fbpx

Dezvoltatori imobiliari din Cluj care nu au predat apartamentele promise, achitați de înșelăciune, obligați la plata de daune

Cei doi patroni ai firmei DE BE CO SRL, condamnați la fond la închisoare cu executare pentru înșelăciune, au fost achitați de Curtea de Apel Cluj. Magistrații Curții au menținut din sentința primei instanțe dispozițiile privind obligarea inculpaților la plata de daune materiale către părțile civile. Acestea au plătit avansuri consistente pentru apartamente în două blocuri din Cluj-Napoca care nu fost finalizate. Clujust vă arată cum au motivat judecătorii achitarea.

Patronii DE BE CO SRL, Marcel Clețiu și italianul Albano De Angelis au primit la Judecătoria Cluj-Napoca 2 ani și 6 luni, respectiv 3 ani de închisoare cu executare pentru înșelăciune. Ulterior, au atacat sentința cu apel și au fost achitați, fiind însă obligați să achite daune materiale consistente către 31 de părți civile. Firma DE BE CO Construct SRL a intrat în insolvență și a fost radiată, astfel că de la firmă oamenii nu au mai putut recupera nimic.

”Verificând legalitatea și temeinicia sentinței apelate prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu în temeiul art. 417 alin. 2 Cpp, Curtea de Apel constată că apelurile declarate de inculpații Clețiu Marcel Ioan și Albano de Angelis sunt fondate”, se arată în Decizia Penală Nr.843/A/2019 a Curții de Apel Cluj. Considerentele magistraților privind achitarea sunt următoarele:

”Înșelăciunea, ca o faptă contra patrimoniului, prezintă pericol social întrucât prin săvârșirea acestei fapte, se aduce atingere bunei credințe și încrederii necesare pentru normala formare, desfășurare și dezvoltare a relațiilor sociale de ordin patrimonial și pentru a se evita producerea de prejudicii unei persoane fizice sau juridice.

În ce privește latura obiectivă, elementul material constă în acțiunea de inducere în eroare, adică de amăgire, de surprindere a încrederii persoanei vătămate, care se realizează fie prin „prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase”, fie prin „prezentarea ca mincinoasă a unei fapte adevărate”.

Ținând seama de specificul infracțiunii de înșelăciune, la care norma de încriminare cere pricinuirea unei pagube, apare ca necesară constatarea legăturii de cauzalitate între acțiunea de amăgire și urmarea imediată. Dacă situația de fapt păgubitoare este datorată altei cauze decât acțiunii de amăgire, ea nu va constitui urmarea imediată a acțiunii de amăgire, lipsind legătura de cauzalitate.

Forma de vinovăție cu care se comite infracțiunea este intenția , în sensul că făptuitorul își dă seama că acțiunea pe care o efectuează este de natură să provoace o amăgire victimei înșelăciunii, să determine în conștiința acesteia o falsă cunoaștere a realității, din cauza amăgirii, a alterării adevărului, victima luând o decizie care îi va pricinui o pagubă în patrimoniu.

Ca o cerință esențială, pentru realizarea laturii subiective, este nevoie ca intenția făptuitorului de a induce în eroare victima să fie însoțită de scopul „de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust”. Folosul patrimonial este injust dacă este contrar dreptului, legii, ilegitim, dacă făptuitorul nu are nici un titlu legitim ca să-l obțină.

Consumarea infracțiunii de înșelăciune are loc în momentul în care acțiunea de amăgire a produs urmarea imediată, adică a reușit să determine pe cel amăgit să ia o decizie patrimonială prin care s-a creat o situație păgubitoare.Ca atare, pentru consumarea infracțiunii, urmarea tipică trebuie să se fi realizat împreună cu cerința esențială, pricinuirea pagubei.

Infracțiunea se consideră epuizată în momentul în care ultimul act al activității infracționale a fost efectuat.

Raportând aceste elemente teoretice la starea de fapt, se constată că prin rechizitoriu, s-a reținut întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, în sensul că :

– li s-a imputat inculpaților că în intervalul 19.08.2006 – 30.07.2009, în baza unei înțelegeri prealabile și a unei rezoluții infracționale unice, acționând în numele promitentului vânzător DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca, au indus în eroare prin acte repetate persoane le vătămate, cu prilejul încheierii a 13 antecontracte de vânzare – cumpărare a unor apartamente și a terenului aferent în cote indivize

– manopera de inducere în eroare s-a realizat prin ascunderea existenței unei ipoteci de rangul I instituite în favoarea unui creditor bancar asupra terenului și asupra construcțiilor care vor fi edificate pe acesta, în vederea garantării unui împrumut în sumă de 1.500.000 euro

– din acest împrumut, suma de 750.000 euro a fost virată într-un cont al societății comerciale italiene DE BE CO SRL (Spa) Italia al cărei asociat unic era inculpatul De Angelis Albano

– a doua manoperă de înșelăciune s-ar fi des fășurat ulterior, până la împlinirea termenelor prevăzute în antecontracte, pentru predarea apartamentelor, cât și după împlinirea acestor termene, până la data deschiderii procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei DE BE CO RO Construct SRL, la cererea acesteia, în 31.05.2011.

– această activitate infracțională s-a realizat prin amăgire verbală și scrisă, pentru a  menține în eroare persoanele vătămate, cu privire la faptul că blocurile vor fi terminate și vor dobândi proprietatea asupra apartamentelor, deși dreptul de proprietate nu l-au mai obținut

– prin aceste manopere, li s-a cauzat persoanelor vătămate un prejudiciu total de 1.858.861,85 lei, reprezentând sumele plătite cu titlu de avans, iar în unele cazuri, chiar prețul integral al apartamentelor.

– s-a reținut că fapta s-a comis cu intenție directă, în scopul obținerii sumelor de bani care au fost virate prin operațiuni de transfer extern în conturile bancare ale DE BE CO SRL (SPA) Italia, acționarul majoritar al promitentului vânzător.

– ca o relevanță deosebită în analiza vinovăției inculpaților, s-a reținut că suma de 750.000 euro din credit a fost virată la un timp foarte scurt de la obținerea creditului bancar, iar la data transferului bancar extern, în 21.01.2008, erau executate doar lucrări de săpături și drenuri, factura nefiind însoțită de situații de lucrări. Se afirmă că această sumă nu a fost folosită în interesul blocurilor de locuințe, iar dacă ar fi fost utilizată în acest scop, locuințele ar fi fost finalizate.

În esență, prin sentința apelată , instanța de fond a validat acuzația procurorului, cu mențiunea reducerii perioadei infracționale la intervalul 30.05.2008 – 22.07.2009 în ce privește activitatea de inducere în eroare prin ascunderea ipotecii în cazul a 8 persoane vătămate și reținerea activității de inducere în eroare cu ocazia executării antecontractelor, pentru toate persoanele vătămate din cauză.

S-a reținut că inculpații au acționat cu intenție directă, în ce privește fapta de inducere în eroare cu ocazia încheierii antecontractelor și cu intenție ind irectă cu ocazia executării antecontractelor în scopul de a păgubi persoanele vătămate cu sumele de bani achitate, iar faptul că blocurile au fost construite în proporție de 80 % a fost apreciat fără relevanță.

Curtea de Apel reține următoarele date relevante , furnizate de mijloacele de probă administrate în cauză:

Inculpatul Clețiu Marcel Ioan a semnat în calitate de reprezentant al DE BE CO RO Construct SRL, cu fiecare persoană vătămată, un „contract preliminar de vânzare al unui imobil ce va fi construit” ( ex. filele 89 – 93 vol. I up), în temeiul căruia societatea vânzător promitent s-a obligat să vândă promitentului cumpărător un apartament, reprezentând o parte din imobilul ce va fi construit pe terenul înscris în CF nr. xxxxxx, nr. topo xxxxx/1/1/3/5 din municipiul Cluj-Napoca.

În conținutul contractului, se face mențiune despre faptul că terenul i-a parvenit vânzătorului promitent prin cumpărare în 8.09.2005 și că s-a obținut autorizația de construire a unui complex de blocuri de locuințe. La capitolul „Sarcini și servituți”, s-a menționat că vânzarea va avea loc cu o eventuală sarcină constând într-o servitute de trecere „și cu următoarele sarcini care vor apărea, prin primul act de vânzare fracționată a imobilului ce va fi construit”.

La capitolul 6 „Înscrieri ipotecare și servituți”, s-a menționat că:

„Promitentul vânzător are dreptul să decidă unilateral, liber și în conformitate cu propria sa judecată, de a acționa asupra bunului imobiliar, orice formă de ipotecă, clauză expresă și acceptată de promitentul vânzător. Promitentul vânzător se obligă să elibereze partea imobiliară de eventuala formă de ipotecă, prin grija și pe cheltuiala sa, până la data stipulării contractului notarial definitiv de vânzare – cumpărare.

Partea imobiliară ce face obiectul prezentului act va fi transferată liberă de ipoteci și transcrieri prejudiciabile, cu excepția celor prevăzute în prezentul contract și acceptate de părți.”

Cu privire la termenul de executare, în capitolul 7 s-a menționat data până la care construcția ar trebui să fie realizată și terminată, precum și mențiunea că acel termen „va putea fi scurtat sau prelungit de promitentul vânzător în funcție de ritmul lucrărilor, cu comunicarea prealabilă a acestui fapt de către promitentul vânzător”. Pentru ipoteza în care predarea nu urma să se realizeze în termenul stabilit, părțile au convenit ca promitenții vânzători să beneficieze de o perioadă de grație de 3 luni sau ulterior, ca promitentul vânzător să achite o sumă cu titlu de penalități de întârziere.

Așa cum rezultă din declarația martorului H.B. – consilier juridic la DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca până în decembrie 2007 (filele 226 – 232 vol. I up), modelele de antecontracte de vânzare – cumpărare, cât și contractele încheiate ulterior cu constructorii , furnizorii de servicii și alți parteneri au fost trimise din Italia și apoi au fost traduse în limba română, fără a se admite modificări, pe motiv că acelea erau standardele firmei italiene. Potrivit aceluiași martor, fiecare potențial client care și-a manifestat interesul pentru cumpărarea unui apartament primea din partea firmei un set de documente cuprinzând modelul de antecontract împreună cu anexele la care se făcea referire și uj extras de carte funciară referitor la terenul pe care se construiau apartamentele, pentru a dovedi că terenul se află în proprietatea societății, extrasul de CF nefiind actualizat la data încheierii antecontractelor de vânzare – cumpărare, deoarece nimeni nu a solicitat în mod expres o reactualizare. Negocierile privind prețul și apartamentul care urma să fie cumpărat erau purtate în marea majoritate a cazurilor de către inculpatul Albano de Angelis, dar inculpatul Clețiu era singurul care semna din partea DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca, antecontractele de vânzare – cumpărare, după ce anterior, acestea erau trimise spre avizare inculpatului De Angelis, în Italia.

Potrivit aceluiași martor, prețul pentru terenul achiziționat a fost plătit în realitate de către DE BE CO SRL Italia, administrată de inculpatul Albano de Angelis, suma fiind virată în contul DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca, iar apoi această societate administrată de inculpatul C_____ a virat banii în conturile vânzătorilor, prin conturile bancare.

În scopul finanțării proiectului rezidențial „Mureșul”, în 14.01.2008, DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca prin inculpatul Clețiu Marcel Ioan în calitate de administrator a încheiat cu Bancpost SA contractul de facilitate de credit la termen nr. 240/14.01.2008 (filele 122 – 129 vol. I up), având ca obiect obținerea unui plafon de credit de 1.500.000 euro sub formă de credit pe termen mediu, cu o perioadă de grație de 1 an, în care împrumutatul urma să ramburseze numai comisioanele și dobânda datorată.

În scopul garantării obligațiilor asumate prin contract, împrumutatul a acceptat și s-a angajat să constituie în favoarea Băncii ipoteca asupra imobilului teren proprietatea sa, pe care urmau să se construiască cele două imobile, precum și ipoteca de rang subsecvent asupra construcțiilor ce vor fi edificate.

Ca atare, în 14.01.2008, aceleași părți încheie contractul de ipotecă nr. 1 (filele 132, 133 vol. I up.), anexă la contractul de credit nr. 240/14.01.2008 și se dispune notarea acestui contract în Cartea Funciară a imobilului.

Puterile administratorului unic Clețiu Marcel în cadrul DE BE CO SRL ca filială din România a firmei italiene, au fost limitate la ceea ce s-a stipulat prin înscrisul „articol”  (filele 135, 136 vol. I up), respectiv la gestiunea ordinară a societății. În ce privește gestiunea financiară, administratorul a fost autorizat să efectueze operațiuni de plată către furnizori sau terți, exclusiv prin transfer bancar, până la suma maximă de 1.000 euro și să efectueze retrageri în numerar din contul bancar până la suma maximă de 500 euro pe zi. Administratorul unic a mai fost împuternicit să încaseze creditele ce derivă din operațiunile efectuate și să vireze urgent și fără întârziere sumele în contul bancar curent al societății. Pentru gestiunea extraordinară, administratorul trebuia să informeze adunarea ordinară în legătură cu achiziționarea și vânzarea de imobile, cu acordarea de fideiusiuni, garanții proprii către terți, cu deschiderea de conturi curente și cu tot ce este legat de administrarea extraordinară, obținând autorizația necesară a asociaților chiar și prin fax.

Cu începere din 23.06.2011, prin procesul – verbal al Adunării generale a asociaților DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca, a fost desemnat ca administrator special, în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 86/2006, inculpatul Albano de Angelis (filele 146, 147 vol. 1 up).

În temeiul contractului de antrepriză nr. 92/22.12.2005 (filele 143, 146 și urm. vol IV up) tradus din limba italiană, DE BE CO RO Construct SRL în calitate de comitent a cerut constructorului DE BE CO SRL Italia, reprezentată de inculpatul Albano de Angelis, realizarea unui complex rezidențial, cu un timp de execuție de 16 luni de la data autorizației de construire, exceptând eventualele prelungiri acceptate de amândouă părțile. Prețul lucrărilor a fost stabilit la 1.565.206 euro plus TVA și s-a convenit ca plata prețului să se realizeze   astfel: suma de 775.000 euro plus TVA la cererea executantului în două tranșe: o primă tranșă de 25.000 euro până la data de 18.12.2007 și o a doua tranșă de 750.000 euro plus TVA până la data de 21.01.2008. Restul sumei s-a stabilit a fi plătită în urma redactării statului de avansare a lucrărilor, emis de constructor către comitent.

Prin Actul adițional nr. 1 la contractul nr. 92/22.12.2005 încheiat în 28.09.2007 (fila 150 vol. IV up), s-a stabilit că plățile derivate din contractul nr. 92 vor putea fi efectuate de către beneficiar fie în contul DE BE CO SRL Italia, fie în contul Sucursalei din România a acesteia, respectiv DE BE CO SRL Italia Sucursala Cluj.

Autorizația inițială de construire a fost obținută de DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca cu nr. 931, în 15.06.2006, soluția constructivă suferind modificări prin autorizația nr. 2238/21.12.2007.

În data de 3.12.2007, s-a încheiat contractul de execuție lucrări (filele 155 – 163 vol. IV up) între DE BE CO SRL Italia Sucursala Cluj reprezentată prin director Clețiu Marcel în calitate de antreprenor general și TCI Contractor General SA Cluj-napoca în calitate de executant și potrivit acestui contract, executantul s-a obligat să execute și să finalizeze lucrările contractului – până în data de 31.07.2008 blocul 1 și până în data de 31.10.2008 blocul 2.

Potrivit facturilor de avans lucrări (filele 136 – 142 vol. IV up), în intervalul 4.03.2008 – 13.01.2009, DE BE CO SRL Italia Sucursala Cluj a încasat de la DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca sumele de bani cu titlu de avans lucrări construcții șantier, conform contractului nr. 92/22.12.2005.

În 1.08.2011, Garda Financiară a întocmit o notă de constatare (F. 223 – 225 vol IV up),  în baza controlului operativ și inopinat efectuat la DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca în intervalul 17.06.2011 – 1.08.2011, urmare a sesizării IPJ.

Din adresa întocmită de Garda Financiară Cluj în 17.01.2012 (fila 193 vol. IV up), în continuarea controlului la DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca, s-a menționat faptul că suma de 750.000 euro a fost virată cu titlu de avans lucrări, iar restul până la 1.150.000 euro a reprezentat contravaloarea a diverse lucrări, conform contractului de antrepriză dintre cele două societăți. Sumele încasate de către DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca de la clienți în baza antecontractelor de vânzare – cumpărare au fost utilizate de către societate pentru achiziționarea de materiale de construcții, salarii angajați, amenajări exterioare, diverse taxe

Potrivit raportului de evaluare întocmit de …. în decembrie 2011 în beneficiul lichidatorului cu valoare de informare (filele 133 – 140 vol. V up), s-a stabilit că valoarea de piață a terenului și celor două construcții este de 1.113.000 euro, din care 223.000 euro valoarea terenului și 890.000 euro valoarea construcțiilor (la un curs valutar de 4,3535 lei). La momentul evaluării, s-a notat că imobilele erau în fază de execuție finisaje interioare. S-a estimat pentru întreg ansamblul imobiliar u grad de finalizare de 80%, la data evaluării.

Potrivit notei de estimare întocmite de … în decembrie 2011 în beneficiul lichidatorului cu valoare de informare (filele 144 – 146 vol. V up), s-a calculat valoarea de piață pentru fiecare apartament sau spațiu vandabil din imobilele în discuție, în ipoteza în care construcția aflată în execuție ar fi finalizată conform proiectului tehnic și autorizației de construire deținute, cu finisaje medii și spațiile fiind întabulate. A rezultat o valoare de piață a proprietății imobiliare la data notei de evaluare, de 1.303.700 euro, la un curs de 4.3415 lei.

Potrivit expertizei tehnice extrajudiciare în specialitatea construcții întocmite de expertul D.S.V.R în 25.11.2011 la solicitarea lichidatorului H & B Insolv SPRL, (filele 147 – 212 vol. V up), s-a calculat o diferență de 131.731 euro ca și contravaloare a lucrărilor rest de executat, necesare pentru finalizarea construcției la cele două blocuri. Lucrările executate au fost apreciate ca valorând 869.699 euro.

Prin adresa din 13.03.2013 a TCI Contractor General SA (fila 217 vol. V up), s-a comunicat faptul că în baza contractului de execuție lucrări nr. 1810/3.12.2007 încheiat cu DE BE CO SRL Italia Sucursala Cluj, derulat pe parcursul anilor 2008 și 2009, s-au întocmit situații de lucrări și s-au facturat suma de 2.069.249,67 lei, din care s-a încasat 1.515.419,19 lei. Prin executare silită, executantul și-a recuperat ulterior din diferența neîncasată suma de 135.076,50 lei.

În procedura insolvenței , Curtea de Apel reține că:

Persoanele vătămate (….) s-au înscris la masa credală în procedura insolvenței debitoarei  DE BE CO RO Construct SRL .

Prin sentința civilă nr. 1471/21.06.2016 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. …, definitivă în 22.07.2016 prin neexercitarea căii de atac, s-a aprobat raportul final întocmit de lichidatorul judiciar New Insolvency SPRL  în cadrul procedurii insolvenței debitoarei DE BE CO RO Construct SRL și, în consecință:

S-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei DE BE CO RO Construct SRL.

S-a dispus radierea debitoarei din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj.

S-a dispus notificarea prezentei sentințe Direcției Generale a Finanțelor Publice a jud. Cluj și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj.

A fost descărcat lichidatorul judiciar de îndatoriri și responsabilități.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin încheierea comercială  nr. 3641/23.06.2011 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. … a fost admisă cererea debitoarei  BE CO RO Construct SRL și s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței, fiind desemnat administrator judiciar H&B Insolv SPRL, cu denumirea actuală New Insolvency SPRL. La termenul de judecată din data de 6.09.2011 a fost definitivat tabelul de creanțe împotriva debitoarei. Prin sentința comercială nr. 5537/25.10.2011 s-a dispus intrarea debitoarei în faliment în procedură simplificată, iar la termenul de judecată din data de 10.01.2012 a fost definitivat tabelul consolidat de creanțe împotriva averii debitoarei. Totalul creanțelor înscrise la masa credală a fost de 10.598.647,45 lei.

În procedura insolvenței DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca, în 3.08.2012, HB Insolv în calitate de lichidator al DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca a inițiat un demers de valorificare a bunului imobil aflat în patrimoniul societății, prin metoda licitației publice cu strigare de tip competitiv, având ca preț de pornire valoarea activului imobiliar stabilită prin raportul de evaluare (filele 202 – 218 vol. II up).

Ulterior, în cadrul procedurii, practicianul în insolvență a procedat la valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul debitoarei, respectiv imobilul înscris în CF xxxxxx Cluj, nr. top xxxxx/1/1/3/5, teren în suprafață de 1.653 mp și construcțiile edificate, nefinalizate și neevidențiate în cartea funciară. Sumele obținute din lichidarea acestor bunuri, respectiv 3.508.246,52 lei, au făcut obiectul raportului asupra fondurilor și planului de distribuire înregistrate la dosar la data de 12.12.2014(f. 203-210, 252 din vol. IV). Au fost acoperite cheltuielile aferente procedurii și s-a plătit o parte din creanța creditorului garantat , respectiv suma de 2.215.476,12 lei către BANCPOST SA. În urma recuperării creanțelor deținute de debitoare, prin planul de distribuire înregistrat la dosar la data de 11.02.2016 au fost acoperite cheltuielile d e procedură și s-a mai plătit suma de 32.000 lei în contul creditoarei garantate (f . 29-34 din vol. V).

Lichidatorul judiciar a efectuat demersuri și pentru recuperarea creanței în cuantum de 1.400.208,45 lei, echivalentul a 373.147,19 euro de la DE BE CO SRL care a fost obligată la restituirea acestei sume prin sentința civilă nr.838/19.03.2013 pronunțată asupra cererii de anulare a transferului patrimonial ce  a format obiectul dosarului nr…./a2. Față de debitoarea  DE BE CO SRL se desfășoară procedura falimentului în Italia în dosarul nr. 115/2012 al Tribunalului din Teramo. Debitoarea a fost înscrisă la masa credală a DE BE CO SRL, însă din raportul de activitate pentru perioada 1.07….15 al curatorilor judiciari ai debitoarei a rezultat că valoarea pasivului admis la masa credală este de 24.11.428,28 euro, din care valoarea creanțelor privilegiate este de 13.249.027,01 euro, iar totalul creanțelor neasigurate es te de 10.862.401,27 euro. Valoarea rămasă a activelor de 3.453.971,80 euro și faptul că BE CO RO Construct SRL nu este un creditor privilegiat au determinat lichidatorul judiciar să aprecieze că nu există șanse de recuperare a creanței deținute. Drept urmare, s-a luat măsura de a nu se continua demersurile pentru recuperarea acestei creanțe, măsură care nu a fost contestată de creditorii implicați în procedura insolvenței debitoarei BE CO RO Construct SRL.

Conform art. 129 din Legea nr. 85/2006, după ce bunurile din averea debitorului a u fost lichidate, lichidatorul a supus judecătorului sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale. Copii de pe aceste acte au fost comunicate tuturor creditorilor și debitorului și au fost afișate la ușa tribunalului. Creditorii au putut formula obiecții la raportul final cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării acestora de judecătorul sindic.

Lichidatorul judiciar a îndeplinit formalitățile impuse de art. 129 din Legea nr. 85/2006, iar creditorii nu au formulat obiecții la raportul final, a stfel încât judecătorul sindic a aproba t raportul final și a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei BE CO RO Construct SRL și radierea debitoarei din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj.

În baza disp. art .136 din Legea nr.85/2006, s-a dispus descărcarea lichidatorului de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură.

Potrivit raportului final întocmit de lichidatorul judiciar privind propunerea de închidere a procedurii de faliment a debitoarei DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca, aprobat de instanță prin sentința civilă anterior menționată, s-a reținut faptul că debitoarea și-a exprimat intenția de reorganizare prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței și ulterior a depus un plan de reorganizare, care însă a fost respins de adunarea creditorilor. Ca atare, administratorul judiciar a propus deschiderea falimentului în forma generală.

În analiza cauzelor și împrejurărilor care au condus la apariția stării de insolvență, prin raportul administratorului judiciar din 19.08.2011 , s-au reținut următoarele:

Sumele încasate în urma încheierii antecontractelor au fost folosite în cea mai mare parte pentru restituirea împrumuturilor acordate de DE BE CO SRL Italia Sucursala Cluj și DE BE CO SRL Italia, dar și pentru achitarea ratelor aferente contractului de credit încheiat cu BANCPOST, facturilor curente de utilități, salariilor și a unor obligații față de bugetul de stat. Cauzele care au condus societatea debitoare la starea de insolvență sunt:

– cauze externe – criza economică mondială care a condus la schimbarea radicală a pieței, a comportamentului cumpărătorilor și la scăderea accentuată a cererii, concurența de pe piața specifică

– cauze interne – cauze de ordin financiar – înregistrarea de pierderi prin angajarea de cheltuieli peste veniturile realizate, control financiar intern slab, cheltuielile ridicate cu serviciile executate de terți și cu salariile personalului

– cauze de ordin strategic – îndatorarea peste posibilitățile financiare prin angajarea unui contract de împrumut și a unor credite bancare pentru care nu s-au asigurat resurse financiare la scadență; încetarea activității fără a reuși recuperarea pierderilor; diminuarea continuă a fluxurilor de disponibilități din cauza obligației de restituire a unor împrumuturi ajunse la scadență, insuficiența fondurilor atrase de la clienți pentru dezvoltarea proiectului imobiliar

– cauze de ordin organizatoric – politica de marketing defectuoasă, management defectuos pe ansamblu, nefiind luate măsuri de adaptare la criza economică.

Lichidatorul judiciar a valorificat activul imobiliar aflat în patrimoniul debitoarei  – teren și două corpuri de clădire aflate în curs de edificare, prețul de adjudecare fiind de 774.400 euro, TVA inclus, echivalentul a 3.508.246,52 lei.  Suma rămasă după recuperarea cheltuielilor de procedură, în cuantum de 2.142.700,95 lei, a fost distribuită conform art. 121 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, creditorului BancPost SA (ea reprezentând oricum 44,22% din creanțele garantate). În planul de distribuire nr. 2  s-a distribuit suma de 32.000 lei rămasă după reținerea cheltuielilor de procedură, tot către creditorul BancPost SA.

Din analiza materialului probator administrat în cauză, Curtea de Apel a reținut următoarele:

Cu privire la acuzația de înșelăciune comisă prin inducerea în eroare a persoanelor vătămate, realizată prin ascunderea ipotecii de rang I instituite ulterior angajării creditului bancar:

În conținutul antecontractelor de vânzare – cumpărare, nu s-a făcut nicio mențiune expresă, în sensul că imobilul teren sau imobilul construcție care urma să fie edificat este ipotecat în favoarea băncii. Dar nu s-a făcut nici mențiunea că imobilul este liber de sarcini la momentul încheierii antecontractelor. Nu s-a menționat nici că imobilul va fi edificat din fonduri proprii ale constructorului sau din alte surse, preexistente. Prezentarea unui extras CF actualizat era indispensabilă doar la momentul încheierii actului notarial autentic de înstrăinare.

Se constată că a existat un singur formular de antecontract, utilizat pentru încheierea antecontractelor atât înainte, cât și ulterior momentului instituirii ipotecii în favoarea băncii. Datele de Carte Funciară ale imobilului teren au fost comunicate prezumtivilor cumpărători încă de dinaintea încheierii antecontractelor, când li s-a pus la dispoziție documentația primară (declarație martor H.B).

Capitolul 6 din antecontract a prevăzut explicit că  „Promitentul vânzător are dreptul să decidă unilateral, liber și în conformitate cu propria sa judecată, de a acționa asupra bunului imobiliar, orice formă de ipotecă, clauză expresă și acceptată de promitentul vânzător”. Totodată, s-a specificat obligația promitentului vânzător de a elibera partea imobiliară de orice formă de ipotecă, prin grija și pe cheltuiala sa, până la data încheierii contractului autentic de vânzare – cumpărare.

În condițiile în care promitenții cumpărători au acceptat încheierea antecontractului de vânzare – cumpărare cu această clauză cu caracter de generalitate, care permitea în viitor instituirea în favoarea constructorului a oricărei sarcini asupra imobilului până la momentul încheierii actului autentic, nu pot susține că din perspectiva lor, necunoașterea existenței ipotecii deja instituite le-a afectat consimțământul la momentul semnării contractului preliminar. Trebuie subliniat și faptul că la momentul încheierii contractelor preliminare, cumpărătorii și-au asumat plata unor sume de bani în avans, de o anumită consistență, deși nu era demarată nicio activitate de construcție, ceea ce exista în natură fiind doar terenul.

În condițiile în care promitenții cumpărători au acceptat încheierea contractului cu această clauză în beneficiul vânzătorului, o posibilă sarcină instituită asupra imobilului a fost apreciată ca nefiind de natură a-i vătăma. Ca atare, nu poate fi credibilă poziția cumpărătorilor, că dacă ar fi cunoscut existența ipotecii, nu ar mai fi contractat.

Pe de altă parte, dată fiind conduita promitenților vânzători în ansamblu, atât de la momentul încheierii contractelor preliminare, cât și pe parcursul derulării activității de edificare a imobilelor, Curtea de Apel nu a găsit elemente care să determine concluzia că inculpații au acționat cu intenția de inducere în eroare a persoanelor vătămate, prin neefectuarea unei mențiuni explicite cu privire la ipoteca existentă.

Nu poate fi primită susținerea din rechizitoriu – pct. 5.1 paragraf ultim, potrivit căreia din momentul încheierii promisiunii de vânzare – cumpărare, în sarcina promitentului vânzător se naște obligația personală de a nu greva bunul în favoarea unui terț. O asemenea limitare nu există, iar clauza de la punctul nr. 6 din contractul preliminar a fost unanim acceptată de ambele părți contractante, ea încadrându-se în voința comună a părților, garantată de libertatea de a contracta.

Cu privire la acuzația de inducere în eroare (sau menținere în eroare) în sensul că blocurile vor fi terminate, iar persoanele vătămate vor dobândi proprietatea asupra apartamentelor:

Acuzarea a ajuns la concluzia că inculpații s-ar face vinovați de comiterea infracțiunii de înșelăciune, pornind de la date de ordin obiectiv, care ar atesta că sumele de bani încasate de la cumpărători cu titlu de avans, cele împrumutate de la firma din Italia și creditul din bancă ar fi fost îndestulătoare pentru ca societățile administrate de inculpați să finalizeze construcțiile, ba chiar s-a reținut că s-a creat un profit pentru firma italiană, iar din rea credință nu s-a terminat construcția și persoanele vătămate au fost astfel păgubite cu sumele achitate.

În acest sens, la pct. 4.1 din rechizitoriu, se indică faptul că DE BE CO RO Construct SRL Cluj-Napoca a încasat din transferuri externe suma de 241.000 euro de la DE BE CO SRL Italia, bani din care a cumpărat terenul și că a transferat suma de 750.000 euro către DE BE CO SRL Italia.

La punctul 4.2 din rechizitoriu, se reține faptul că DE BE CO SRL Italia Sucursala Cluj a încasat de la DE BE CO SRL Italia suma de 95.000 euro și a achitat acestei societăți suma totală de 768.000 euro, cu începere din 2007 până în 2010.

Prin urmare, s-a făcut un calcul simplu la sold, s-a concluzionat că DE BE CO SRL Italia a investit în complexul rezidențial 336.000 euro și adăugându-se avansul încasat de la promitenții cumpărători, în sumă de 579.268,40 euro, s-a calculat o diferență 602.731,6 euro despre care s-a afirmat că reprezintă profit pentru persoana juridică DE BE CO SRL Italia.

Pornind de la aceste premise, s-a concluzionat că inculpații au indus în eroare promitenții cumpărători, prin aceea că i-au amăgit cu privire la faptul că blocurile vor fi terminate și vor dobândi proprietatea asupra apartamentelor.

Cu alte cuvinte, s-a reținut că inculpații au acționat cu rea credință, în sensul că au încasat de la cumpărători bani cu titlu de avans pentru locuințe, dar nu au intenționat să și finalizeze construcțiile, așa cum și-ar fi asumat prin contractele preliminare.

În primul rând, Curtea de Apel constată că Parchetul a pornit în construirea acuzației de la premise neconforme cu realitatea.

Cele 4 adunări și scăderi ale sumelor de bani transferate între cele 3 societăți comerciale implicate în edificarea imobilelor, total scoase din contextul rulajului fondurilor aferent activității economice desfășurate în decursul a mai mulți ani, sunt complet lipsite de relevanță.

O concluzie pertinentă cu privire la destinația sumelor de bani încasate de la cumpărători, din creditul bancar, de la firma din Italia, care să îndreptățească apoi la formularea unor aprecieri cu privire la conduita constructorilor, ar fi putut fi furnizată, în opinia Curții de Apel, doar de o expertiză contabilă judiciară sau, după caz, de expertize judiciare tehnice în construcții sau de evaluare. Nu s-au luat în considerare elementele de cost, nu s-au analizat cheltuielile înregistrate și nu s-a avut în vedere că edificarea celor două imobile nu a fost singurul proiect imobiliar în derulare, pentru firma italiană și sucursala ei din România. Ca atare, calculele extrem de sumare efectuate de către acuzare nu susțin concluzia că asociatul majoritar italian a înregistrat profit, pe care ar fi refuzat să îl investească în finalizarea locuințelor și de aici să se deducă intenția de inducere în eroare a persoanelor vătămate.

Apoi, s-a constatat faptul că suma de 750.000 euro a fost virată în contul DE BE CO Italia  în temeiul contractului nr. 92/2005 și conform clauzelor contractuale, cu titlu de avans execuție lucrări. Controalele Gărzii Financiare au relevat că sumele reprezentând diferența din credit și cele încasate de la cumpărători au fost alocate cheltuielilor generate de edificarea imobilelor.

Apoi, DE BE CO Construct SRL s-a angajat la contractarea unui credit bancar în valoare consistentă, care a generat obligații pe măsură și a presupus în egală măsură  asumarea de riscuri pentru societate. Lucrările de construcție s-au executat la cele două imobile în proporție de 80 %, ceea ce denotă că intenția constructorului era aceea de finalizare a ansamblului imobiliar.

Societatea inițiatoare a proiectului imobiliar,DE BE CO SRL Italia, era o societate cu tradiție în construcții industriale și avea în portofoliu activități de construcții imobile cu diferite funcțiuni, edificate atât în țara de origine, precum și în derulare în România. Ca atare, activitatea de față s-a înscris în linia obiectului principal de activitate.

Probele administrate nu au dovedit că inculpații, în calitate de administratori ai celor două societăți comerciale implicate în edificarea blocurilor de locuințe, au acționat cu intenția de a induce în eroare persoanele vătămate cu prilejul încheierii contractelor preliminare de vânzare – cumpărare sau pe parcursul executării acestora.

În ce privește analiza laturii obiective ca element de tipicitate a infracțiunii de înșelăciune reclamate, se rețin următoarele:

Inculpatul Clețiue Marcel Ioan, în calitate de administrator al DE BE CO RO Construct SRL, s-a obligat prin semnarea contractelor preliminare de vânzare – cumpărare, față de promitenții cumpărători, să le vândă acestora apartamentele în imobilele ce vor fi construite. Pe de altă parte, construcția imobilelor nu era în sarcina sa, ci a antreprenorului DE BE CO SRL Italia, care, la rândul său, prin sucursala din România, a subcontractat lucrarea, cu un constructor din România – TCI Contractor General SA. Ca atare, îndeplinirea obligației contractuale din partea inculpatului Clețiu a fost direct condiționată de executarea celor două contracte: de antrepriză și subantrepriză.

Inculpatul De Angelis Albano, în calitate de administrator al antreprenorului general DE BE CO SRL Italia, s-a obligat prin contractul de antrepriză să realizeze lucrările de construcție a complexului rezidențial, în condițiile de timp și de preț stipulate. Pentru îndeplinirea acestei obligații, antreprenorul italian, prin sucursala din România,  a subcontractat lucrarea de construcție cu alt executant.

Pentru ca această conduită a inculpaților să constituie elementul de tipicitate al infracțiunii de înșelăciune, pot fi avute în vedere două ipoteze: fie inculpații au acționat în complicitate, în sensul inducerii în eroare a persoanelor vătămate la momentul încheierii contractelor preliminare de vânzare – cumpărare, prin aceea că au avut de la bun început reprezentarea că nu vor construi sau nu vor finaliza construcțiile promise și doar vor încasa avansurile de la promitenții cumpărători, cu scopul pricinuirii unor pagube, fie au demarat proiectul de construcție de bună credință, însă pe parcursul executării lucrărilor de edificare a imobilelor, deși au realizat imposibilitatea de finalizare a lucrărilor de construcție, au indus în eroare persoanele vătămate, prin aceea că le-au promis finalizarea construcției și predarea în deplină proprietate a apartamentelor, cu aceeași consecință a prejudicierii promitenților cumpărători.

Pentru că infracțiunea de înșelăciune este o infracțiune de prejudiciu, ea se consumă în momentul în care acțiunea de amăgire a produs urmarea imediată, aceea a cauzării unei pagube în patrimoniul păgubitului. În situația de față, date fiind clauzele contractului preliminar de vânzare – cumpărare, se poate aprecia că persoanelor vătămate li s-a produs o pagubă la momentul expirării perioadei de execuție a lucrărilor, în condițiile stabilite prin contractul preliminar.

Însă în condițiile în care conduita inculpaților derivă din neexecutarea unor clauze contractuale, pentru a fi îndeplinite condițiile de tipicitate a infracțiunii de înșelăciune,  această conduită, chiar producând consecința cauzării unui prejudiciu, trebuie subsumată comiterii faptelor cu intenția de a induce în eroare sau a menține în eroare persoanele vătămate, respectiv conștientizarea faptului că acțiunea inculpaților este de natură să provoace o amăgire  victimelor înșelăciunii pe lângă paguba cauzată în patrimoniul lor.

Analizând în concret conduita inculpaților – care au încheiat contractele preliminare de vânzare – cumpărare, au angajat un credit bancar, au demarat lucrările de edificare a ansamblului rezidențial, au ridicat cele două blocuri în regim de subantrepriză prin investirea sumelor încasate ca avans și a sumei obținute din creditul bancar, executând construcția în procent de 80 %, Curtea de Apel apreciază că faptele imputate inculpaților nu au fost săvârșite cu intenția prevăzută de lege, aceea a inducerii în eroare a persoanelor vătămate.

Așa cum s-a arătat anterior, datele furnizate de probele administrate (relevante fiind constatările care au făcut obiectul procedurii insolvenței DE BE CO RO Construct SRL)  conduc la concluzia că imposibilitatea de finalizare a construcției și prin urmare, de ducere la îndeplinire a obligației de predare a apartamentelor către cumpărători a fost determinată de cauze de ordin obiectiv și nu s-a datorat relei credințe a constructorilor.

Din datele oferite expertiza tehnică extrajudiciară în specialitatea construcții întocmită de expert în procedura insolvenței, s-a stabilit că mai era nevoie de o diferență de 131.731 euro ca și contravaloare a lucrărilor rest de executat, necesare pentru finalizarea construcției la cele două blocuri, raportat la valoarea lucrărilor executate apreciată de expertul în construcții ca fiind de 869.699 euro. S-a mai reținut totodată că sumele cu titlu de diferență de încasat de la promitenții cumpărători până la valoarea integrală a apartamentelor contractate depășeau suma de 131.731 euro, necesară pentru finalizarea construcției imobilelor

Intervenția crizei economice mondiale, cauzele de ordin financiar sau un management defectuos în administrarea afacerilor în condițiile de piață existente, care au dus la imposibilitatea finalizării construcțiilor exclud reținerea vreunei culpe a inculpaților, care să atragă răspunderea penală a acestora, în raport exclusiv cu promitenții cumpărători.

Apoi, nu orice decizie managerială presupus defectuoasă, care posibil a adus societățile în situația imposibilității finalizării construcțiilor în cauză , este circumscrisă obiectului material al unei infracțiuni de înșelăciune , o componentă esențială și indispensabilă fiind cea a intenției frauduloase ca element al laturii subiective. Ori, în acest sens, nu s-a dovedit că inculpații ar fi acționat cu asemenea intenție. Iar răspunderea administratorului unei societăți comerciale pentru management defectuos este o formă de răspundere patrimonială, care poate fi atrasă în afara cadrului unei acuzații penale și oricum nu în raport direct cu persoanele vătămate de față .

În contextul analizei laturii subiective, s-a constatat și faptul că ulterior momentului scadenței din contractele preliminare de vânzare – cumpărare, inculpatul Clețiu a inițiat manopere de renegociere a contractelor, cu referire la termenul de execuție a lucrărilor, în sensul că fie s-a angajat la plata unor penalități, fie a acordat unele facilități financiare pentru promitenții cumpărători, renegocieri acceptate de cumpărători.

Aceleași argumente reținute de instanța de apel au justificat în cauză  prima soluție de scoatere de sub urmărire penală dispusă față de învinuitul Clețiu Marcel Ioan_. (filele 14 – 17 vol. 1 up.)

Deși s-a reținut de către instanța de apel că în cauză faptele imputate inculpaților nu au fost comise cu intenția specifică unei infracțiuni, pentru faptul că în concret, persoanele vătămate au fost păgubite prin aceea că au achitat sumele de avans pentru construcția imobilelor pe care nu le-au mai primit în proprietate, se apreciază să sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale , astfel încât să fie obligați inculpații la plata despăgubirilor solicitate.

Curtea de Apel reține că angajarea răspunderii civile poate fi antrenată nu numai pentru o culpă gravă sau ușoară, ci chiar și pentru cea mai ușoară formă de culpă, care ar fi putut fi evitată numai de un bonus pater familias, adică de către un om cu o diligență maximă, ce deține o capacitate de prevedere ieșită din comun.

Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale –  fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția autorului faptei, chiar sub forma sa cea mai ușoară, se apreciază întemeiată solicitarea părților civile, de obligare a inculpaților, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata despăgubirilor civile.

Nu poate fi primită susținerea apărării, potrivit căreia este inadmisibilă acțiunea civilă în procesul penal, în privința persoanelor vătămate care s-au înscris la masa credală.

În primul rând, persoanele vătămate s-au constituit parte civilă în procesul penal, în condițiile art. 20 Cod de Procedură Penală. Apoi, acțiunea civilă în procesul penal s-a exercitat împotriva ambilor inculpați și a părților responsabile civilmente, ca o consecință a angajării răspunderii civile delictuale. Pe de altă parte, înscrierea persoanelor vătămate la masa credală a societății DE BE CO RO Construct SRL este opozabilă doar în raport cu această societate și are alt temei juridic. Ca atare, părțile civile au acționat în sensul angajării răspunderii civile a inculpaților, respectiv a societăților în numele cărora aceștia au acționat, fără a exista vreo suprapunere prin cele două proceduri judiciare desfășurate. De altfel, din studiul dosarului de insolvență, s-a constatat că până la închiderea definitivă a procedurii de faliment a debitoarei DE BE CO RO Construct SRL, persoanele vătămate nu au recuperat nimic din debit, pe calea acelei proceduri.

Ca atare, în temeiul art, 421 pct. 2 lit. a Cod de Procedură Penală, se vor admite apelurile declarate de inculpații Clețiue Marcel Ioan și Albano de Angelis împotriva sentinței penale nr. 3522/23.11.2018 pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr . 4199/211/2014*.

Se va desființa în parte sentința penală apelată, numai sub aspectul laturii penale a cauzei în ce privește soluția de condamnare a inculpaților și procedând la o nouă judecată în aceste limite:

În baza art. 396 alin. 5 Cod de Procedură Penală rap. la art. 16 lit. b teza a II -a Cod de Procedură Penală, va fi achitat inculpatul Clețiu Marcel Ioan de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. 1 Cod Penal, cu apl. art. 35 alin. 1 Cod Penal.

În baza art. 396 alin. 5 Cod de Procedură Penală rap. la art. 16 lit. b teza a II-a Cod de Procedură Penală, va fi achitat inculpatul De Angelis Albano de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. 1 Cod Penal, cu apl. art. 35 alin. 1 Cod Penal.

Subsecvent, se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.”

Dispozițiile din sentință privind obligarea la plata de daune:

”III. In baza art. 86 C.proc.pen. constata lipsa calitatii de parte responsabila civilmente a societatii DE BE CO RO CONSTRUCT SRL Cluj-Napoca, ca urmare a pierderii capacitatii de folosinta prin radiere.

In baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 19 si 25 C.proc.pen. si cu retinerea art. 998 C.civ. 1865, admite in parte actiunea civila exercitata de partile civile MURARIU GEORGETA-LAURA-DANA si MURARIU LUCIAN, impotriva inculpatilor si partii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia, si, in consecinta:

Obliga in solidar inculpatii CLETIU MARCEL-IOAN si DE ANGELIS ALBANO si in solidar cu partea responsabila civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia la plata catre partile civile, a sumei de 133.391,70 lei cu titlu de daune materiale si dobanda legala incepand cu data de 27.04.2009 pana la data achitarii integrale a debitului principal.

IV. In baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 19 si 25 C.proc.pen. si cu retinerea art. 998 C.civ. 1865, admite in parte actiunea civila exercitata de partea civila GHETIE ALEXANDRA-RAISA, prin reprezentant Ghetie Delia-Adina, impotriva inculpatilor si partii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia si, in consecinta:

Obliga in solidar inculpatii CLETIU MARCEL-IOAN si DE ANGELIS ALBANO si in solidar cu partea responsabila civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia la plata catre partea civila Ghetie Alexandra-Raisa a sumei de 191.675 lei cu titlu de daune materiale si dobanda legala incepand cu data de 14.11.2006 pana la data achitarii efective a debitului principal.

In baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. respinge ca neintemeiata cererea de obligare a inculpatilor la plata sumei de 30.000 de Euro cu titlu de daune morale.

V. In baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 19 si 25 C.proc.pen. si cu retinerea art. 998 C.civ. 1865, admite in parte actiunea civila exercitata de partile civile STANCULESCU MARCELA-FLAVIA SI STANCULESCU ILIE, impotriva inculpatilor si partii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia, si, in consecinta:

Obliga in solidar inculpatii CLETIU MARCEL-IOAN si DE ANGELIS ALBANO si in solidar cu partea responsabila civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia la plata catre partile civile, a sumei de 174.428 lei cu titlu de daune materiale si dobanda legala calculata la suma de 33.658 lei incepand cu data de 30.03.2017, la suma de 99.384 lei incepand cu data de 14.05.2007 si in final la suma de 174.428 lei incepand cu data de 18.11.2008, si pana la data achitarii integrale a debitului principal.

VI. In baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 19 si 25 C.proc.pen. si cu retinerea art. 998 C.civ. 1865, admite in parte actiunea civila exercitata de partea civila SC AGA PRODCOM SRL CLUJ-NAPOCA, prin reprezentant Munteanu Augustin-Liviu, impotriva inculpatilor si partii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia, si, in consecinta:

Obliga in solidar inculpatii CLETIU MARCEL-IOAN si DE ANGELIS ALBANO si in solidar cu partea responsabila civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia la plata catre partea civila SC AGA PRODCOM SRL CLUJ-NAPOCA a sumei de 150.230,76 lei cu titlu de daune materiale si dobanda legala calculata la suma de 80.621,26 lei incepand cu data de 25.07.2007 si la suma finala de 150.230,76 lei incepand cu data de 25.06.2008 si pana la data achitarii integrale a debitului principal.

VII. In baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 19 si 25 C.proc.pen. si cu retinerea art. 998 C.civ. 1865, admite in parte actiunea civila exercitata de partile civile POP IRINA SI POP ALEXANDRU, impotriva inculpatilor si partii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia si, in consecinta:

Obliga in solidar inculpatii CLETIU MARCEL-IOAN si DE ANGELIS ALBANO si in solidar cu partea responsabila civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia la plata catre partile civile, a sumei de 149.394,20 lei cu titlu de daune materiale si dobanda legala incepand cu data de 02.08.2007 si pana la data achitarii integrale a debitului principal.

Respinge ca neintemeiata cererea de obligare a inculpatilor si partii responsabile civilmente la plata sumei de 20.000 de Euro daune morale.

VIII. In baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 19 si 25 C.proc.pen. si cu retinerea art. 998 C.civ. 1865, admite in parte actiunea civila exercitata de partile civile LEORDEAN VASILE-DANUT si LEORDEAN RICA impotriva inculpatilor si partii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia, cu sediul in Castellalto (TE), str. Tevere Zona Industriala Cod postal 64020, cartier Castelnuovo Vomano si, in consecinta:

Obliga in solidar inculpatii CLETIU MARCEL-IOAN si DE ANGELIS ALBANO si in solidar cu partea responsabila civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia la plata catre partile civile, a sumei de 156.440,16 lei cu titlu de daune materiale.

Respinge ca neintemeiata cererea de obligare a inculpatilor si partii responsabile civilmente la plata sumei de 35.580 Euro contravaloarea ratelor bancare.

IX. In baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 19 si 25 C.proc.pen. si cu retinerea art. 998 C.civ. 1865, admite in parte actiunea civila exercitata de partea civila TOMUS ELENA-DOINA impotriva inculpatilor si partii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia, si, in consecinta:

Obliga in solidar inculpatii CLETIU MARCEL-IOAN si DE ANGELIS ALBANO si in solidar cu partea responsabila civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia la plata catre partea civila a sumei de 288.950,83 lei cu titlu de daune materiale si dobanda legala calculata la suma de 150.032,83 lei incepand cu data de 21.08.2008 si la suma finala de 288.950,83 lei incepand cu data de 25.08.2008 si pana la data achitarii integrale a debitului principal.

X. In baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 19 si 25 C.proc.pen. si cu retinerea art. 998 C.civ. 1865, admite in parte actiunea civila exercitata de partea civila GEORGEA ELENA impotriva inculpatilor si partii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia si, in consecinta:

Obliga in solidar inculpatii CLETIU MARCEL-IOAN si DE ANGELIS ALBANO si in solidar cu partea responsabila civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia la plata catre partea civila a sumei de 101.301,60 lei cu titlu de daune materiale si dobanda legala incepand cu data de 19.06.2009 pana la data achitarii integrale a debitului principal.

XI. In baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 19 si 25 C.proc.pen. si cu retinerea art. 998 C.civ. 1865, admite in parte actiunea civila exercitata de partile civile SABO VLAD-GRIGORE si SABO CARMEN impotriva inculpatilor si partii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia si, in consecinta:

Obliga in solidar inculpatii CLETIU MARCEL-IOAN si DE ANGELIS ALBANO si in solidar cu partea responsabila civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia la plata catre partile civile, a sumei de 92.798,20 de lei cu titlu de daune materiale si dobanda legala incepand cu data de 24.06.2009 pana la data achitarii integrale a debitului principal.

XII. In baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 19 si 25 C.proc.pen. si cu retinerea art. 998 C.civ. 1865, admite in parte actiunea civila exercitata de partea civila POP EUGEN-CLAUDIU impotriva inculpatilor si partii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia, si, in consecinta:

Obliga in solidar inculpatii CLETIU MARCEL-IOAN si DE ANGELIS ALBANO si in solidar cu partea responsabila civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia la plata catre partea civila a sumei de 63.567 lei cu titlu de daune materiale si dobanda legala incepand cu data de 23.07.2009 si pana la data achitarii integrale a debitului principal.

XIII. In baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 19 si 25 C.proc.pen. si cu retinerea art. 998 C.civ. 1865, admite in parte actiunea civila exercitata de partea civila FLANJA DELIA impotriva inculpatilor si partii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia, si, in consecinta:

Obliga in solidar inculpatii CLETIU MARCEL-IOAN si DE ANGELIS ALBANO si in solidar cu partea responsabila civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia la plata catre partea civila a sumei de 42.378 lei cu titlu de daune materiale si dobanda legala incepand cu data de 22.07.2009 si pana la data achitarii integrale a debitului principal.

XIV. In baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 19 si 25 C.proc.pen. si cu retinerea art. 998 C.civ. 1865, admite actiunea civila exercitata de partile civile BUDEAN GHEORGHE si BUDEAN VALERIA impotriva inculpatilor si partii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia, si, in consecinta:

Obliga in solidar inculpatii CLETIU MARCEL-IOAN si DE ANGELIS ALBANO si in solidar cu partea responsabila civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia la plata catre partile civile, a sumei de 135.609,60 de lei cu titlu de daune materiale.

XV. In baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen., cu aplicarea art. 19 si 25 C.proc.pen. si cu retinerea art. 998 C.civ. 1865, admite in parte actiunea civila exercitata de partea civila DANCIU ADRIAN impotriva inculpatilor si partii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia, si, in consecinta:

Obliga in solidar inculpatii CLETIU MARCEL-IOAN si DE ANGELIS ALBANO si in solidar cu partea responsabila civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia la plata catre partea civila a sumei de 151.696,80 lei cu titlu de daune materiale.

XVI. Mentine masura sechestrului asigurator dispus prin ordonanta din 30.09.2011 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Cluj in dosarul nr. 269/P/2011.

In temeiul art. 249 alin. 5 si 7 rap. la art. 252 C.proc.pen. instituie masura sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale inculpatului CLETIU MARCEL-IOAN, inculpatului DE ANGELIS ALBANO si partii responsabile civilmente SC DE BE CO SRL (SPA) Italia in vederea repararii pagubei, pana la concurenta sumei de 1.831.861,85 lei.”

 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina