De ce a fost achitat definitiv milionarul Mitică în primul dosar penal. Curtea de Apel Cluj a ”înfierat” apelul DNA

Judecătorii Curții de Apel Cluj critică dur în motivarea deciziei lor apelul declarat de DNA împotriva sentinței Judecătoriei, prin care a fost achitat inițial omul de afaceri Călin Mitică, prezent în Top 300 cei mai bogați români cu o avere de 80 de milioane de euro.

Potrivit  rechizitoriului DNA din 2010, pe lângă Călin Mitică, în dosar au fost deferiţi justiţiei Alexandru Noapteş, fostul director general al CFR Călători, Vanghele Nacu, fostul director adjunct, Nicolae Cătălin Iosub, fostul director de tracţiune, precum şi alţi cinci inculpaţi, printre care şi directori ai unor societăţi, pentru complicitate.

Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, în 2005, şase automotoare second-hand aduse din Germania au fost achiziţionate de SNTF CFR Călători la un preţ considerat supraevaluat de anchetatori, ceea ce ar fi dus la favorizarea societăţilor Remarul 16 Cluj-Napoca şi Activ Invest.

”Întrucât preţul plătit de SNCTF CFR Călători nu a avut la bază justificări economice (fiind doar în mică parte acoperit de operaţiuni reale astfel cum s-a descris), s-a reţinut ca pagubă corelativă avantajului patrimonial suma de 2.823.882 RON. Sub aspect procedural, la baza producerii prejudiciului stau încălcările legii achiziţiilor publice, prin aplicarea incorectă a dispoziţiilor art.12 lit.a din O.U.G. nr.60/2001, precum şi suplimentarea bugetului SNTFC CFR Călători. Pasul următor l-a constituit majorarea artificială a preţului, prin interpunerea S.C. Activ Invest S.R.L. şi aşa-zisa efectuare a reparaţiilor, în modalitatea descrisă. În fine, documentele – nota de negociere, contractele şi facturile – au dus la plata preţului. În acest context, au fost reamintite inexistenţa reparaţiilor sau îmbunătăţirilor, respectiv caracterul evident precar, fără legătură cu performanţele sau caracteristicile esenţiale ale automotoarelor: tapiţerie, aplicare linoleum, manopera aferentă şi cheltuielile administrative, respectiv cele indirecte rezultând din aceste lucrări. Astfel, acuzarea a reţinut că s-a păgubit SNTFC CFR Călători prin această plată, prin încălcarea sumei, s-a creat avantajul patrimonial, ştiindu-se că suma de 1.665.202 RON s-a născut din operaţiunile realizate conform înţelegerii între învinuiţi. S-a reţinut ca avantaj patrimonial suma de 1.665.202 RON pentru S.C. Actic Invest S.R.L. şi S.C. Remarul 16 Februarie S.A., întrucât, din preţul plătit de SNTFC CFR Călători, s-au scăzut cheltuielile care, conform actelor, s-au realizat în fapt de către această din urmă societate (cele identificate de Garda Financiară în urma controlului).”, au fost acuzațiile descrise în motivarea Curții de Apel. Aceasta a criticat dur motivele de recurs, transformat în apel după intrarea în vigoare a noului cod de procedură penală.

Extrase din motivarea Curții de Apel Cluj

”Întreg probatoriul administrat a demonstrat implicarea în activităţile comerciale derulate a inculpatului Călin Mitică, activităţi care, deşi s-au situat în afara ilicitului penal, au existat (fiind vorba de operaţiuni comerciale reale, cu caracter speculativ, în înţelesul termenului comercial al cuvântului). Acest aspect a fost recunoscut chiar de către inculpat în faţa instanţei de fond şi de apel, arătând în mod expres că, la iniţiativa numitului Faur Ioan a intermediat achiziţionarea automotoarelor (prin intermediul SC Activ Invest SRL), chiar dacă documentele efectiv încheiate poartă semnătura altor coinculpaţi. În acest sens sunt şi declaraţiile inculpaţilor din prezenta cauză care l-au cunoscut personal pe inculpat. (…)

Fără a relua argumentaţia pe larg expusă în conţinutul sentinţei atacate, Curtea însuşindu-şi în totalitate raţionamentele primei instanţe care au condus la pronunţarea hotărârii, se vor sublinia în cuprinsul considerentelor prezentei decizii – raportat şi la motivele de apel invocate – câteva elemente de fapt esenţiale în cauză:

În primul rând, Curtea va constata că motivele de recurs (recalificat apel) declarat în cauză de către DNA – Serviciul Teritorial Cluj reprezintă în fapt şi în cea mai mare parte o simplă reiterare a acuzaţiilor din rechizitoriu, fără a se raporta la elementele obiective ale stării de fapt sau la vasta probaţiune administrată/readministrată în faza de cercetare judecătorească. În esenţă, Curtea remarcă preluarea unor paragrafe întregi din rechizitoriu şi inserarea lor în motivele de recurs (apel), fără a se avea în vedere modalitatea şi argumentele pentru care în mod justificat instanţa de fond a apreciat că se impune soluţionarea cauzei prin pronunţarea unei soluţii de achitare.

În al doilea rând, în motivele de recurs (recalificat apel) s-a insistat asupra a două aspecte ce au fost pe deplin lămurite pe parcursul primului ciclu procesual, respectiv:
a) s-a susţinut în continuare că în cauză au fost încălcate prevederile dispoziţiilor OUG nr. 60/2001 cu privire la achiziţiile publice şi că pentru cele 6 automotoare era necesară organizarea unei licitaţii publice. Curtea subliniază faptul că încă din faza de urmărire penală probele administrate chiar de procuror infirmau o astfel de teză şi că practic acest lucru era imposibil, datorită monopolului SC Remarul 16 Februarie SA care era unic furnizor de servicii pentru automotoarele Seria 79.

b) Analog, s-a pus problema şi în ceea ce priveşte lucrările tehnice de modernizare şi adaptare la care au fost supuse cele 6 automotoare. Contrar evidenţelor stabilite încă din cursul judecării cauzei în fond prin raportul de expertiză tehnică de specialitate realizat de către expertul tehnic judiciar dr. ing. Sandu Nicolae (unicul expert tehnic judiciar autorizat din ţară în specialitatea căi ferate locaţii şi material rulant) s-a susţinut în continuare de către acuzare că automotoarele au fost doar vopsite şi li s-a montat linoleum, fără a fi supuse vreunui alt proces tehnologic de modernizare şi adaptare pentru circulaţia pe infrastructura
feroviară din România. Se cuvine a fi subliniată împrejurarea că încă din faza de urmărire penală la dosarul cauzei a fost depusă întreaga documentaţie tehnică şi contabilă cu privire la întregul proces tehnologic la care au fost supuse automotoarele. Această documentaţie nu a fost însă avută în vedere de specialistul DNA desemnat să realizeze un raport de constatare, care în concluziile sale a plecat de la premisa falsă că aceste lucrări nu au fost realizate. De altfel, concluziile raportului de constatare întocmit – în opinia Curţii – pro causa au fost contestate în mod constant atât de către apărare, cât şi de celelalte instituţii cărora DNA li s-a adresat pentru precizarea unor puncte de vedere (SNTCF CFR Călători SA şi Direcţia Generală de Monitorizare şi Control din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii) Curtea mai constată că, pe parcursul întregii urmăriri penale, a fost solicitată de către inculpaţi efectuarea unei expertize tehnice de specialitate de către un expert independent, însă această solicitare a fost respinsă în mod constant.

În al treilea rând, în cuprinsul motivelor de apel se arată în mod explicit faptul că nu se contestă oportunitatea şi necesitatea achiziţiei, ci doar profitabilitatea acesteia. Din motivele de apel depuse la dosar reiese că nici măcar nu s-a pus în discuţie profitabilitatea achiziţiei (care de altfel a fost lămurită prin stabilirea inexistenţei prejudiciului), ci plecând de la aceleaşi prezumţii subiective ale acuzării, se ajunge la susţinerea conivenţei infracţionale dintre toţi coinculpaţii, aspecte preluate ad literam din rechizitoriu. Acestor presupuse înţelegeri dintre coinculpaţi, care de altfel nu au fost dovedite, li se atribuie valenţe infracţionale inexistente, şi care, de altfel, nu sunt în măsură să demonstreze comiterea infracţiunii de abuz în serviciu.

În al patrulea rând, în cauză sunt deosebit de relevante concluziile expertizei contabile efectuate în faza de judecată a apelului. Curtea îşi va însuşi, în concluzia ei finală, opinia separată a expertului judiciar asistent Fătacean Gheorghe, respectiv: „Din analiza conţinutului economic, financiar si fiscal al tranzacţiilor derulate in baza contractului precum şi a analizei realizate asupra întregului circuit  economic parcurs de cele 6 automotoare de la achiziţia externă realizată de SC ICIM SA până la vânzarea acestora de către SC Remarul SA societăţii SNTFC Calatori, precizăm ca aceste tranzacţii s-au realizat cu respectarea normelor economice si a dispoziţiilor financiar-contabile, încadrându-se în sfera unei tranzacţii normale, obişnuite. De asemenea, din analiza conţinutului documentelor financiar contabile întocmite în baza contractului pentru operaţiunile derulate intre SC Activ Invest SA si SC Remarul 16 Februarie SA, precum şi a termenilor economici si financiari ai contractului care s-a încheiat intre SC Activ Invest SRL si SC Remarul 16 Februarie SA, reiese ca tranzacţiile sunt reale, au substanţă economică, respectându-se în derularea tranzacţiilor toate normele financiare contabile, reglementările fiscale si normele economice.”

In al cincilea rând, în acord cu cele reţinute de către prima instanţă, Curtea mai reţine că nici în cuprinsul actului de sesizare al instanţei de judecată şi nici în cuprinsul motivelor de recurs (apel) ale parchetului nu se face vreo referire la atribuţiile de serviciu care au fost încălcate de către inculpaţi.

În al şaselea rând, în mod analog, criticile DNA – ST Cluj cu privire la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare a automotoarelor, raportat la momentele efectuării plăţii nu sunt de natură să probeze existenţa unei înţelegeri infracţionale între inculpaţi, întrucât – aşa cum a reţinut şi prima instanţă – contractul de vânzare-cumpărare este unul consensual, încheindu-se prin simplul acord de voinţe, forma sa scrisă fiind cerută nu ad validitatem, ci doar ad probationem. Cu alte cuvinte, forma scrisă în care se materializează acordul de voinţe nu condiţionează validitatea operaţiunii comerciale, transferul proprietăţii operând doar în momentul predării automotoarelor.

În al şaptelea rând, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii trimişi în judecată în prezenta cauză în calitate de autori ( Noapteş Alexandru, Nacu Vanghelie şi Iosub Nicolae Cătălin) din ansamblul probelor aflate la dosarul de urmărire penală, precum şi la dosarul instanţei de fond rezultă că elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată (în modalitatea prevăzută de Codul penal anterior), respectiv acţiunea care a constat în semnarea Notei de negociere nr. 62/1/18/2005 din 04.10.2005 şi adoptarea Hotărârii nr. 14 din 27 septembrie 2005 a Consiliului de Administraţie al SNTFC ce a validat propunerea făcută prin Raportul privind modificarea programului de investiţii pe anul 2005, nu s-a realizat prin încălcarea atribuţiilor de serviciu şi nici prin încălcarea OUG nr. 60/2001, act normativ care reglementa procedura achiziţiilor publice. Acest aspect a fost reţinut în mod corect de prima instanţă: „Parcurgând prevederile statutare şi regulamentele menţionate, instanţa a constatat că niciuna din atribuţiile de serviciu ale inculpaţilor Noapteş, Nacu şi Iosub nu au fost neîndeplinite sau îndeplinite defectuos prin faptele din speţă”.

În al optulea rând, se constată faptul că instanţa de fond a făcut o amplă analiză atât a stării de fapt din cauză, cât şi a elementelor constitutive ale infracţiunii pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată. Analizând la modul concret atribuţiile de serviciu ale celor trei inculpaţi prin raportare la elementele de fapt ale acuzaţiei, judecătorul fondului a constatat că acestea nu au fost încălcate în privinţa achiziţionării celor 6 automotoare. Această analiză a fost realizată atât sub aspectul oportunităţii achiziţiei, cât şi sub aspectul legalităţii acesteia, neconstatându-se abateri care să poată fi calificate ca încălcări ale atribuţiilor de serviciu, cu relevanţă penală.

În tot cursul urmăririi penale nu a existat nicio cerere de constituire de parte civilă şi nimeni nu a reclamat existenţa vreunui prejudiciu. În cursul cercetării judecătoreşti, SNTCF CFR Călători SA, citată în calitate de parte vătămată, a depus la dosar la termenul din 02.12.2010 un înscris în care a arătat în mod explicit că nu se constituie parte civilă deoarece nu a suferit niciun prejudiciu.

În ceea ce priveşte existenţa unui raport de cauzalitate dintre îndeplinirea defectuoasă a unei atribuţii de serviciu şi paguba produsă unei persoane fizice sau juridice, Curtea constată, în acord cu prima instanţă, că nu se poate vorbi de un asemenea raport din moment ce nu se poate discuta de existenţa unei acţiuni/inacţiuni ilicite şi a unei urmări.”

DESCARCĂ AICI MOTIVAREA DECIZIEI ANONIMIZATĂ

Acum, Călin Mitică este acuzat de DNA Cluj de mai multe infracțiuni, între care dare de mită către directorul de tracțiune din cadrul CFR Călători, Teodor Gavriș, și către directorul Salinei Ocna Dej, Goergel Mihuț.

Comments

comentarii