De Ziua Avocatului, Clujust vă prezintă o Decizie definitivă a Curții de Apel (CA) Cluj de casare a sentinței Tribunalului Cluj, prin care era redus la jumate onorariul avocațial, de la 4000 la 2000 lei. Curtea l-a acordat în integralitate. Potrivit magistraților Curții, ”complexitatea litigiului și timpul necesar pentru redactarea actelor procedurale nu sunt atât de scăzute încât să conducă la concluzia caracterului vădit disproporționat al unui onorariu”

Soluția Curți pe scurt: ”Admite recursul formulat de recurenta Direcția Județeană pentru Cultură Cluj impotriva Sentintei civile nr. 3487 din 6 decembrie 2018, pronuntata de Tribunalul Cluj in dosarul nr. 1473/117/2018/a1, pe care o caseaza in parte, sub aspectul dispozitiei de reducere a cheltuielilor de judecata, si, in rejudecare, dispune completarea dispozitivului Sentintei civile nr. 2016/2018 a Tribunalului Cluj in sensul ca obliga reclamantul sa plateasca paratei cheltuieli de judecata in cuantum de 4.000 de lei. Definitiva si executorie.”

Decizia Civilă Nr. 807/2019 din 3 Iunie 2019 a fost motivată de completul format din judecătorii Bogdan George Zdrenghea, Ioana Pășculeț și Antoniu Simon astfel:

”Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele

Prin Sentința civilă nr. 3487 din 6 decembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. , s-a admis cererea  de îndreptare a erorii materiale strecurate in dispozitivul si considerentele sentinței civile nr. 2016/20.06.2018 pronunțată de Tribunalul Cluj in dosarul civil nr. 1473/117/2018/a1, formulată de pârâta Direcția Județeană Pentru Culturp Cluj, in contradicto riu cu reclamantul A.I. și pârâtul  MINISTERUL CU LTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE .

S-a înlăturat mențiunea „Fără cheltuieli de judecată „ din cuprinsul dispozitivului si considerentelor sentinței nr. 2016/20.06.2018 a Tribunalului Cluj.

S-a complet at dispozitivul sentinței nr. 2016/20.06.2018 a Tribunalului Cluj in sensul că dispune reducerea la 2.000 lei a  onorariului avocațial  solicitat de pârâtă cu titlu de cheltuieli de judecată .

A fost o blig at reclamantul să plătească pârâtei cheltuieli de judecată in cuantum de 2.000 lei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Direcția Județeană pentru Cultură Cluj, prin care a solicitat modificarea în parte a sentinței și acordarea în întregime a cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin.1 cpt. 8 C .pr.civ., pârâta susține că sentința este nelegală raportat la dispozițiile art. 451 alin. 1 C .pr.civ. Astfel, instanța a apreciat întemeiat că s-ar impune reducerea onorariului avocațial de la 4000 Ron la 2000 Ron.

Dovada cheltuielilor de judecată a fost făcută cu înscrisurile originale depuse la dosar. Pentru a opera reducerea onorariului nu este suficientă o disproporție între valoare, complexitate, munca depusă și suma achitată de parte, ci o asemenea disproporție trebuie să aibă caracter vădit, ceea ce între suma plătită și solicitată și valoarea litigiului, complexitatea acestuia, munca depusă există un dezechilibru evident.

Litigiul nu este de complexitate redusă, câtă vreme sunt aplicab ile dispozițiile Legii 422/2001, munca avocatului fiind direct proporțională cu onorariul încasat.

Raportat la soluția de respingere în tot a acțiunii reclamantului, pârâta consideră că instanța ar fi trebuit să acorde cheltuielile de judecată integral.

În apărare a formulat întâmpinare intimatul A.I., prin care a solicitat respingerea recursului promovat în cauză ca inadmisibil și nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată. (f. 13-14)

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea îl apreciază ca întemeiat și urmează a-l admite pentru următoarele considerente:

Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține următoarele:

Conform art. 451 alin. 2 din Codul de procedură civilă „ Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. ”

Curtea observă cu titlu prealabil că atât prima instanță cât și reprezentantul reclamantului intimat au subliniat faptul că reducerea cheltuielilor de judecată constând în onrariu avocațial nu afectează relația avocatului cu clientul său. Această problemă nu s-a pus însă în speță, iar soluția legislativă este de altfel expres prevăzută de art. 451 alin. 2 teza a 2-a din Codul de procedură civilă, menționat anterior.

Curtea constată în continuare că penntru a se dispune reducerea cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial se impune, potrivit normei de drept aplicabile ca acesta să fie vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei . Nu este prin urmare suficient ca un onorariu să fie relativ ridicat atâta timp cât acesta nu este vădit disproporționat raportat la criteriile indicate anterior.

Aplicând aceste dispoziții legale curtea constată că în speța de față complexitatea litigiului și timpul necesar pentru redactarea actelor procedurale nu sunt atât de scăzute încât să conducă la concluzia caracterului vădit disproporționat al unui onorariu de 4.000 de lei. De asemenea faptul că a fost soluționată cauza la primul termen de judecată nu este un argument definitoriu în acest sens atâta timp cât onorariul a fost plătit anterior, nefiind deci certă soluționarea cauzei într-un singur termen de judecată.

Intimatul prin reprezentant a invocat și faptul că în primă instanță s-a respins excepția inadmisibilității. Curtea apreciază însă că nu există niciun motiv ca eforturile depuse pentru  câștigarea procesului de reprezentantul său să se repercuteze negativ asupra acesteia.

Ca urmare curtea constată că în cauză nu se impune reducerea onorariului avocațial stabilit în primă instanță, recursul urmând să fie admis în temeiul art. 496 și al art. 498 alin. 1 din Codul de procedură civilă.”

Comments

comentarii