Deputata Ana Birchall sare în apărarea Legii insolvenței persoanelor fizice

Celebra deputată Ana Birchall, de profesie avocată, ne-a trimis un punct de vedere în urma prezentării lectorului Sergiu Golub de la conferința ”Tendințe actuale în procedura insolvenței”. Ana Birchall susține că ”actul normativ a fost realizat într-o cheie cu adevărat profesionistă”.

De asemenea, Birchall spune că s-au făcut ”referiri tendențioase la un episod josnic și regretabil”. Precizăm că lectorul Golub nu a spus numele inițiatorului legii (apare pe site-ul Camerei Deputaților) și doar a amintit că la un curs cineva a dat o căutare pe YouTube. N-am înțeles atunci ce a vrut să zică, dar după scrisoarea Anei Birchall am dat o căutare pe Google ”Ana Birchall film” și ne-am edificat. Redăm mai jos punctul de vedere al deputatei:

”Primiți vă rog punctul meu de vedere cu privire la articolul “Stand-up comedy juridic cu lectorul Sergiu Golub. A desființat legea insolvenței persoanelor fizice”, apărut la data de 27.11.2016 pe site-ul “clujust.ro”, preluat ulterior, la data de 01.12.2016 de site-ul “universuljuridic.ro”.

Propunerea legislativă pe care am inițiat-o în 2014, devenită în iunie 2015 Legea insolvenței persoanelor fizice, reprezintă un act normativ aflat în sprijinul direct al românilor care sunt sufocați de datorii, în principal de plata ratelor creditelor bancare.

Vreau să precizez de la început că Legea insolvenței persoanelor fizice, inițiată de mine în calitate de deputat, este prima lege de acest fel adoptată în cei 27 de ani de democrație după 1989. Actul normativ a fost realizat într-o cheie cu adevărat profesionistă și a beneficiat de susținerea guvernului, a societății civile, a băncilor, a organismelor politice, precum și a entităților financiare internaționale.

Deși în articolul publicat pe site-ul dumneavoastră se afirmă că legea e făcută prost, fără dezbatere publică si fără cercetare în prealabil, doresc să vă informez ca legea pe care am inițiat-o a parcurs integral etapele enunțate, iar în spațiul public există suficiente dovezi care să ateste această realitate. De asemenea, vă pot face cunoscut faptul că actul normativ a fost inspirat din procedura insolvenței a 11 state, între care mentionez S.U.A., Germania, Franta, Marea Britanie, Austria, Italia.

În elaborarea proiectului de lege m-am prevalat inclusiv de propria experiență de specialist în insolvență, având un doctorat la Yale Law School pe acest domeniu și un robust istoric profesional ca avocat.

Cadrul legislativ românesc avea urgentă nevoie de o lege a insolvenței, România fiind printre puținele țări din regiune care nu avea reglementat acest aspect. Cred că putem agrea că nu este corect ca un consumator român să nu se poată bucura de aceleași drepturi și instrumente de care beneficiază orice alt consumator din cadrul Uniunii Europene. În ciuda opoziției puternice a celor ce nu și-au dorit un asemenea act normativ, consider că am reușit să facem o lege echilibrată, flexibilă, în ajutorul real al miilor de români sufocați de datorii.

Printre avantajele Legii insolvenței persoanelor fizice amintesc:

  1. Se acordă un ajutor debitorului persoană fizică dându-i posibilitatea să elaboreze un plan de rambursare a datoriilor care se poate întinde pe 5 ani de zile şi nu să fie pus în fața executărilor silite sau a lichidării patrimoniilor;
  2. Executarea silită este reglementată ca o măsură care se aplică numai ca ultimă soluție;
  3. Protejarea persoanelor fizice, debitori de bună credință;
  4. Dezvoltă un cadru legislativ unic, ce acordă preferință planului de rambursare și nu lichidării patrimoniilor sau a executărilor silite;
  5. Vizează tendința generală de echilibrare a intereselor creditorilor și debitorilor persoane fizice;
  6. Sprijină românii sufocați de datorii (rezolvă o problemă socială – creditele neperformante).

Totodată, așa cum i-am precizat și domnului lector universitar dr. Sergiu Golub, articolul face referiri tendențioase la un episod josnic și regretabil. Justiţia din România mi-a facut dreptate, confirmând, definitiv si irevocabil, că a fost vorba de un fals. Decizia nr. 2445 din 23 aprilie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie menţionează fără echivoc: “Din analiza faptelor săvârşite de I.B. rezultă că acesta a acţionat cu vinovăţie urmărind distrugerea vieţii publice şi private a Anei Birchall (…) În această campanie de denigrare si defăimare s-au folosit mai multe fapte ilicite cu informţtii false, mincinoase (…)  În această speţă s-a facut dovada că informaţia publicată de I.B. a fost falsă.”

Comments

comentarii

U-BT Cluj joacă miercuri, 19 martie 2025, un nou meci în Liga Națională. Clujenii vor primi vizita celor de la CSM Petrolul Ploiești.... Citește mai mult
În contextul provocărilor geopolitice și a amenințărilor ruse la adresa statelor din blocul comunitar, România și Uniunea Europeană trebuie să-și dezvolte structurile de securitate. „Trăim cele mai mari ne-așezări strategice, se întâmplă sub ochii noștri”, spune primarul Clujului Emil Boc.... Citește mai mult
APBCT

Lasă un răspuns