conform documentației depuse de către reclamant și înregistrate sub nr.xxx/432/29.03.2019 și nr. xxx/432/09.04.2019 la Primăria Cluj-Napoca, Direcția Generală  de Urbanism, Serviciul Autorizări Construcții”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns