fbpx

De ce a respins CCR excepția ridicată de Viorel Cataramă la Legea privind alegerile locale

Decizia Curții Constituționale prin care s-a respins excepția ridicată de afaceristul Viorel Cataramă după ce i s-a respins candidatura pentru Primăria Capitalei a fost publicată în Monitorul Oficial.

CCR a soluționat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Viorel Cataramă, de Alianța Electorală Mișcarea Patrioților Români, reprezentată legal de Viorel Cataramă, de Prioteasa Daniel Valentin și de Mărginean Claudiu Nicolae în Dosarul nr. 21.243/3/2020 (1.949/2020) al Curții de Apel București — Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.394D/2020.

Extras din Decizia nr. 316 din 19 mai 2022: ”Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015. Aceste dispoziții au fost modificate prin art. I pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 4 iunie 2019 și au următorul cuprins: „(2) Pentru fiecare candidat la funcția de primar și de președinte al consiliului județean și listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.”

Autorii excepției critică textul menționat, astfel cum a fost modificat prin art. 3 și 4 din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale și pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 17 iunie 2020, care instituie în mod expres derogări de la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, astfel: „Art. 3. — Prin derogare de la prevederile art. 49 alin. (2) și ale art. 50 din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, numărul minim al susținătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate. Art. 4. — Prin derogare de la prevederile art. 49 alin. (2), art. 50 și art. 51 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, pentru candidaturile la consiliul local și funcția de primar din aceeași circumscripție electorală, respectiv pentru candidaturile la consiliul județean și președintele consiliului județean din aceeași circumscripție electorală, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți vor prezenta câte o singură listă de susținători.”

În opinia autorilor excepției, textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 37 — Dreptul de a fi ales și ale art. 53 — Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Totodată, prin raportare la art. 20 și art. 148 alin. (2) din Constituție, sunt invocate dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării, coroborat cu art. 3 din primul Protocol la Convenție, referitor la dreptul la alegeri libere.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia sunt nemulțumiți, în esență, de condiția prevăzută de dispozițiile legale criticate pentru depunerea unei candidaturi la alegerile locale, care impune un prag minim de reprezentativitate a unui candidat, demonstrat printr-un număr minim de semnături de adeziune, condiție care, în opinia acestora, împiedică exercitarea liberă a dreptului de a fi ales, contrar art. 37 din Constituție, fără ca această ingerință a statului să poată fi justificată prin prisma condițiilor prevăzute de normele constituționale ale art. 53.

Curtea Constituțională a elaborat o bogată și constantă jurisprudență în materie electorală, în particular cu referire la condiția depunerii, la momentul înscrierii unei candidaturi pentru alegerea într-o funcție publică de reprezentativitate, a unei liste de susținători. Prin Decizia nr. 763 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 1 februarie 2018, Curtea a sintetizat considerentele de principiu rezultate din jurisprudența sa relevantă în această materie.

Prin această decizie, Curtea a reținut că sistemul electoral se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, prin lege organică, ceea ce denotă voința constituantului de a lăsa în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție. Această concluzie corespunde pe deplin normelor cuprinse în art. 3 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la alegeri libere, jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului [hotărârile din 2 martie 1987 și 22 mai 2012, pronunțate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragrafele 52 și 54, și, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 și 84, Hotărârea din 6 octombrie 2005, pronunțată în Cauza Hirst (nr. 2) împotriva Regatului Unit, paragraful 61, Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Yumak și Sadak împotriva Turciei, paragraful 109 sau Hotărârea din 9 aprilie 2002, pronunțată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei, paragraful 34], precum și Codului bunelor practici în materie electorală — Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002).

Condițiile de principiu, de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40, iar în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, acestea sunt dezvoltate prin Legea nr. 115/2015. Dispozițiile art. 49 alin. (2) din aceasta — criticate și în prezenta cauză — consacră o condiție de exercitare a dreptului fundamental de a fi ales în calitate de consilier local, consilier județean, primar și președinte al consiliilor județene, și anume aceea de a prezenta o listă de susținători la depunerea candidaturii, precum și regulile de ordin procedural privitoare la îndeplinirea/verificarea respectării condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida.

Curtea a reținut că instituirea unei astfel de condiții și a regulilor privitoare la verificarea îndeplinirii sale sunt, de principiu, în acord cu normele constituționale cuprinse în art. 37 referitoare la dreptul de a fi ales și reprezintă „o condiție necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, ce nu constituie o piedică în prezentarea candidaturilor electorale”.

Astfel, condiționarea înregistrării candidaturilor la funcțiile elective de prezentarea unei liste de susținători constituie o măsură necesară și adecvată pentru dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate în rândul electoratului, deopotrivă pentru toți competitorii electorali și pentru descurajarea eventualelor candidaturi abuzive. Reprezentativitatea, prezumată prin depunerea unei liste cu semnături de adeziune, este acea trăsătură esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului, indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare.

Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, proporțional cu scopul legitim și aplicabil în condiții de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanți la alegeri: candidații independenți, pe de o parte, și cei propuși pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiției legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcție sau demnitate publică își dovedește potențialul de reprezentativitate și arată, în același timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar și de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exercițiul acestui drept persoanelor eligibile care într-adevăr beneficiază de credibilitatea și susținerea electoratului, astfel încât să existe șanse reale de reprezentare a acestuia în forul legislativ. Deși o propunere de candidat nu poate privi, potrivit Constituției, decât o persoană ce întrunește condițiile constituționale de eligibilitate, alegerile pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale. De aceea, depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, așa încât cerința ca propunerea candidaturii să fie reprezentativă constituie o condiție legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituțional de a fi ales (Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009).

În lipsa unor elemente noi, considerentele de principiu, extrase din jurisprudența relevantă a Curții, sunt aplicabile și în prezenta cauză, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.

În plus, Curtea observă că, în contextul pandemic cu totul excepțional și cu referire strict la alegerile locale din anul 2020, legiuitorul, prin art. 3 și 4 din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale și pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, a reglementat o derogare expresă de la prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Potrivit art. 3, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, numărul minim al susținătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate, iar candidații vor prezenta câte o singură listă de susținători. Prin urmare, legiuitorul a adaptat cadrul normativ aplicabil în contextul menționat și a redus, practic, la jumătate, numărul semnăturilor de adeziune necesare la depunerea unei candidaturi la alegerile locale din anul 2020, iar, din această perspectivă, aplicabilă litigiului în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, aceasta este cu atât mai puțin justificată și întemeiată.”, se arată în motivarea CCR

Biroul Electoral al Circumscripției Electorale București a invalidat candidatura lui Viorel Cataramă în alegerile pentru Primăria Capitalei, precum și lista de candidați ai partidului său pentru Consiliul General. Anunțul a fost făcut pe Facebook chiar de către omul de afaceri, care a promis atunic că va ataca în justiție hotărârea BEC, pe care o califică drept „ilegală și abuzivă”.

Comments

comentarii

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat demararea unei noi licitaţii pentru încă 20 trenuri electrice de lung parcurs. Mai multe dintre ele vor ajunge la Cluj.... Citește mai mult
FC Universitatea Cluj și-a asigurat serviciile mijlocașului defensiv Gabriel Simion. În vârstă de 24 de ani, jucătorul a strâns peste 100 de meciuri în Liga 1.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!