Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Decizie definitivă de achitare, cu referiri la Protocolul secret SRI-PÎCCJ: ”protocolul adaugă la lege”

Decizie definitivă de achitare, cu referiri la Protocolul secret SRI-PÎCCJ: ”protocolul adaugă la lege”

Curtea Militară de Apel București a întors o sentință de condamnare de la Tribunalul Militar Cluj, achitând inculpatul, de profesie jandarm, acuzat de luare de mită. Judecătorii care au pronunțat decizia definitivă de achitare fac referiri, în motivare, la Protocolul secret SRI-PÎCCJ, declasificat după sentința primei instanțe: ”Protocolul adaugă la lege” și că ”orice normă juridică trebuie să fie edictată în acord cu principiile constituționale, principii care exclud categoric ca Protocolul STRICT SECRET să fie încorporat într-un mod obscur în procedura penală”

Decizia Curții Militare de Apel București, pronunțată de judecătorii Constantin Udrea si Radu Stancu, a fost publicată în premieră de publicația Luju.ro.

DECIZIA  nr. 35/2018 – Curtea Militară de Apel București

Ședința publică din data de 12 iulie 2018

C U R T E A,

Constată că este legal sesizată și competentă , potrivit art.39 alin.2 C.pr.pen. să soluționeze prezenta cauză.

Prin Sentința penală nr.87 din 24.11.2017 pronunțată de Tribunalul Militar Cluj a fost respinsă cererea procurorului militar de schimbare a încadrării juridice și a fost condamnat inculpatul plt.maj. G.C.M din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bihor la 3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a)-b) C.pen. – pe o durată  de 3 ani – ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art.289 alin.1 C.pen., cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. În temeiul art.65 C.pen. i s-a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a), b) C.pen.

Prin aplicarea art.91 C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii, pe durata căruia inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prev. de art.93 alin.1 lit.a) – e) C.pen. .

Pe aceeași durată inculpatul a fost obligat la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, conf. art.93 alin.3 C.pen.  .

S-a dedus din durata pedepsei perioada reprezentând reținerea și arestul preventiv de la 19 martie  la  18 aprilie 2015 , inclusiv.

În temeiul art.289 alin.3 C.pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 8974 lei, reprezentând  suma de 5750 lei și  contravaloarea unei cantități de țigări.

S-a menținut sechestrul asigurator instituit asupra autoturismului marca Ford Focus, aparținând inculpatului.

S-a dispus confiscarea de la inculpat a 32 pachete țigări Jing Ling (netimbrate), ridicate de la inculpat.

Inculpatul a fost obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului Mlitar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj din 05.11.2015, dat în dosarul nr. 36/P/2015 pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată.

Prin același rechizitoriu s-a mai dispus renunțarea la urmărirea penală față de inculpații Ș.I, M.V și suspecta L.R, precum și clasarea cauzei față de numiții P. C R, C.I.C și plt.maj. M. C.A.

Starea de fapt reținută prin actul de sesizare și de prima instanță constă, în esență, în aceea că în calitate  de subofițer în compartimentul de cercetare – documentare din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bihor, acționând de regulă în ținută civilă în zonele  de interes  pentru culegerea de informații privind activitățile infracționale, contravenționale și antisociale, informații pe care le prezenta  ierarhic și în scris conducerii Inspectoratului de Jandarmi Județean în vederea  îndeplinirii misiunii specifice, inclusiv  de combatere a comerțului ilicit de țigări (netimbrate), de contrabandă în incinta piețelor agroalimentare pe raza județului Bihor ( în special în piața Cetate din mun. Oradea), în cursul verii anului 2014 și în perioada decembrie 2014 – februarie 2015 a primit în repetate rânduri de la  numitele CIC și LR – suma totală  de 5750 lei și de la PCR și CIC un număr de 62 de cartușe de țigări netimbrate (3224 lei) pentru ca inculpatul să le protejeze activitățile ilicite de vânzare a țigărilor netimbrate în incinta pieței Cetate din mun. Oradea și să le furnizeze informații nepublice, încălcându-și atribuțiile de serviciu prevăzute în fișa postului .

Rechizitoriul menționează atribuțiile de serviciu ale inculpatului, conform fișei postului, care au fost încălcate, documente secrete, astfel :

Lit.D . Descrierea sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților,

– pct.1 . Sarcini și îndatoriri zilnice,

alineatul (1) privind informarea prompt a șefului structurii de cercetare documentare despre principalele as pect de interes,

alineatul (4) privind obligația de a procura informații de interes operativ, în sprijinul misiunilor în care  sunt angrenate efective ale unității,

alineatul (6) privind obligația materializării datelor  și informațiilor  obținute în rapoarte de lucru și

alineatul (27) privind obligația  de a respecta întocmai “Normele interne de aplicare a măsurilor privind protecția informațiilor clasificate” (filele 21.23 – dosar anexă).

Starea de fapt a fost reținută pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și de către prima instanță, respectiv:

-conținutul proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate (vol.1 filele 8-34 și 81-83);

-Nota de redare a convorbirilor telefonice interceptate în baza a două mandate emise de Tribunalul Militar Cluj (vol.1 – f. 234 – 245);

-procesul  verbal de efectuare a percheziției domiciliare;

-declarațiile martorilor, etc .

*   *

Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj și inculpatul, pentru motivele  expuse pe larg în partea introductivă a prezentei decizii.

Potrivit  motivelor de apel ale Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj , atașate, se solicită instanței de control judiciar admiterea apelului și, rejudecând, schimbarea încadrării juridice dată faptelor inculpatului dintr-o singură infracțiune de luare de mită în formă continuată ( așa cum a fost trimis în judecată și a reținut prima instanță) – în două infracțiuni de același tip, aflate în concurs real, prin raportare la relația infracțională a inculpatului cu martora PCR  și cu martora CIC .

O altă critică formulată de procuror se referă la atitudinea procesuală a inculpatului (nesinceră) și gravitatea ridicată a faptelor acestuia, săvârșite în contextul dat, împrejurări care ar fi impus aplicarea unei “pedepse adecvate”.

*   *

Potrivit motivelor de apel ale inculpatului expuse pe larg și în partea introductivă, hotărârea primei instanțe este  nelegală și netemeinică, fiind dată cu încălcarea dreptului la un proces echitabil prev. în art.6 din Convenția EDO, prin încălcarea principiului nemijlocirii, a dispozițiilor legale privind audierea inculpatului și îngrădirea accesului la probele administrate în vederea pregătirii apărării. În fața instanței de control judiciar, apărătorul inculpatului a arătat  că este în imposibilitatea de a formula  apărările adecvate prin interzicerea accesului la fișa postului inculpatului (secretă), contrar jurisprudenței CEDO; a arătat, de asemenea,  că probele obținute prin mijloace tehnice speciale sunt afectate de protocolul strict secret dintre Serviciul Român de Informații și Parchetul  de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vigoare și aplicabil la data faptelor, solicitând înlăturarea acestor probe ca fiind obținute în afara cadrului procesual penal, conf. reglem. art.102 C.pr.pen. .

*   *

Analizând cauza pe baza întregului material probator, prin raportare la criticile formulate de procuror și de inculpat, Curtea constată că numai apelul inculpatului este întemeiat.

Normele privind reglementarea administrării probelor au cea mai mare importanță în desfășurarea laturii materiale a procesului penal, care  conduce nemijlocit la aplicarea legii penale.

Din conținutul regulilor generale în materie a probațiunii se deduc trei categorii de acțiuni care pot vicia probele: încălcarea prescripțiilor procedurale de administrare a lor, obținerea probelor prin utilizarea unor metode nelegale și stabilirea conținutului probei în neconcordanță cu realitatea obiectivă pe care aceasta trebuie să o reflecte

Urmărirea penală în prezenta cauză s-a desfășurat inițial de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și ulterior de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, încât unele probe obținute prin metode speciale de supraveghere și cercetare (interceptarea comunicațiilor), în sensul prev. de art.138 și urm. din C.pr.pen. – care au fundamentat acuzațiile imputate inculpatului, au fost obținute nu numai în temeiul legii, ci și în baza “ Protocolului de cooperare între Parchetul  de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale ” cu caracter  STRICT SECRET, înregistrat la data (04.02.2009) cu nr. …. Documentul  a fost declasificat la 29.03.2018, când a primit un alt număr de înregistrare  la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție , respectiv 884/C, fiind publicat.

Plecând  de la premisa că protocolul obligă părțile la „cooperare”, instanța de control judiciar constată că la data folosirii mijloacelor speciale de supraveghere și cercetare, protocolul (strict secret!) a fost aplicat și în prezenta speță, așa cum  dispune art.60  („ Părțile vor asigura însușirea, cunoașterea temeinică și aplicarea întocmai a prevederilor protocolului de către personalul propriu, inclusiv de către parchetele teritoriale și direcțiile județene de informații, în raport cu sarcinile ce le revin în aplicarea acestora „).

Domeniul cooperării celor două instituții este publicat în art.2, care dispune că : „ Părțile cooperează, potrivit competențelor și atribuțiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave , potrivit legii. 

Sintagma „alte infracțiuni grave” din conținutul textului citat lasă loc la interpretări multiple, creând confuzie cu privire la domeniul de aplicare încât lipsește textul de previzibilitate, predictibilitate și rigoare, de natură a elimina abaterile de la normele legale invocate în preambulul protocolului; în această modalitate, protocolul adaugă la lege (C.pr.pen., C.pen.), câtă vreme acea sintagmă nu a primit o definiție legală în domeniul de referință și lasă loc arbitrariului.

Pe de altă parte, orice normă juridică trebuie să fie edictată în acord cu principiile constituționale, principii care exclud categoric ca Protocolul STRICT SECRET să fie încorporat într-un mod obscur în procedura penalăProcedura penală este adoptată de Parlament ca lege organică, fiind publicată în Monitorul Oficial ).

Edificatoare este, sub aspectul care interesează cauza, dispoziția menționată la art.3 ( O biectivele cooperării ) lit.g) : „ constituirea de echipe operative comune care să acționeze în baza unor planuri de acțiune pentru exercitarea competențelor specifice ale părților, în vederea documentării faptelor prevăzute la art.2; ”.

Or, aceste dispoziții sunt vădit contrare Constituției și normelor de procedură penală atunci când obligă la constituirea de echipe operative comune procurori și lucrători SRI – cadre militare ), care să acționeze pe baza planurilor comune, potrivit competențelor specifice, în vederea documentării faptelor prev. la art.2 (precitat).

Dintre multitudinea de efecte ( nocive, contrare principiilor constituționale, ceea ce a impus secretizarea lor ) unul are o rezonanță aparte, respectiv lucrul în echipe mixte , pentru documentarea faptelor prev. în art.2 ( cele privind securitatea națională, actelor de terorism, infracțiuni ce au corespondent la adresa securității naționale (!) și a altor infracțiuni grave ).

Reglementarea competențelor organelor judiciare reprezintă un element esențial ce decurge din principiul legalității , principiu ce constituie  într-o componentă a statului de drept . O regulă esențială a statului de drept este aceea că atribuțiile/competențele autorităților  sunt definite prin lege . Principiul legalității presupune, în principal, că organele judiciare acționează în baza competenței pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar subsecvent, acestea trebuie să respecte atât dispozițiile de drept substanțial, cât și cele de drept procedural incidente, inclusiv a normelor de competență (art.58 C.pr.pen. ).

Pentru buna desfășurare a activității organelor judiciare se impune respectarea fermă a competenței lor; nerespectarea normelor legale privind competența după materie și calitatea persoanei produce o vătămare care constă în dereglarea mecanismului prin care este administrată justiția .

Se prezumă, deci, că și infracțiunea imputată inculpatului  a fost inclusă în sintagma „ alte infracțiuni grave ”, din moment ce, potrivit actelor din dosar [ Dosarul nr. …..al Tribunalului Militar Cluj– vol.1 fila 37]  prin  referatul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj din 18 februarie 2015 se dispune că: „ Interceptările și înregistrările pe bandă magnetică sau orice alt suport a convorbirilor  telefonice și a înregistrărilor video sau audio, precum și redarea acestora vor fi efectuate de către Serviciul Român de Informații – Direcția județeană Bihor și Serviciul  de Operațiuni Speciale Oradea ”, astfel încât în activitatea de urmărire penală s-au interferat și lucrători ai Serviciului Român de Informații. Precizarea ulterioară a procurorului militar, conform căreia n-au fost implicați lucrători ai Serviciului Român de Informații, nu poate fi primită, fiind inexactă.

Atributul conferit lucrătorilor Serviciului Român de Informații , constituiți în echipe mixte cu procurorii prin art.3 lit.g) din Protocol – este atașat celui al procurorului, aspect care conferă acestora calitatea de subiecți procesuali oficiali (organe judiciare ), în sensul definit de art.130 C.pr.pen. .

Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normative cu putere de lege

Consecința firească dedusă din competențele conferite  lucrătorilor Serviciului Român de Informații prin art.3 lit.g) din Protocol – este aceea a nulității absolute a probelor obținute ( informațiile rezultate din exploatarea mijloacelor special e de supraveghere și cercetare ); aceste probe   au fost furnizate de un organ fără atribuții judiciare , cu identitatea secretă ( legea specială protejează identitatea cadrelor Serviciului Romând de Informații ).

Prin urmare, nu numai că a fost nesocotit principiul loialității probelor – prin activitatea comună a echipelor mixte (procurori și lucrători  ai Serviciului Român de Informații),   urmând o procedură secretă, ci  se constată că  sunt incidente disp. art.281 alin.1 lit.a) C.pr.pen., în înțelesul  statuat   prin Decizia Curții Constituționale nr.302 din 04.05.2017 ( Monitorul Oficial nr. 566 din 17.07.2017 ) potrivit cărora determină întodeauna nulitatea absolută încălcarea dispozițiilor privind competența după materie și calitatea persoanei a organului de urmărire penală.

O probă nu poate fi  obținută nelegal decât dacă mijloacele de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută sunt/este  nelegale/nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii autorizării sau administrării probei.

Actele îndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt lovite de nulitate atunci când  există o legătură direct între acestea și actul declarat nul (art.280 alin.2 C.pr.pen.).

Constatarea nulității, indifferent dacă aceasta este absolută sau relativă, determină lipsirea de efecte juridice  a actului afectat din momentul efectuării acestuia , iar nu  din momentul constatării nulității.

În consecință, sunt nule absolut probele obținute de echipele mixte organizate conf. art.3 lit.g) din Protocol, după distincțiile arătate în art. 102 alin.3 C.pr.pen. “ Nulitatea  actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei .”

Totodată, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr.22/18.01.2018 ( Monitorul Oficial nr. 188 din 26.02 .201 8 ), vor fi eliminate fizic din conținutul dosarului probele astfel obținute, pentru garantarea efectivă a prezumției de nevinovăție a inculpatului și a dreptului la un proces echitabil a acestuia.

*    *

Infracțiunea imputată inculpatului (luarea de mită) este prev. în art.289 C.pen. și constă în “ Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri […] “

Subiectul  activ nemijlocit (autor) al infracțiunii de luare de mită poate fi numai un funcționar public, în sensul definit de art.175 C.pen. .

Inculpatul îndeplinea la data faptelor imputate, atribuții și responsabilități corespunzătoare înțelesului dat de  art.175 alin.1 lit.b) teza  a II-a C.pr.pen., ceea ce îi conferă acestuia calitatea de subiect activ al infracțiunii de luare de mită.

Acțiunea sau inacțiunea care constituie elementul material al infracțiunii de luare de mită, respectiv pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptarea unor astfel de foloase – trebuie să constituie un echivalent al conduitei lipsei de probitate a funcționarului care s-a angajat să (nu) îndeplinească , să urgenteze, ori să întârzie îndeplinirea unui act  ce intră în îndatoririle sale de serviciu  sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri .

Starea de fapt imputată inculpatului constă în aceea că prin încălcarea atribuțiilor de serviciu a furnizat martorelor (comerciante) informații nepublice în legătură cu eventualele controale ce urmau  a fi efectuate de organele competente (poliție, jandarmerie) și a „protejat” activitatea acestora când vindeau țigări netimbrate (de contrabandă).

Cerința esențială pentru existența infracțiunii de luare de mită este ca funcționarul public să încalce atribuțiile de serviciu , astfel încât orice examinare a îndeplinirii condițiilor  de existență a infracțiunii presupune cunoașterea acestora care, în ceea ce privește pe inculpat – sunt riguros arătate în fișa postului .

După sesizarea primei instanțe, în condițiile art.352 alin.1 și 2 C.pr.pen. s-a solicitat Inspectoratului de Jandarmi Județean Bihor declasificarea totală sau parțială sau permiterea accesului apărătorului inculpatului la fișa postului inculpatului (clasificată) în vederea pregătirii apărării, solicitare respinsă cu adresa nr…. din 19.06.2017  cu motivarea  că s-ar „prejudicia grav ordinea publică, siguranța națională și apărarea țării ”

Însă nu numai  că informațiile (clasificate) din fișa postului sunt esențiale pentru soluționarea cauzei, ci ele sunt determinate pentru stabilirea faptei și a împrejurărilor săvârșirii acesteia, astfel încât nepermiterea accesului la acestea pentru apărătorul inculpatului conduce la aplicarea soluției de achitare a inculpatului: „ Dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informațiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză. ” ( art.352 alin.12 C.pr.pen.)  .

Împrejurarea că prin Decizia Curții Constituționale  nr.21 din 18.01.2018 (publicat în Monitorul Oficial nr. 175 din 23.02.2018 ) s-a statuat că decizia de acces la cele clasificate trebuie  să aparțină judecătorului (instanței) nu schimbă cu nimic situația, căci textul de lege criticat (art.352 alin.11 și 12 C.pr.pen.) nu a fost pus în acord cu exigențele de constituționalitate, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu a emis o hotărâre care să prevadă procedura de urmat pentru ca instanța de judecată să permit apărătorului inculpatului accesul la informațiile clasificate.

Procesul dovedirii acuzației în materie penală, dincolo de orice îndoială rezonabilă, este unul complex, ce presupune realizarea de către instanță a unei atente și detaliate analize a probelor administrate în dosarul cauzei, precum și excluderea dintre acestea a probelor obținute în mod nelegal, proces care trebuie finalizat prin pronunțarea unei soluții bazate  pe un raționament ce trebuie să facă abstracție de informațiile furnizate de probele declarate nule.

Curtea reține că dreptul la informare asupra conținutului acuzațiilor penale este garantat atât în dreptul internațional, cât și în dreptul intern, fiind circumscris dreptul la apărare, care la rândul său, reprezintă o garanție a dreptului la un proces echitabil.

Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale stabilește cu valoare de principiu, că persoanele suspectate sau învinuite ori avocații acestora au acces la toate mijloacele de probă pentru a garanta caracterul echitabil al procedurilor și pentru pregătirea apărării.

Accesul la informațiile secrete poate fi îngrădit de instanță cu condiția ca aceasta să nu aducă prejudicii  dreptului la un proces echitabil.

Decizia prin care se refuză accesul la anumite materiale este luată de o autoritate judiciară sau poate face, cel puțin, obiectul controlului judiciar ( în speță  – apel).

Celelalte probe  administrate în cauză, respectiv declarațiile  martorilor și procesele verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, inclusiv declarația inculpatului dată în fața instanței de control judiciar dovedește, dincolo de orice îndoială că inculpatul nu a respectat întocmai regulile referitoare la conduita în afara unității militare, respective: neîndeplinirea  misiunilor în condițiile ordonate, lipsa de sinceritate sau a curajului răspunderii pentru faptele comise, superficialitatea în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, fapte circumscrise abaterilor disciplinare prev. de art.47 alin.1 lit.d), art.48 lit.b) teza a II-a și art.49 lit.g) din Regulamentul disciplinei militare publicat în Monitorul Oficial nr.399 din 03.07.2013 .

În consecință, Curtea va admite apelul inculpatului, va desființa hotărârea atacată și, în temeiul art.421 alin.1 lit.a) C.pr.pen., rejudecând, potrivit art.396 alin.5 cu ref. la art.16 alin.1 lit.b) teza I C.pr.pen., îl va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii imputate.

Prin aplicarea art.25 alin.5 C.pr.pen. – va fi lăsată nesoluționată latura civilă, menținându-se sechestrul asigurător instituit asupra autoturismului marca FORD FOCUS DA G8DB1 W Break, an de fabricație 2007, culoare albastră……, număr de înmatriculare xxxxxx aparținând inculpatului, în condițiile art.397 alin.(5) C.pr.pen. .

Se va constata că apelantul inculpat a fost reținut și arestat preventiv de la 19 martie 2015 până la 18 aprilie 2015 inclusiv și supus măsurii preventive a controlului judiciar în perioada 19 aprilie 2015 – 18 mai 2015 inclusiv.

Prin aplicarea art.421 alin.(1) pct.1 lit.b) C.pr.pen., va fi respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj împotriva aceleiași sentințe.

Potrivit art.275 alin.3 C.pr.pen., c heltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cauzei și a apelurilor declarate de procuror și de inculpat vor rămâne în sarcina statului.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina