Iulia-Maria Trif , în vârstă de 28 de ani, este poate cel mai tânăr candidat din Cluj la alegerile parlamentare. Membru PSD, Iulia Trif a fost consilier local în Gherla, iar acum este viceprimar în același oraș. A intrat în Baroul Cluj în martie 2013, acum fiind pe tabloul avocaților incompatibili ca urmare a funcției pe care o ocupă din iunie. Am stat de vorbă cu ea despre avocatură, politică și administrație. De asemenea, ne-a spus de ce vrea să ajungă deputat și ce legi ar vrea să schimbe dacă ar ajunge în Camera Deputaților.
Cum te-ai descrie în trei cuvinte?
Iulia Trif: Incercand sa ma autodescriu in trei cuvinte, risc sa devin prea subiectiva. Ca atare, pentru a răspunde la aceasta intrebare am rugat cunoscutii sa ma descrie in trei cuvinte si facand o medie pe baza feedback-ului primit de la ei, au rezultat urmatoarele trei caracteristici dominante: onestitate, empatie, precizie.
De ce ți-ai dorit să ajungi avocată?
Copil fiind, imi doream sa profesez fie ca avocat, fie ca psiholog…Focalizandu-ma pe cele doua meserii, instinctual m-am apropiat de oameni, de problemele lor sociale, juridice sau personale si-am realizat ca dezvolt abilitati de a percepe si a simti direct emotiile celuilalt. Identificandu-ma cu situatia celuilalt, sunt cu mult mai impulsionata sa caut solutiile favorabile, decat o persoana neutra. Empatia fiind innascuta, mai aveam nevoie sa studiez procedura de urmat. Astfel, vazandu-ma in fata faptului implinit, la sfarsitul liceului am ales domeniul juridic, cu orientare inspre avocatura. Pana la urma, empatia nativa m-a orientat inspre aceasta profesie, pe parcurs dezvoltand si celelalte abilitati de care am nevoie in avocatură.
Civil sau penal?
Ambele domenii se lauda cu anumite caracteristici vazute ca o provocare pentru orice avocat. Fiecare cauza din domeniul penal a reprezentat pentru mine o experienta maturizanta: infractiuni, sectii de politie, audieri la parchete sau in penitenciare…o realitate destul de frustranta, dar provocatoare cand actionezi sub egida „prezumtiei de nevinovatie”. Totusi domeniul civil are putin avans in detrimentul penalului, pentru ca este un domeniu mai sigur prin solutiile pe care le poate preconiza decat penalul, iar in civil parca ordinea este intemeiata pe dreptate obiectiva, iar nu pe subiectivismul judecatorului.
De ce sunt atât de mulți avocați-politicieni?
Ca sa raspund la aceasta intrebare, incep prin a-l cita pe domnul avocat Gabriel Dumitru care scria asa:”Cine stie si poate cel mai bine sa convinga o mioara ca are si ADN de taur in vene? Un avocat!”. Poate acesta este motivul multitudinii de avocati implicati in politica si salut aceasta implicare.
Tu de ce faci politică?
Ma implic in politica pentru ca imi asum rolul de participant in cadrul comunitatii din care fac parte, si constat ca nu de putine ori se intampla sa nu imi convina optiunile care mi se inainteaza inspre alegere.. dar daca as ignora implicarea personala, ma intreb de unde ar mai aparea oamenii pe care ii astept? Doar in calitate de jucator poti influenta direct rezultatul meciului in teren, si de aceea am optat pentru a ma implica atat in politica, cat si in administratia publica a municipiului din care fac parte, in calitate de consilier local.
Cum ai ales partidul/orientarea politică?
Atentia față de formatiunea politica din care fac parte mi-a fost activata in primul an de facultate de catre un profesor care dedica minute din fiecare curs al materiei pe care o preda, politicii, cu prisosinta vorbindu-ne despre pasiunea sa fata de viziunea acestui partid politic. Am ales sa ma alatur si eu acestei formatiuni pentru ca am apreciat doctrina care viza cu prioritate masuri de protectie a cetateanului cu venituri reduse.
Politicianul ajută avocatul din tine sau invers?
Avocatura, politica si administratia publica se imbina armonios, astfel ca in pofida intereselor divergente existente de la un partid la altul, latura politica nu mi-a influentat niciodata negativ activitatea avocatiala. Dimpotriva, implicandu-ma in politica am dezvoltat capacitatea de a intelege problemele socio-economice ale oamenilor din jurul meu. Activand la nivelul Consiliului Local am inteles si mecanismul administratiei publice, iar avocatura mi-a creat cadrul favorabil pentru a obtine solutiile vizate in cele doua domenii.
Cum este până acum experiența de viceprimar?
Pentru acest început, insumat pana acum la 5 luni de zile, mi-au fost de mare folos cunoştinţele, îndrumările, metodele şi principiile după care mereu m-am ghidat precum: înţelegerea, indulgenţa, planificarea şi realismul la prezentul care îl trăiesc. La fel de important si de util mi-a fost principiul respectării pe mine insămi ca om şi pe cei apropiaţi, pe care îi reprezint, cu care intru în contact. Ma declar multumită de activitatea de până acum.
Primul lucru pe care l-am facut cand am preluat functia a fost o evaluare foarte atentă a proiectelor care se aflau în desfăşurare. Să vedem ce merge, ce nu merge, ce este în întârziere… După ce am concluzionat această evaluare, ca autoritate executivă am reusit sa punem la punct un plan de implementare a proiectelor la care impreuna cu domnul primar ne-am angajat în campania electorală si care privesc asfaltarea străzilor, sistematizarea parcărilor, solutionarea problemelor de salubritate, dezvoltarea elementului de cultura si agrement al municipiului, initiere de proiecte pentru sustinerea si promovarea sportului gherlean, infiintarea centrului SMURD, infiintare Politie Locala etc.
Bineinteles că exista persoane cu altă viziune decât a mea in ceea ce priveste administrația locală si care e posibil sa mă critice. Insa uneori din critici se nasc şi unele adevăruri, unele rezolvări de probleme. Funcţia pe care o deţin, dintotdeauna, a fost, este şi va fi criticată, dar este şi important să ştii de la cine primeşti criticile şi pe care să le accepţi si insusesti. Oamenilor le pot transmite că sunt oricând disponibilă să-i ascult, să-i înţeleg, să-i ajut cu tot ce îmi stă în putere şi îmi permite legislaţia.
Ştiu că tinereţea mea este în continuare privită de unii cu neîncredere, insă un lucru e cert: am şi experienţă şi voinţa necesare pentru a schimba felul în care se dezvoltă oraşul meu. Cand am acceptat propunerea pentru functia de viceprimar, mi-am propus ca la finalul celor patru ani, cei mai mulţi dintre tinerii care sunt astăzi de vârsta mea sau poate chiar mai tineri decât mine să îşi dorească să rămână la Gherla. Acest lucru mi-l doresc si acum in calitate de candidat la funcția de deputat, iar acum mă refer la intreg teritoriul Romaniei: vreau ca tinerii să nu mai plece, ci să-şi facă o viaţă decentă si respectabilă, aici, in Romania. Iar pentru asta au nevoie de job-uri, de locuinţe, de şcoli bune pentru copii, de spitale curate.
Ți-e dor de avocatură, de sălile de judecată?
Da, pentru că nicaieri nu simt victoria mai profundă decat o simteam in avocatură. Odata cu cresterea experientei profesionale, amintirile victoriilor s-au acumulat si pana si in prezent ele imi tin ridicat nivelul serotoninei in sange. Mi-e dor de sentimentul castigării unui proces, care de cele mai multe ori era o bucurie atât de mare incat nici nu mai conta dacă clientul a plătit toți banii si nici măcar daca el va spune multumesc.
Cum ai primit vestea că la o vârstă așa fragedă ești pe lista pentru parlamentare?
Da, am 28 de ani, insă articolul 37 din Constituţia României statuează o vârstă minimă de 23 de ani pentru a candida la funcţiile de consilier local, primar sau deputat, asa că nu e chiar atat de „fragedă” varsta mea pentru aceastăă functie. In condiţiile în care un număr în creştere de tineri europeni şi români este dezinteresat de spaţiul politic, de actul de politică publică, de dezbaterea administrativă, consider că este apreciabilă implicarea tinerilor in aceste curse, pentru că suntem oamenii in numele cărora mulți pretind că vor construi viitorul. Pai cum altfel decât prin angrenarea tinerilor in astfel de mecanisme?
Mai mult decat atat, tineretea sau „varsta frageda” cum spuneai, nu trebuie echivalată automat lipsei de experienţă. Partidele politice occidentale au o tradiţie de a „merge” pe mâna tinerilor – cei mai tineri politicieni din Parlamentul European în fiecare ciclu au avut vârste sub 30 de ani: Sile De Valera (24 de ani în 1979), Gerrard Christopher O’Malley (27 de ani în 1986), Nora Mebrak-Zaidi (24 de ani în 1989), Veronica Palm (25 de ani în 1998), Ilka Schröder (21 de ani în 1999), Dimitar Stoianov (23 de ani în 2007), Amelia Andersdotter (23 de ani în 2011), Anders Primdahl Vistisen (26 de ani în 2014). Cel mai tânăr senator irlandez, Kathryn Reilly, avea 22 de ani la momentul alegerii.
Din 1943 până în prezent, vârsta celui mai tânăr senator irlandez din camera inferioară a Legislativului a variat între 21 şi 27 de ani. Anton Abele, cel mai tânăr membru al Parlamentului Suediei, avea 18 ani când a fost ales în 2010. În Marea Britanie, care în 2006 a coborât vârsta minimă a candidaturii de la 21 la 18 ani pentru Camera Comunelor, cea mai tânără parlamentară, Mhairi Black, are 20 de ani. Camera Lorzilor are o vârstă minimă mai ridicată – 21 de ani.
Deci, nu este o varsta fragedă. Si cu recunostinta fațaăde increderea ce mi-a fost acordată, am acceptat cu responsabilitate inscrierea pe lista candidatilor.
De ce ai vrea să ajungi deputat?
Pentru că, pornind de la faptul ca am absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Babes Bolyai din Cluj si am activat in calitate de avocat, am dezvoltat o viziune necesară funcției de deputat, cunoştinţe de asemenea, dar şi dorinţa de a realiza transformări şi performanţe concrete în anumite domenii in care această țară are nevoie, printr-un legislativ eficient. Toți ne dorim un viitor mai bun, dar, pentru aceasta, am cântărit cu înțelepciune ce este cel mai bine pentru comunitățile din care facem parte si, de aceea, formatiunea politică din care fac parte a si inteles să promoveze oameni gospodari, bine pregătiți, cu viabile și serioase soluții pentru toate categoriile sociale, iar candidații noștri au dovedit că au putere de muncă și se pot implica cu toată forța în proiectele pentru comunitate.
Ce legi ai vrea să schimbi dacă vei ajunge în Camera Deputaților?
În primul rând cred că cetăţenii cunosc cel mai bine problemele oraşului. Prin urmare, vocea lor va trebui ascultată în primul rând in intreaga activitate a unui deputat. În al doilea rând cred că Clujul are nevoie de voci pertinente, care să vorbească în cunoştinţă de cauză când vine vorba de abordarea unor probleme şi de rezolvarea lor.
În funcţie de problemele cu care ne vom confrunta, vom consulta atât opinia publică, dar şi specialişti atunci când problema tinde să devină mult prea tehnică. Cred că printr-o consultare permanentă între administraţia locală, societatea civilă, mediul academic precum şi mediul privat, problemele vor putea găsi o soluţionare mult mai bună şi o abordare mult mai profesionistă.
Cu titlu exemplificativ, as mentiona totuși necesitatea modificarii Legii achizitiilor publice nr. 98/2016 – pentru că prevederile acestui act normativ complică „viaţa”, atât a unităţilor administrativ teritoriale, cât şi a Intreprinderilor Mici şi Mijlocii; Legea 254/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal – prin sustinerea unor masuri alternative de executae a pedepselor privative de libertate; Legea 273/2004 privind procedura adoptiei in sensul de a veni în ajutorul numărului mare de copii din orfelinate și a celor care își doresc să adopte un copil, procesul fiind foarte dificil în prezent; crearea unor masuri eficiente privind accesul persoanelor cu dizabilitati la educatie; legea salarizării personalului din administratia publică locală – din ce in ce mai multi bugetari parasesc primariile si institutiile locale din subordine, in cautarea unui salariu mai bun in mediul privat sau in administratia centrala. Cum sa cerem performanta unor angajati care, desi au responsabilitati mari si foarte mari in ceea ce priveste cheltuirea banilor publici, au salarii fie mai mici, fie putin peste 1000 de lei ?
Un model în viață?
Pentru un caracter admirabil in principii curate, pentru dragostea sa față de cultură si pentru ambitia sa laudabilă, tatăl meu.
Motto-ul tău?
”Si cand omida credea ca viata i se sfarseste, aceasta s-a stransformat in fluture.”