fbpx
Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » Dezvăluiri interesante despre colaborarea DNA – SRI într-o motivare de la Tribunalul Militar Cluj

Dezvăluiri interesante despre colaborarea DNA – SRI într-o motivare de la Tribunalul Militar Cluj

În motivarea hotărârii unui judecător de cameră preliminară de la Tribunalul Militar Cluj, prin care s-a trimis cauza înapoi la procuror pentru cercetarea a 12 ofițeri SRI Brașov, apar dezvăluiri interesante despre colaborarea DNA – SRI în baza celebrului protocol din 2009.

Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Militar Cluj a considerat că trebuie aduse lămuriri despre faptul cum un procuror DNA Brașov a mers la unitatea SRI din județ cu două memorii HDD, pe care erau înregistrări telefonice și ambientale cu omul de afaceri Paltin Sturdza, iar lucrătorii SRI le-au copiat la ei pe server, le-au audiat și le-au transcris. Numai că Sturdza susține că există neconcordanțe între înregistrări și transcrieri. Vedeți mai jos ce a declarat procurorul DNA Brașov implicat, audiat ca martor.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Cluj a reținut, în încheierea nr.71/2018, următoarele:

”În dosarul penal cu nr.63/P/2012 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au fost efectuate cercetări față de mai multe persoane, inclusiv față de petent , cu privire la comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență, instigare la abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave. La data de 17.10.2014, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de Sturdza Paltin Gheorghe, acesta fiind arestat preventiv, prin Încheierea nr.946/24.10.2014, a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În cursul urmăririi penale, în dosarul privindu-i pe petenți, au fost întocmite mai multe procese verbale de redare, în scris, a unor convorbiri (procese verbale ce sunt menționate la paginile 8-11, din cuprinsul ordonanței de clasare din data de 2 iunie 2016, emisă în dosarul nr.303/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalca Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică), al căror conținut nu corespunde cu aspectele ce se regăsesc pe suporții optici pe care sunt stocate înregistrările.

Din probatoriul administrat în dosarul nr.303/P/2015 al Secției de urmărire penală și criminalistică, s-a stabilit că, inițial redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice sau ambientale, interceptate și înregistrate, a fost făcută de către lucrători ai Serviciului Român de Informații, instituție care, prin structurile sale de specialitate, a acordat suportul tehnic necesar punerii în executare  a unor metode speciale de supraveghere sau cercetare. Ulterior, conținutul respectivelor note, a fost prelut în procesele verbale de redare, în scris, a acelor convorbiri, acte întocmite în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală. La întocmirea proceselor verbale de redare nu s-a mai procedat la ascultarea, efectivă, de către lucrătorii de poliție judiciară care le-au semnat și nici de către procurorul care efectua urmărirea penală, Nica Iulian Marius, rezultând apariția neconcordanțelor între transcriere și înregistrare.

Persoanele vătămate au reclamat faptul că organele judiciare au îndeplinit în mod defectuos actele de urmărire penală în dosarul nr. 63/P/2012, că magistratul procuror Nica Iulian Marius a trimis în mod nelegal Serviciului Român de Informații Brașov, materialul ridicat cu ocazia percheziției domiciliare efectuate laSturdza Paltin Gheorghe, iar lucrătorii Serviciului Român de Informații Brașov au încălcat legea implicându-se în administrarea probelor într-un dosar al Direcției Naționale Anticorupție.

Totodată, persoanele vătămate invocă faptul că organele judiciare ale Direcției Naționale Anticorupție au falsificat procesele verbale de redare a conversațiilor înregistrate prin atestarea unor fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului și prin omisiunea, cu știință de a insera date sau împrejurări.

Persoanele vătămate arată faptul că magistratul procuror Nica Iulian Marius și ofițerii de poliție judiciară au susținut că au ascultat personal convorbirile înregistrate pe suporturile optice și apoi au redat în scris conținutul convorbirilor, deși, ulterior în cursul cercetărilor efectuate în dosarul nr. 303/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, au declarat că ascultarea și redarea scriptică a convorbirilor ar fi fost realizate de către angajați ai Serviciului Român de Informații Brașov.

Mai arată că la data de 20 octombrie 2014 când procurorul DNA Nica Iulian Marius a solicitat sprijinul SRI pentru accesare/deschidere a fișierelor și apoi pentru redarea lor, nu se obținuse încă autorizația judecătorului de drepturi și libertăți pentru percheziția informatică a suporturilor de memorie ridicate de la petent. Susțin astfel că, violarea corespondenței petentului și a vieții personale între data de 20 octombrie 2014 și 24 octombrie 2014 este o dovadă clară a încălcării Constituției și de către procurorul Nica și de către cadrele SRI/ului. În acest sens arată că procurorul militar a greșit dispunând clasarea. Cercetarea conținutului  fișierelor petentului de către cadrele SRI, înainte de emiterea autorizației de percheziție informatică rezultă în mod direct chiar din conținutul ordonanței procurorului militar de la filele17-18 ” în care se menționează că: conținutul HDD Spire a fost copiat … iar diferite tipuri de fișiere dintre cele astfel copiate au fost deschise, prin sondaj”. Afirmă că deschiderea fișierelor a avut loc înaintea autorizației de percheziție informatică o dovedește următoarea susținere a procurorului militar: ” La finalul întâlnirii col. Enache Lucian a restituit procurorului DNA dispozitivul HDD Spire”.

Judecătorul de cameră preliminară reține că potrivit declarației comandantului Direcției Județene de Informații Brașov din data de 08.09.2017, printre alte îndatoriri de serviciu specifice muncii de informații, acesta îndeplinește funcția de reprezentare ce presupune inclusiv relaționarea de natură instituțională cu celelalte instituții ale statului, inclusiv organele de urmărire penală.

În acest context, a desfășurat activități specifice conexe urmăririi penale ce se efectua de către DNA – Serviciul Teritorial Brașov în mai multe dosare penale printre care și dosarele 63/P/2012 și 303/P/2015 având ca și obiect generic solicitările organelor de urmărire penală din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Brașov  și răspunsurile de rigoare. Inițial, a lucrat prin intermediul structurii centrale în dosarul nr.461/P/2013 al DNA – structura centrală care a fost conexat la dosarul nr.63/P/2012 în luna iunie 2014.

Referitor la colaborarea cu DNA – Serviciul Teritorial Brașov  pe dosarele 63/P/2012 și 303/P/2015, arată că s-a făcut  în temeiul art.14 din legea nr.14/1992 și a protocolului de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și SRI nr. 00750/ 04.02.2009, art.2, 3 alin.1, 12 și 17, care explicitau modul de lucru al serviciului în ceea ce privește acordarea sprijinului specific prin prisma  disp. art.14 din Legea nr.14/1992.

În cauză procurorul militar a reținut în ordonanța de clasare, în urma audierii martorilor și a efectuării verificării de către U.M.0190 București că în cursul zilei de 20.10.2014 (data la care se aflau în executare și exploatare mandatele de supraveghere tehnică sus-menționate), procurorul DNA – ST BV, Nica Iulian, s-a deplasat, din proprie inițiativă, la sediul UM Brașov, având asupra sa două suporturi de memorie externă digitala HDD Spire (de capacitate 233 GB și un conținut de 80,2GB, cu privire la care procurorul a indicat că ar conține înregistrări identificate cu ocazia percheziției domiciliare din data de 15.10.2014, realizate la Sturdza Paltin) precum și un HDD Seagate (capacitate de 1 TB, fără conținut). Procurorul Nica a realizat o discuție cu comandantul UM 0623 Brașov, col. Croitoru Claudiu Cristian, Ia care au participat cpt. Chițuc Mariana și col. Enache Lucian.

Procurorul a mai afirmat ca a identificat și ridicat, cu ocazia percheziției menționate, mai multe dispozitive de înregistrare audio/video (ceasuri, pixuri, reportofoane etc. utilizate de Sturdza Paltin Gheorghe pentru înregistrarea discuțiilor ambientale prilejuite de diverse întâlniri) și mai multe medii de stocare ce conțineau înregistrările astfel rezultate, menționând că unul dintre cele două medii de stocare aduse conține astfel de înregistrări și solicitând sprijinul pentru identificarea posibilității tehnice de accesare/deschidere a fișierelor, iar ulterior pentru redarea acestora. Conținutul HDD Spire a fost copiat (după parcurgerea demersurilor interne conform cerințelor de securitate informatică) de col. Enache Lucian pe stația sa de lucru (într-un director distinct, șters după finalizarea activităților solicitate de către procuror), iar diferite tipuri de fișiere dintre cele astfel copiate au fost deschise, prin sondaj, constatându-se posibilitatea accesării lor – fapt comunicat procurorului și șefului UM 0623 Brașov.

La finalul întâlnirii, col.Enache Lucian a restituit procurorului DNA  dispozitivul HDD Spire și a subliniat că, pentru materializarea activității de sprijin din partea Serviciului, era necesară o solicitare scrisă, însoțita de copii ale înregistrărilor.

Referitor la solicitarea de transcriere/redare, col. Croitoru Claudiu Cristian a precizat că, în condițiile existenței unui volum semnificativ de activități, va încerca să identifice o soluție constând în angrenarea unor ofițeri operativi din cadrul UM 0623 Brașov, însă nespecializați în activități de redare tehnică, situație acceptată de procurorul Nica Iulian Marius.

De altfel, aceste aspecte evidențiate au fost stabilite și în urma verificărilor interne de către U.M.0190 București.

Raportat la cele mai sus reținute de procurorul militar, petenții invocă prin plângerea formulată violarea corespondenței și a vieții personale între 20 octombrie -24 octombrie 2014. În acest sens, arată că, Mandatul de Percheziție Informatică nr.246/21.10.2014, depus la dosarul cauzei prin care s-a dispus efectuarea percheziției informatice asupra sistemelor informatice și suporturilor de stocare a datelor informatice ridicate cu ocazia percheziției domiciliare efectuate în baza Mandatului de  Percheziție Domiciliară nr.150/14.10.2014 emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, (f.64 dos.inst.) și-a început valabilitatea ulterior zilei de 20.10.2014, respectiv la data de 23.10.2014 pentru o perioadă de 30 de zile, până la 21.11.2014.

Pe de altă parte, potrivit declarației de martor a procurorului Nica Iulian Marius  din 05.04.2016 când acesta a făcut precizări referitoare strict la redarea înregistrărilor ridicate de la Sturdza Paltin Gheorghe, arată că “după ce eu le-am selectat pe cele ce le consideram relevante, am solicitat, cred că în scris, sprijin din partea SRI Brașov în vedere redării în formă scrisă. Am procedat astfel, întrucât în cauză erau arestate preventiv mai mute persoane, ofițerii de poliție erau antrenați în alte activități, atât în dosarul 63/P/2012, cât și în altele, iar SRI pusese în aplicare și mandatele de supraveghere tehnică emise de instanță. Un alt argument a fost și acela că volumul înregistrărilor efectuate de Sturdza Paltin Gheorghe era foarte mare.”

Judecătorul de cameră preliminară apreciază că în cauză este necesară lămurirea condițiilor în care lucrătorii SRI ar fi copiat și deschis unele fișiere cum s-a arătat în cuprinsul ordonanței de clasare, precum și clarificarea circumstanțelor în care s-au produs erorile de redare.

Ca urmare a acestor aspecte în cauză se impun a fi făcute cercetări și cu privire la aceste două infracțiuni reclamate de petenți și care se află într-o strânsă legătură cu cele reclamate anterior, astfel că, pentru o buna înfăptuire a justiției sunt incidente dispozițiile art.43 C.pr.pen.

Potrivit art.285 C.pr.pen. “urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârșit o infracțiune și la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.”

Articolul 306 alin.1 C.pr.pen. prevede că „pentru realizarea obiectului urmăririi penale, organele de cercetare penală au obligația ca, după sesizare, să caute și să strângă datele sau informațiile cu privire la existența infracțiunilor și identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni, să ia măsuri pentru limitarea consecințelor acestora, să strângă și să administreze probe cu respectarea prevederilor art.100 și 101”.

Alin.3 al aceluiași articol prevede că „după începerea urmăririi penale, organele de cercetare penală strâng și administrează probele, atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului ori inculpatului. alin.4 prevede că, organul  asupra cererilor de administrare a probelor, în limita competenței sale”.

(…)

Totodată, având în vedere susținerile petenților precum și aprecierile procurorului militar de caz cuprinse în ordonanța de clasare referitoare la copierea și deschiderea unor fișiere, se impune audierea procurorului Nica Iulian Marius care a fost prezent în biroul comandantului SRI – ST BV în seara zilei de 20.10.2014 având asupra sa două suporturi de memorie externă HDD Spire.

Așadar, cercetarea efectuată de procuror nu poate fi considerată efectivă în măsura în care a fost incompletă fără a administra probatoriu în contraproba, probele existente la dosarul cauzei nefiind suficiente pentru aflarea adevărului, potrivit art.5 C.pr.pen care incumbă organelor judiciare obligație de a afla adevărul cu privire la toate aspectele cauzei pe care o instrumentează, atât a celor care reies din plângerea persoanei vătămate, cât și a celor care rezultă din cercetări.

De altfel, sunt de notorietate condamnările României la C.E.D.O. pentru lipsa unei anchete efective (Roșioru împotriva României, Hotărârea din 10.01.2012; Baldovin împotriva României, Hotărârea din 22.02.2011, etc. Din această abordare nu trebuie să se deducă nicicum vreo obligație pozitivă de a avea un rezultat, care să implice că orice procedură penală trebuie să se soldeze cu o condamnare sau cu pronunțarea sau cu pronunțarea vreunei anumite pedepse (Tanli împotriva Turciei – Hotărârea nr.26129/95).

Drept urmare, judecătorul de cameră preliminară apreciază utilă și concludentă soluționării cauzei lămurirea aspectelor mai sus evidențiate și a administrării oricărei probe a cărei necesitate de a fi administrată rezultă din context.

Pentru aceste considerente, în temeiul art.341 alin.6 lit.”b” C.pr.pen. va admite plângerea formulată de petenții Sturdza Paltin Gheorghe și Sturdza Gabriela Rodica împotriva ordonanței din data de 22 noiembrie 2017 emisă în dosarul nr.6/P/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare și a ordonanței din data de 08 ianuarie 2018 emisă în dosarul nr.40/II/2/2017 de către procurorul militar șef al Secției Parchetelor Militare, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și pe cale de consecință va desființa ordonanțele atacate și va trimite cauza la procuror pentru completarea urmăririi penale sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu, prev. și ped. de art.297 alin. 1 C.pen., fals intelectual prev. și ped. de art.321 alin.l C.pen. cu aplic. art.36 alin.l C.pen. și constituirea unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art.367 alin.l C.pen, precum și efectuarea de cercetări sub aspectul infracțiunilor reclamate de petenți, respectiv de violarea vieții private prev. și ped. art. 226 C.pen și violarea secretului corespondenței prev. și ped. de art.302 C.pen.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina