Acasă » INTERVIURI » Decanul Baroului Cluj, după un an de mandat: ”Încercăm să fim o familie largă de 1.100 de oameni”

Decanul Baroului Cluj, după un an de mandat: ”Încercăm să fim o familie largă de 1.100 de oameni”

Decanul Baroului Cluj, avocatul Mircea Pop, a trecut de primul an din mandatul de patru al funcției în care a fost ales în martie 2014 de către ceilalți avocați din Cluj. CLUJUST l-a provocat să facă un bilanț al primului an ca decan, dar și să comenteze situația actuală a profesiei de avocat. Mircea Pop a preluat funcția ocupată anterior timp de opt ani de către avocata Ioana Gidro Stanca. O persoană nu poate fi decan mai mult de două mandate. Baroul Cluj a alternat în ultimul an organizarea de conferințe profesionale, seminarii de comunicare interprofesinală cu judecători și evenimente de socializare, de la baluri la campionate de tenis sau pescuit. Mircea Pop spune că poate să existe în același timp concurență profesională și colegialitate între avocați.

Mircea Pop, care în curând va împlini 46 de ani, este avocat din 1992. Este și lichidator judiciar, dar nu profesează în acest domeniu. Intră în cauze civile, comerciale și de contencios administrativ. A predat procedură civilă la centrul teritorial al Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, dar, fiind decan, timpul nu-i mai permite să facă asta.

Decanul Baroului Cluj Mircea Pop si prodecanul Călin Budișan
Decanul Baroului Cluj Mircea Pop si prodecanul Călin Budișan

Ce face practic decanul Baroului?

În primul rând, decanul își exercită mandatul în timpul exercitării profesiei de avocat. Conduc Consiliul Baroului, format din 15 membri. Consiliul conduce activitatea Baroului prin ședințe lunare sau de câte ori e necesar. Decanul conduce activitatea consiliului între ședințe. Cu alte cuvinte eu sunt zilnic la Barou pentru toate treburile administrative, pentru absolut orice. Vorbim de aparatul de execuție al Baroului: contabilitate, casierie, secretariat, administrație. Toți acești angajați sunt subordonați decanului. Personalul atașat deservește cei aproape 1.100 de avocați prin activitatea zilnică.

Cât timp vă mănâncă pe zi Baroul?

Partea bună pentru mine e că sunt mai bine organizat de felul meu și am știut să-mi organizez timpul în așa fel încât să nu-mi mănânce astăzi mai mult de o oră – o oră și jumătate pe zi, înafara de ședința de consiliu.

Care sunt avantajele și dezavantajele funcției?

Ai dezavantaje că-ți sacrifici din timpul tău profesional și personal pentru a conduce Baroul, că ești tot timpul în centrul atenției și trebuie să fii atent ce faci, ce vorbești. Avantaje, înafară de faptul că ți se spune că ești decanul Baroului, nu ai. Nu ai clientelă mai multă, onorarii mai mari, influență de orice fel mai mare. Ești decanul Baroului în sensul că tu răspunzi de toate.

De ce v-ați dorit să fiți decan?

Dintr-un motiv foarte simplu: Tot ce sunt eu profesional sunt datorită profesiei de avocat. Eu altă profesie nu am avut. Sunt și lichidator, dar nu practic de mulți ani din motive personale. Tot ce am primit, bune și rele, se datorează profesiei de avocat și am zis că a sosit momentul în care toată experiența mea și tot ce știu despre avocatură și chestiuni umane să întorc profesiei în modul în care știu eu.

Cum ați preluat funcția de la doamna Stanca?

În mandatul trecut am fost prodecan. Toate chestiunile îmi erau cunoscute, nu în detaliu. Dar le-am cunoscut singur și cu ajutorul persoanelor din secretariat. Preluarea a fost o chestiune colegială. A fost decan, a plecat. La fel cum și eu voi termina mandatul, va veni altcineva.

Decanul Baroului Cluj, Mircea Pop, și șefa INPPA Cluj, Gidro Stanca
Decanul Baroului Cluj, Mircea Pop, și șefa INPPA Cluj, Gidro Stanca

Avocații primesc deciziile Consiliului Baroului și alte informații pe e-mail

Ce s-a schimbat de când sunteți decan?

Cred că ce s-a schimbat major este percepția colegilor mei despre ceea ce înseamnă Baroul Cluj, ce înseamnă decanul Bariului, consiliul. În sensul că mă opresc mulți colegi și ne laudă pe mine și pe ceilalți membri din consiliu cu privire la modul transparent în care a început să funcționeze Baroul de când acest nou consiliu conduce, în sensul că le comunicăm absolut toate informațiile într-un mod cât se poate de simplu, pe e-mailul fiecărui avocat. Astfel încât ei cunosc în timp real toate problemele pe care în celelalte mandate nu le aflau niciodată sau le aflau pe surse. Ce se întâmpla în consiliu era așa o nebuloasă. Acum nu avem nimic de ascuns. Toți sunt colegi, și consilierii și avocații. Primesc toți cei o mie de avocați înștiințări. Cine nu primește înseamnă că nu și-a dat adresa de e-mail la Barou sau nu este corectă. Cu atât mai mult cu cât mulți avocați nu intră în Tribunal, site-ul e cum e. Această modalitate de comunicare am apreciat-o eu ca fiind cea mai directă. Fiecare avocat să primească în cutia lui poștală electronic informații de la Barou, INPPA și ale UNBR-ului le retransmitem. E ceva normal să comunicăm. Faptul că până acum un an nu se comunica nu este treaba mea.

Am schimbat zic eu în mod semnificativ relația instituțională și colegială între Barou și judecători. Prin întâlniri comune, întâlniri profesionale, prin participarea judecătorilor la conferințele noastre în calitate de lectori sau doar inviatați, ceea ce duce la posibilitatea unei altfel de discuții profesionale despre ceea ce facem cu toții în fiecare zi. Au fost trei întâlniri și una urmează chiar mâne (19 martie 2015 – n.red) la sala de bibliotecă a Curții de Apel. Au fost mai mult întâlniri de comunicare, pe anumite teme, cu un psiholog. Am mai avut o întâlnire cu judecătorii de la secția civilă de la Judecătoria Cluj-Napoca în care am discutat profesional, fără dosare, cum vedem noi noul cod de procedură civilă ca aplicabilitate și cum văd dânșii. Am avut două evenimente de relaționare umană: microrevelion și balul mărțișorului, unde de asemenea am participat împreună. Prima dată mai mulți dintre judecători, a doua oară mai puțini.

Președintele Curții de Apel, judecător Denisa Băldean, și decanul Baroului Cluj, Mircea Pop
Președintele Curții de Apel, judecător Denisa Băldean, și decanul Baroului Cluj, Mircea Pop

Ce alte evenimente profesionale au fost?

Conferințele profesionale au fost trei: procedură civilă, procedură penală și drept penal, drept administrativ și fiscal. A mai fost o conferință la Cluj origanizată de CSM și Uniunea Națională a Barourilor în aplicarea avizului 16 al Comisiei Europene.

S-au dat sancțiuni unor avocați?

A fost o excludere din profesie a unei avocate condamnate definitiv pentru săvârșirea unor infracțiuni pe care noi, cei din Consiliu, am considerat că aduc atingere profesiei și onoarei avocatului. Legea ne cere să facem așa ceva, nu am avut ce face.

”Oamenii nu mai au bani să bată la poarta Justiției”

Există în Parlament un proiect de modificare a legii avocaturii? Este învechită?

E o lege bună pentru vremea respectivă din 1995. Atât doar că avocatura ca profesie este una dintre cele mai dinamice profesii pentru că apare o lege și avocatul trebuie să știe să o aplice din momentul când apare legea. Nu are nevoie de un an să o învețe. Și cine o aplică? Noi. Judecătorii la solicitările noastre dau soluțiile, indiferent că e civil sau penal. Legea noastră a suferit modificări în timpul celor 20 de ani de când a intrat în vigoare. Problema legii avocaturii este că nu a suferit o modificare pe fondul ei, adaptată la ceea ce se întâmplă acum în profesia de avocat. Adică lucrurile au evoluat. Din punctul meu de vedere profesia de avocat a suferit multe restrângeri din cauza competențelor legale. De exemplu divorțul se poate face la primărie, la notar, la judecător prea puțin. Înainte erau procedurile de conciliere directă pentru procesele comerciale, care de asemenea le făceau avocații. Procedura a fost scoasă din codul de procedură civilă. Medierea e prevăzută în legea 51, dar s-a dat o lege specială pentru mediator, care s-a dovedit a fi, parțial, neconstituțională. Cu alte cuvinte nu mai funcțiuonează nici profesia aceea. Au scos-o din profesia de avocat și au declarat-o neconstituțională în cea de mediator. Restrângerea competențelor avocatului, pe de o parte, și, pe de altă parte, restrângerea drepturilor de exercitare a profesiei prin modificări și reglementări noi în codul penal și de procedură penală, care pun sub semnul întrebării unele aspecte privind relația avocatului cu clientul său, confidențialitatea, modul în care cei doi se înțeleg, ar putea influența actul de justiție. Sunt chestiuni care, de asemenea, au lovit în profesia de avocat.

Mai este latura economică. În momentul în care se restrâng posibilitățile oamenilor de a-și cere drepturile în instanță. Ordonanța 80 din 2013 prevede cuantumul taxelor de timbru, care este extrem de ridicat. Numărul proceselor din 2012 până acum a scăzut continuu. Fiind în scădere, explicația e simplă: oamenii nu mai au bani să bată la poarta Justiției. Dau un exemplu: dacă vor să-și împartă o moștenire trebuie să plătească 3 la sută din valoarea moștenirii. Pentru un apartament din Mănăștur de 50.000 de euro trebuie să pună 1.500 de euro doar ca să se împartă la judecată dacă nu se înțelege cu fratele, cu mama.. Trebuie modificate taxele de timbru. E aceeași gândire fiscală păguboasă: punem taxe de timbru mari ca să luăm bani mai mulți și când tragem linie, ca Minister de Finanțe, vedem că am câștigat bani mai puțini pentru că oamenii nu au bani să-și plătească procesele. În loc să lase taxe accesibile și atunci oamenii ar merge la procese. E aceeași filozofie ”impozite mari și colectare puțină”. O astfel de atitudine a autorităților care lovește în justițiabil automat are efect și în activitatea avocatului pentru că un avocat dacă nu mai are 10 procese de pornit într-o lună, pornește două. Automat își restrânge și el activitatea.

Se mai judecă acele procese ale avocaților pentru neplata asigurărilor de sănătate?

Ne judecăm în continuare pentru că ceea ce se întâmplă nu este deloc corect. Casa de asigurări de sănătate emitea acte fiscale nelegale. În iulie 2012 s-a modificat reglementarea în domeniul asigurărilor de sănătate și s-a trecut la emiterea actelor de creanță și colectarea lor în favoarea fiscului. Acesta emite acte de asemenea nelegale pentru că nu are actele de la casa de sănătate și atunci se creează un lanț întreg de nelegalități și instanțele sunt încărcate de dosare artificiale, care în cea mai mare parte se anulează de instanțe. A venit casa de sănătate și a spus că datorați bani cu opt ani în urmă. Pe de o parte că erau prescrise, pe de altă parte că nu se datorau și erau prost calculate. De aici s-au născut procese care nu se mai termină.

Și dumneavoastră aveți?

Eu am avut vreo 15 contestații la executare, emise de fisc, de casa de sănătate vreo trei sau patru, contencioase fiscale vreo opt sau nou, câștigate primele patru, următoarele pe rol. Prima dată, casa de sănătate mi-a cerut 150.000 lei. Bani că nici impozit nu plăteam cât asigurări de sănătate. După aceea le-a majorat la 200.000.

Sunteți pasionat de paranormal și extratereștri, căci am văzut că dați share pe Facebook la articole din domeniu?

Nu neapărat paranormal. Sunt pasionat de cunoaștere în general. Cunoașterea are mai multe laturi: una dintre ele poate să fie și viața extraterestră, viața spirituală, gânditori, adică tot ce ține de cunoașterea altfel decât am fost obligați să învățăm la școală. Sunt sigur că nu suntem singuri în univers.

Balul Mărțișorului
Balul Mărțișorului

Ce evenimente viitoare pregătește Baroul?

Primăvara aceasta, ca dovadă a noii fețe a Baroului Cluj, organizăm Cupa Baroului la Fotbal. Este un eveniment care pentru prima dată se organizează, cel puțin în ultimii 20 de ani. Participă patru barouri din Ardeal plus Baroul Cluj cu două echipe, ca să echilibrăm, cupă pe care vrem să o permanentizăm. Avem cupa Baroului Cluj la pescuit la a treia ediție – pescuit sportiv și organizăm și cupa Baroului la tenis de câmp, a doua ediție. Cu alte cuvinte, încercăm să facem și o socializare între avocați. Suntem oameni în primul rând, abia apoi avocați, profesioniști. În primul rând suntem oameni care știm să și jucăm fotbal, mai ales echipa noastră e vicecampioană mondială. Plus Zilele Baroului care a devenit o tradiție, în iunie. Toate aceste evenimente arată că și muncim și ne distrăm, facem sport. Încercăm să fim o familie largă de 1.100 de oameni.

Există concurență acerbă între avocați?

Da, există pentru că avocatura este prin definiție o profesie concurențială. Chiar procesul arată: reclamant și pârât. Unul spune, altul se apără. E concurențial din prima clipă. Este concurență! Ceea ce am încercat eu, nu știu dacă am și reușit, a fost să arăt că, menținând concurența profesională, putem să ne trăim viața într-un mod colegial și fratern profesional. Mergem împreună la petreceri, mâine ne judecăm, nicio problemă. Una e să accentuezi latura concurențială a profesiei, să-i învrăjbești pe avocați, alta e să-i unești, să le spui: suntem și concurenți profesional și colegi.

Se poate face această delimitare? Mai ales că au fost și judecători la socializări.

Nicio problemă! De exemplu: judecător care a participat la Balul Mărțișorului și cu care am închinat un pahar sau i-am urat bine ai venit, la vreo săptămână, a respins o acțiune unde eram avocat, fără nicio problemă. Sunt lucruri normale. Una e să fii om, alta e să fi în sală profesionist, același om. Ne respectăm și ne facem profesia cât se poate de bine.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina