Daune morale de 30.000 lei pentru amenzi anulate-motivarea hotărârii

Protestatarul Matei Sandu a dat în judecată Jandarmeria Municipiului București și a obținut, în cadrul acțiunii în răspundere delictuală, obligarea Direcției Jandarmeriei București la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale.

Cererea de chemare în judecată a fost formulată împotriva Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, a Direcției Generale de Impozite și Taxe locale a Mun. București și a Statului Român prin Ministerul de Finanțe, solicitându-se următoarele:

• Plata în solidar de daune morale rezultate ca efect al conduitei ilicite, constând în mai multe amenzi contravenționale aplicate tară temei, în baza unor acțiuni de tip Poliție politică ce au avut ca obiectiv intimidarea sa și hărțuirea permanentă, daune care le evaluează la 500.000 lei;
• Daune materiale reprezentând  beneficul  nerealizat  ca  urmare  a prezențelor la procesele civile, estimate la 10.000 lei și
• obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.

Vom reda în continuare hotărârea Tribunalului București, fără partea introductivă:

,,În motivare, a arătat că începând cu luna ianuarie 2017 a participat în mod constant la protestele societății civile împotriva inițiativelor guvernamentale de modificare a legilor justiției, care din perspectiva sa, ar fi condus la creșterea nivelului de corupție instituțională, și ar fi afectat principiile justiției sociale, întrucât persoanele cu atribuții în exercitarea puterii de stat nu ar mai fi putut fi trase la răspundere penală.

Mai mult, a considerat cu convingere că lupta anticorupție este fundamentală în modernizarea și evoluția societății românești, fiind cunoscut pe plan mondial că zeci de ani România a fost afectată de corupție endemică. De asemenea a considerat că măsurile preconizate urmau să conducă în mod efectiv ia creșterea criminalității, și la schimbarea percepției maselor că victima unei infracțiuni este mai puțin importanta decât cel care a săvârșit fapta, respectiv că tragerea la răspundere penală a infractorilor va fi îngreunată.

De asemenea, a menționat că a participat activ la proteste, creând și o pagină pe rețelele de socializare, care a început să fie intens mediatiza tă, tocmai datorită prezenței sa le constante în stradă, având mii de vizualizări online. A considerat că prezența sa în stradă pentru a transmite în direct protestele este NECESARĂ în vederea preîntâmpinării abuzurilor unei puteri politice instalate la putere dar care avea un singur scop. Acela de protejare a clientelei politice .

A precizat că la proteste erau prezenți în mod constant câteva persoane, care fără să fie lideri ai mișcărilor de stradă, erau repere de comunicare pentru cei care doreau să își exprime nemulțumirea. Transmisiunile permanente live de la locul protestelor au contribuit de asemenea la clarificarea de multe ori a unor aspecte care țineau chiar de probațiune în materie contravențională, fiind de\, asemenea folosite și în scop probatoriu și sub alte aspecte.

În acest sens, a menționat că a devenit un obiectiv vizat intens de către Unitățile de Jandarmerie a Mun. București, fiind considerat un element probabil “instigator” împotriva puterii politice, prin simpla sa activitate de transmitere live a protestelor, dar și prin viralizarea îndemnurilor de participare la proteste.

Mai mult, a susținut că  a participat activ cu mijloace financiare propti la scrierea unor bannere sau cumpărarea unor steaguri tricolore, sau a steagului UE, și la alte acțiuni de logistică a protestelor, care se înscriau în limitele legii.

A subliniat că la data de 27.08.2017, a fost sancționat contravențional de Direcția de Jandarmerie a Mun. București, ridicat din stradă de la protest, unde pătrunse intempestiv și pentru foarte scurtă vreme pe carosabil să recuperez e un steag tricolor de 10 m2, care fusese ridicat nelegitim de Jandarmerie, și condus cu duba la sediul unei secții de poliție, unde a fost ținut 3-4 ore, deși nu a refuzat identificarea pe loc cu Carte de Identitate. Aceste ridicări abuzive ale Jandarmeriei, care au continuat și ulterior, au avut un veritabil caracter al unei lipsiri de libertate, întrucât au fost făcute cu exces de putere, în sensul că nu era necesară conducerea forțată la secție, dacă persoana putea fi identificată. Faptul că era identificabil este relevant de existența unui cazier contravențional pe numele său și ulterior a primit amenzi de la aceeași unitate de jandarmi și acasă, fără ca să mai fie legitimat. A atacat Procesul verbal de contravenție și i s- a admis acțiunea atât pe fond (dos. Civ. 2982 … al Judecătoriei Sectorului 1) cât și în apel, de către Tribunalul București, așa cum relevă și certificatul de grefa atașat, apreciindu-se că amenda contravențională nu a fost fondată.

A mai subliniat că la data de 17.09. 2017 a fost sancționat din nou contravențional pentru participare la un protest neautorizat, în zona Arcului de triumf, unde era unul din cei aproape 500 de participanți, fără a fi un inițiator al protestului, sancțiunea fiindu-i aplicată în mod evident în mod discriminatoriu, amendarea persoanelor participante având caracter selectiv, el fiind una dintre ele. Si împotriva acestei sancțiuni a formulat plângere, dosarul nr. (…)/299/2017 al Judecătoriei Sectorului 1 fiind soluționat în sensul admiterii plângerii subsemnatului, soluție rămasă definitivă și în apelul formulat de pârâta Direcția general de Jandarmeri a Mun. București.

De asemenea, a arătat că la data de 04.10.2017 a fost sancționat din nou contravențional, deși la acel protest singura activitate desfășurată a fost aceea de a transmite live acțiunea de protest a unor cetățeni împotriva demersurilor de limitare a drepturilor cetățenești de către Primăria Capitalei. Acest aspect al netemeiniciei acțiunii sancționatorii este relevat și de soluția data de Judecătoria sectorului I în cauza xxxxx/299/2017, admițând plângerea formulata de către subsemnatul, soluție confirmată de Tribunalul București.

A mai susținut că la data de 12.01.2018 a fost sancționat pentru o prezumtivă faptă contravențională de două ori: o dată de Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București, și încă o data de Direcția de Poliție a Mun. București. Aceste sancțiuni au vizat prezența sa lângă sediul PSD, unde transmitea live acțiunea unui alt protestatar de a instala niște difuzoare într-un copac situate în fața sediului central al PSD, de unde dorea să transmită  mesaje de protest. Ambele sancțiuni le-a contestat la Judecătoria sectorului 1 București, în dosarele (…), și (…), ambele sancțiuni fiind considerate prin Sentințele civile ca netemeinice, soluții care au fost confirmate de instanța de apel, respectiv de către Tribunalul București.

A precizat că în total i-au fost aplicate 24 de sancțiuni contravenționale, o mare parte din acestea fiind încă în faza apelului, fiind soluționate favorabil și în primă instanță.

Ca urmare a sancțiunilor contravenționale, Direcția General de Impozite și Taxe Locale a primăriei Sector 3 București a executat conturile subsemnatului cu suma de 4500 de lei, deși cuantumul amenzilor se ridica doar la suma de 4000 de lei, executarea silită a conturilor având ioc la data de 29.03.2018 și 17.04.2018, exact în perioada Sărbătorilor pascale, lăsându-i fără posibilitatea sărbătoririi decente a sărbătorilor religioase. Aprecia ză că acțiunea acestora nu a fost întâmplătoare, instituția fiind în subordinea Primăriei Sectorului 3 București, condusă de unul din Liderii PSD la nivel național, respectiv de R.N.

A apreciat că acțiunile Jandarmeriei atât de aplicare discriminatorie a amenzilor, cât și de ridicare fără temei și conducere la sediul secțiilor de Poliție a u avut ca scop intimidarea subsemnatului pentru ca să nu mai participe la proteste. Cunoscând faptul că este pensionat pe caz de boală, cât și faptul că are două fiice în întreținere , cât și generic că protestatarii sunt oameni simpli, fără posibilități materiale deosebite, acțiunile de sancționare a acestora, și în speța prezentă a sa, a avut ca scop demoralizarea și lipsirea de mijloacele nece sare traiului tocmai ca sancțiu ne a opoziției politice.

A menționat că acțiunile reprezentanților Statului Român, prin forțele de aplicare a legii, au caracterul de poliție politică, prin asociere cu sensul larg definit de dispozițiile art. 5 din Legea nr.187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, unde poliția politică a fost definită în felul următor:

A precizat că acțiunea de hărțuire este evidentă, sancționarea sa s-a făcut la toate protestele importante, în mod evident fără temei, activitatea sa de protest fiind cunoscută la nivelul conducerii Ministerului de Interne.

A învederat că în mod repetat, conducerea Ministerului de interne a menționat prezența sa la proteste, în mass media, apreciind prezența sa ca nelegitimă înainte ca instanțele de judecată să se pronunțe, motiv care a încurajat apetitul pentru abuz de putere al Jandarmilor din Direcția Generală de Jandarmerie a Mun.București să comită abuzuri împotriva mea.

Astfel, a arătat că în data de 19 februarie 2018 ora 21.48, la postul de televiziune ANTENA 3 numita Carmen Dan, Ministru al afacerilor interne a intervenit în cursul emisiunii SINTEZA ZILEI, susținând că subsemnatul este prezent la toate manifestările publice împotriva guvernului din ultimul an și că ar avea și foarte multe amenzi contravenționale administrate de către Jandarmerie, organ aflat în directa subordine a acesteia; reiese din susținerile ministrului de interne că aceasta are un direct interes în sancționarea celor care protestează.

A menționat că hărțuirea permanentă, care s-a exercitat atât pe palier financiar, punând în pericol imediat supraviețuirea familiei sale, și afectarea standardului de viață prin executarea silită a conturilor, cât și faptul că a fost târât in mod efectiv în instanță, fiind obligat să se deplasez cel puțin o data pe săptămână la instanțele de judecată, fiind pus în imposibilitatea desfășurării unor activități gospodărești din care își câștiga existența, a pus o presiune enormă pe el și familia sa.

A arătat că, faptul că a fost în mod efectiv “vânat ” politic la protestele de stradă este relevat și de o înregistrare de la un protest, surprinsă de un al protestatar, în care un jandarm întreabă un alt coleg jandarm dacă subsemnatul ” SUNT LUAT”. Acest fapt arată preocuparea deosebită și ‘”grija” pentru sancționarea și “‘luarea’ sa. Această practică a “luatului” în sensul extragerii din zona protestelor a comunicatorilor și liderilor informali, arată o crasă și nelegitimă culpă delictuală, în sensul că deși era identificabil, fiind evident că îl cunoșteau, aceștia vizau extragerea, adică “luarea” din zona de protest, în speranța că acțiunile lor îl vor intimida pe viitor.

In mod evident că înregistrarea respectivă i-a produs temere doar pentru integritatea sa fizică și pentru faptul că pe viitor mă vor “lua”, dar nu au putut să împiedice prezența sa la proteste. Fiicele sale însă au fost șocate, fiind conștiente că a devenit o țintă pentru instituțiile de forță ale statului, fiind cunoscută deja brutalitatea de care a dat dovadă Jandarmeria în momentele acestor ‘”luări” din mulțime.

A susținut că în ultimul an viața sa a devenit un calvar, nu doar din perspectiva acțiunilor guvernamentale care periclitează ordinea de drept, ci și din perspectiva faptului că are sentimentul acum al unei reînvieri a instrumentelor de Poliție Politică, în care instituțiile statului funcționează pentru prezervarea unor structuri oligarhice, care chiar dacă au fost validate de electoral inițial, au devenit ilegitime prin asumarea unor acțiuni care nu au fost preconizate de electorat.

A opinat că instituțiile statului i-au încălcat dreptul legitim subiectiv fundamental la liberă exprimare, prevăzut de dispozițiile art. 10 din Convenția privind Drepturile Omului, precum și dreptul la liberă întrunire, prevăzut de dispozițiile art. 11 din CEDO, corespondente cu cele prevăzute în Constituția României la art. 30 și 39.

În drept, art. art. 1349 Cod civil, art. 1357-1359, art. 10 și 11 din CEDO corespondente cu art. 30 și 39 din Constituția României.

Probe: înscrisuri și proba cu înregistrări audio video.

La cererea de chemare în judecată, a formulat întâmpinare la data de 18.03.2018, pârâta Direcția Generală de Jandarmerie a Mun. București, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată și neîntemeiată.

În motivare a arătat că în perioada ianuarie 2017 și până în prezent, Direcția Generală de Jandarmerie a Mun. București a asigurat cu efective de jandarmi toate adunările publice atât declarate, cât și cele nedeclarate desfășurate pe raza municipiului București. A menționat că instituția sa a desfășurat activitățile specifice de asigurare a ordinii și siguranței re în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 550 din – 2 304 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, Jandarmeria Română prin structurile sale specializate, „execută misiuni de asigurare a ordinii publice ocazia mitingurilor, marșurilor, demonstrațiilor, procesiunilor, acțiunilor de pichetare, țiurilor promoționale, comerciale, manifestărilor cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, precum și a altor asemenea activități care se desfășoară în spațiul public care implică aglomerări de persoane”.

A învederat faptul că faptul că unele manifestări de protest la care a participat și reclamantul, nu au avut întotdeauna un caracter pașnic, nu de puține ori acestea degenerând, soldându-se cu acte de dezordine, manifestări violente, blocarea i ui rutier etc. Jandarmii, care asigurau măsurile de ordine publică în zona de desfășurare a adunărilor publice, au intervenit pentru restabilirea ordinii publice sau pentru aplanarea conflictelor (evenimentul din data de 02.12.2017 când acțiunea reclamantului a culminat cu acte de violență la adresa unei persoane în etate), ocazie cu care au procedat la îndepărtarea reclamantului din zona respectivă, fără a-i produce vreo vătămare precum și în conformitate cu dispozițiile art. 224 alin. (2) Cod de procedură penală, la întocmirea actelor procedurale premergătoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „Loviri sau alte violențe”, faptă prevăzută și pedepsită de art. 193 alin. (2) din Cod penal, dosar ce a fost înainta Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București în vederea efectuării de cercetări în cauză, înregistrându-se dosarul penal nr. xxxxx/P/2017.

A învederat faptul că  pe timpul adunărilor publice declarate/nedeclarate desfășurate în mod pașnic sau care au fost grav tulburate, la solicitările/avertizările legale efectuate de forțele  de ordine, reclamantul Matei Sandu a avut o atitudine necorespunzătoare față de agenții  constatatori, a reacționat violent, față de o persoană în etate, prin acțiunile sale tulburând buna desfășurare a adunării publice.

A menționat că dispozițiile legale în temeiul cărora au acționat prepușii săi sunt următoarele: ar. 4 din Legea nr 60 din 23.09.1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, „…unitățile de jandarmi competente teritorial …sunt obligate să asigure condițiile ut sere în vederea desfășurării normale a adunărilor publice… “. Potrivit prevederilor art.2 din același act normativ, „Adunările publice trebuie să se desfășoare în mod pașnic și civilizat. Art. 19 alin. (1) fit. b) din Legea nr. 550 din 29.11.2004 privi nd organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române , a rt . 19 alin. (1)lit. c ) din Legea nr. 550 din 29.11.2004,privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Română ; Art. 19 alin. 1 lit. r, din Legea nr. 550 din 29.11.2004,privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Română; Art. 20 alin.1 și 2 din Legea nr. 550 din 29.11.2004,privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Română; Art. 27 alin 1 din Legea nr. 550 din 29.11.2004,privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Română; Art.27, alin 4 din Legea nr. 550 din 29.11.2004,privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Română; a rt . 35 din Legea nr. 550 din 29.11.2004, privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Română.

A precizat că având în vedere încălcările normelor legale în vigoare, precum și faptul că împotriva cestuia a fost începută urmărirea penală, rezultă fără putere de tăgadă că intervenția jandarmilor  a fost legitimă, iar fapta ilicită a fost săvârșită chiar de către reclamant și nu de către prepușii lor

A invocat în acest sens Decizia nr. 2356 din 20.04.2011 a înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, prin care s-a statuat că „Partea care solicită  acordarea daunelor morale este, deci, obligată să dovedească producerea prejudiciului și legătura de cauzalitate existentă între prejudiciu si fapta autorității” .

A mai susținut că nu poate fi reținută în sarcina efectivelor de jandarmi nici măcar culpa, jandarmii au dat dovadă d e neglijență în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Dimpotrivă, au intervenit imediat pentru asigurarea/restabilirea ordinii publice s au pentru aplanar ea conflictelor în care a fost implicat reclamantul Matei Sandu, precum și pentru luarea măsurilor legale.

A menționat, referitor la pretinsul prejudiciu, că în prezenta cauză, reclamantul nu a făcut dovada privind vreo suferință provocată iodul de acțiune al jandarmilor care au intervenit pentru asigurarea/restabilirea ordinii publice sau pentru aplanarea conflictelor iscate între protestatari și diverse persoane , cu atât mai mult cu cât acțiunea jandarmilor a fost una legală, obligatorie și sfera atribuțiilor prevăzute de lege. Nici nu poate fi vorba de o presupusă săvârșire de către jandarmi a vreunei infracțiuni, așa cum în m od nefondat susține reclamantul .

A arătat că organele de ordine au acționat pentru asigurarea măsurilor de ordine publică cu ocazia adunărilor publice neautorizate, neînregistrate sau interzise, sau au intervenit pentru aplanarea situațiilor conflictuale în care a fost implicat însuși reclamantul.

Astfel a arătat că, suma solicitată de către reclamant cu titlu de daune morale o apreciază ca  nejustificată, deoarece acesta nu a făcut dovada prejudiciului moral suferit, în condițiile în care nu există vreo faptă ilicită săvârșită de instituția sau de prepușii lor.

A subliniat că în ceea ce privește încălcarea dreptului fundamental la liberă exprimare, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,  prin art. 10, care reglementează libertatea de exprimare, stabilește la alin. 2) că Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități,  condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială  sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății și a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea judecătorești.

Așadar, a susținut că  legiuitorul nu a considerat că libertatea de exprimare este nelimitată și că se poate realiza “prin orice formă de exprimare și că reclamantul ar trebui să înțeleagă importanța respectării regulilor de ordine publică și de conviețuire socială și să își asume răspunderea pentru faptele reținute în sarcina sa, sancțiunile aplicate fiind o  consecință a nerespectării dispozițiilor legale în vigoare.

De asemenea, a mai arătat, cu privire la sancționarea pentru participarea la adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise, Decizia nr. 19/2018 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 1357 Noul Cod civil, Legea privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, Legea nr. 60 din 23.09.1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, Decizia Î.C.C.J. nr. 2356  din  Decizia Î.C.C.J. nr. 19 din 15.10.2018, Decizia C.S.J. nr. 3812 din 05.12.2000, art. 205 și urm din C. pr.civ.

Probe: înscrisuri.

La cererea de chemare în judecată, a depus întâmpinare , la data de 04.03.2018, pârâtul STATUL ROMÂN prin Ministerul Finanțelor Publice.

În motivare a arătat că, reclamantul invocă un presupus prejudiciu suferit prin acțiunile ilicite ale Statului manifestate prin instituțiile sale naționale, or, imputabilitatea faptei se apreciază în raport de modul de acțiune al organelor de conducere ale perso anei juridice, în măsura în care actele și faptele acestora au îmbrăcat forma unui delict civil provocând pagube altor persoane.

A precizat că niciuna dintre condițiile prevăzute de art. 1357-1371 Cod Civil nu este întrunită în speță pentru a se antrena răspunderea civilă delictuala a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice pentru fapta proprie, în condițiile în care presupusa fapta este comisă de către o altă Instituție cu personalitate juridică și pentru care nu se menționează atragerea răspunderii Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice.

Astfel, a arătat că din toate actele existente la dosarul cauzei precum și din susținerile reclamantului, reiese faptul ca această acțiune vizează un presupus prejudiciu cauzat prin acțiunile ilicite ale Statului manifestate prin acțiunile D.G.I.T.L București prin Primăria Sector 3 București și Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București, ceea ce nu vizează o fapta a Ministerului Finanțelor Publice în calitate de reprezentant al Statului Român.

Cât privește aplicabilitatea dispozițiilor art. 1349 Cod Civil, a considerat, esențial pentru calitatea de comitent și prepus, este existența unui raport de subordonare care își are temeiul în împrejurarea că, pe baza acordului de voință dintre ele, o persoana fizica sau juridică a încredințat unei persoane fizice o anumită însărcinare, născându-se astfel dreptul de a da instrucțiuni, de a direcționa, îndruma și controla activitatea prepusului, acesta din urma fiind ținut să urmeze îndrumările primite.

A menționat că în speța de față, între Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și D.G.I.T.L. București prin Primăria Sectorului 3 București și Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București, nu exista nici un fel de raport de prepușenie, care să justifice angajarea răspunderii acestuia pentru faptele prepușilor săi.

A solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerului Finanțelor Publice și pe cale de consecință respingerea acțiunii față de acesta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

A învederat că pentru a fi admisibilă o astfel de cerere, respectiv pentru se antrena răspunderea civilă delictuală a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice se cer întrunite cumulativ anumite condiții și anume: existența unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, precum și a vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în neglijența sau imprudența cu care a acționat.

A subliniat că răspunderea civila delictuala pentru fapta proprie a persoanei juridice in condițiile art. 1349 din Noul Cod civil are loc in cazurile in care organul de conducere, cu prilejul exercitării funcției care ii revine, a săvârșit o fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu, deoarece faptele licite sau ilicite săvârșite de organele sale de conducere obliga insasi persoana juridica, daca au fost îndeplinite cu prilejul îndeplinirii funcției lor.

A învederat că nici una din condițiile prevăzute de art. 1349 din Noul Cod civil nu se întrunește in speța de fata pentru a se antrena răspunderea civila delictuala a Statului Român pentru fapta proprie , întrucât nu exista o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, nu exista un raport de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu si nici vinovăție.

A subliniat că în ceea ce privește existența faptei ilicite, actele și documentele emise de organele de conducere a D.G.I.T.L București prin Primăria Sector 3 București și Direcția Generală de Jandrmi a Mun.București nu pot fi considerate fapte ilicite, întrucât au acționat în limitele permise de lege și în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Așadar, a evidențiat că presupusa faptă ilicită produsă prin îndeplinirea defectu o asă a atribuțiilor de serviciu de către angajații unor instituții nu sunt de natură să atragă răspunderea delictuală a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ci eventual, a organelor de conducere ale persoanei juridice responsabile.

De asemenea, a arătat că în ceea ce privește obligarea pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata cheltuielilor de judecată,  instituția sa nu a dat dovada de rea credință, neglijență, nu se face vinovată de declanșarea litigiului și, prin urmare, nu poate fi sancționată procedural prin obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 1349 Cod Civil, art. 205-208 Cod Procedura Civilă.

La cererea reclamantului de chemare în judecată, la data de 21.03.2019, a depus întâmpinare pârâta Primăria Sectorului 3 a Mun. București, prin primar R.S.N.

În motivare a arătat că , începând cu data de 01.01.2018 , Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 3 s-a reorganizat din serviciu public de interes local cu personalitate juridică, în structură organizată ca direcție generală în cadrul aparatului de specialitate al Primarului Sectorului 3, fără personalitate juridică, prin adoptarea HCLS3 nr.547 din 17.11.2017.

A precizat, ca urmare a reorganizării, intimat în prezenta cauză va fi Sectorul 3 al Mun.București prin Primarul Sectorului 3 – R.S.N., cu sediul în București, Calea Dudești nr.191, Sector 3.

A învederat că una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile, respectiv de a fi parte în proces se referă la capacitatea procesuală de folosință, care constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații în plan procesual.

În acest sens, a arătat că Primăria constituie doar o structură funcțională cu activitate permanentă alcătuită din primar, viceprimar, secretar, aparatul de specialitate al primarului care soluționează problemele curente ale colectivității locale, fără a avea însă personalitate juridică.

Astfel, a menționat că potrivit art. 56 alin. (1) C. Proc. Civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. însă pot sta în judecată și entitățile fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii, conform prevederilor art. 56 alin. (2) din același act normativ, însă aceste prevederi legale nu sunt aplicabile în speță, astfel că nu se poate susține existența capacității procesuale de folosință a Primăriei Sectorului 3 prin invocarea dispozițiilor art. 56 alin. (2) C. Proc. Civ.. din moment ce primăria nu este o entitate juridică constituită printr-un act normativ.

Totodată, a invocat și prevederile art. 77 din Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare, republicată, potrivit cărora „Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria (…) municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.”

De asemenea, a învederat instanței că potrivit dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare: „comunele, orașele și județele sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu”, acestea fiind reprezentate în justiție, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.

A subliniat că pentru a exista calitate procesuală, este necesar ca între persoana pârâtă despre care reclamantul susține că este titular al obligației și persoana care are această calitate trebuie să existe identitate.

Astfel, a arătat că în speța dedusă judecății, această condiție nu este îndeplinită întrucât partea chemată în proces, respectiv Primăria Sectorului 3 nu este emitenta actelor de executare împotriva cărora se formulează prezenta acțiune.

A adus la cunoștință următoarele:

– în data de 17.04.2017 Jandarmeria Română a întocmit și comunicat reclamantului Matei Sandu Procesul verbal de contravenție  nr. (…) în care aplică sancțiunea contravențională în cuantum de 500 lei;

– în data de 17.09.2017 Jandarmeria Română a întocmit și comunicat reclamantului Matei Sandu Procesul verbal de contravenție  nr. xxxxxxx în care aplică sancțiunea contravențională în cuantum de 2000 lei;

– în data de 27.08.2017 Jandarmeria Română a întocmit și comunicat reclamantului Matei Sandu Procesul verbal de contravenție  nr. xxxxxxx în care aplică sancțiunea contravențională în cuantum de 1000 lei;

– în data de 01.10.2017 Jandarmeria Română a întocmit și comunicat reclamantului Matei Sandu Procesul verbal de contravenție  nr. xxxxxxx în care aplică sancțiunea contravențională în cuantum de 500 lei;

A precizat că având în vedere că reclamantul nu a achitat bugetului local Sector 3 debitele ce provin din amenzi contravenționale pârâtul Sectorul 3 al Mun.București a început procedura de executare silită pe numele reclamantului Matei Sandu conform art. 220-230 din Codul de procedură fiscală, emițând și comunicând Titlul executoriu nr.(…) și Somația nr. (…) din data de 09.11.2017 în conformitate cu prevederile art. 47 din Codul de Procedură Fiscală.

A precizat că executarea silită începe prin comunicarea somației. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somația este însoțită de un exemplar al titlului executoriu emis de organul de executare silită.

Somația cuprinde pe lângă elementele prevăzute la art 46 și următoarele, numărul dosarului de executare suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu precum și indicarea consecințelor nerespectării acesteia.”

A mai arătat că în data de 14.03.2018 pârâtul Sectorul 3 al Mun. București întocmește și comunică Adresa de înființare a Popririi nr.(…) și înștiințare privind înființarea popririi comunicată reclamantului Matei Sandu.

A precizat că suma încasată prin executare silită a fost în cuantum de 4500 lei conform documentului de plată nr.2 din 29.03.2018 cu suma de 500 lei și documentul de plată nr.l din 17.04.2018 cu suma de 4000 lei. Ca urmare a stingerii debitului la data de 25.04.2018 a fost emisă adresa de ridicare a popririi în conformitate cu prevederile art 234 din Codul de Procedură Fiscală.

De asemenea, a susținut că în data de 25.04.2018 în urma prezentării certificatelor de grefă emise de Judecătoria Sectorului 1 de către reclamant au fost suspendate din evidența fiscală a pârâtului procesele verbale contestate respectiv Procesul verbal de contravenție nr.l350978 din 17.09.2017 și Procesul verbal de contravenție nr. (…) din 27.08.2017.

În acest sens, a arătat că în prezent reclamantul mai figurează în evidența fiscală și cu alte Procese verbale de contravenție conform Adresei nr.l72921 din 14.09.2018 pe care o anexăm.

În data de 13.11.2018 conform Referatului nr. (…) întocmit de pârâtul Sectorul 3 al Mun. București se restituie reclamantului Matei Sanui suma de 2,491,00 lei din contul amenzi contravenționale. Astfel pârâtul Sectorul 3 al Mun. București întocmește și comunică reclamantului Decizie de restituire/compensare a sumelor de la bugetul local. Prin Ordinul de plată nr.2096 din 28.11.2018 a fost virată suma de 2,490,90 lei în contul reclamantului Matei Sandu deschis la Banca Comercială Română.

A menționat că în ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata despăgubirilor morale, arătăm instanței că acestea nu au fost dovedite și nici argumentate, cuantificarea daunelor reprezintă un proces complex și cu criterii de stabilire ce depind de gravitatea încălcării, situației de fapt. dreptul încălcat precum și alți asemenea factori.

Cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legate de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic si afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării.

Conform jurisprudenței în materie, prejudiciul moral constă în lezarea onoarei sau reputației unei persoane sau alte suferințe de ordin psihic.

De asemenea, a mai arătat că cheltuielile de judecata sunt o suma de bani in care se regăsesc toate cheltuielile pe care partea care a câștigat procesul le-a făcut cu ocazia litigiului soluționat prin hotărâre judecătoreasca, fundamentul fiind culpa procesuala a pârtii care cade in pretenții.

A opinat că în cazul în care onorariul avocatului este disproporționat să aibă  în vedere art. 451 și următoarele din Codul de Procedură Civilă în conformitate cu care, judecătorii au dreptul sa mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari. față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.205-208 si art . 451 din Cod Procedură Civilă, art. 1359 art . 1357 si art . 1349 din Codul Civil, art . 220-230 din Codul de Procedură Fiscală.

Probe: înscrisuri.

Prin precizarea depusă la data de 06.12.2018, reclamantul a arătat că daunele morale reprezintă o compensare justă pentru: atingerea adusă existenței fizice a persoanei sale, a sănătății sale prin producerea unei stări majore de stres cauzată de ridicarea forțată abuzivă din stradă, prin obligarea subsecventă de a depune plângeri contravenționale și târârea sa în instanțele de judecată pentru pretinse încălcări ale normelor de conduită publică; atingerea adusă dreptului său la liberă exprimare, așa cum este consacrat de CEDO și Constituția României care a fost iremediabil încălcat prin acțiuni constante de șicanare și aplicare de amenzi abuzive, încălcarea gravă a dreptului la demnitate prin expunerea publică a cazierului contravențional al reclamantului de către cadrele de conducere și chiar de Ministrul de resort, în emisiuni publice, prin reținerea înc azerul contravențional chiar a amenzilor care ulterior au fost desființate de instanțele de judecată; atingerea dreptului la siguranță economică și prin demararea unor măsuri de executare silită în condițiile în care s-a probat ulterior că măsurile aplicate nu au fost justificate, măsuri care au grevat bugetul și așa foarte precar al reclamantului chiar și peste limitele cuantumului amenzilor; încălcarea dreptului la egalitate, fiind discriminat pe criterii de apartenență politică, amenzile fiind aplicate în mod special lui și altor persoane cu activități civice mai substanțiale, astfel cum va releva prin materialul probator; încălcarea libertății persoanei, prin ridicarea sa abuzivă și nenecesară din stradă în fața camerelor TV chiar în condițiile înc are legitimarea se putea face pe loc, contrar dispozițiilor legale; încălcarea demnității prin acuzații superficiale și dovedite ca neîntemeiate de încălcare a conduitei publice corecte, fapt ce i-a afectat reputația în mod iremediabil.

Cererea a fost timbrată cu suma de 100 lei (fil. 2)

Prin încheierea din data de 05.02.2019, instanța a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamant și a dispus scutirea acestuia de la plata sumei de 605 lei stabilită cu titlu de taxă judiciară de timbru aferentă capătului de cerere privind daunele materiale.

La termenul din data de 26.09.2019, instanța a luat act de faptul că pârât în cauză este DGITL Sector 3, ca urmare a faptului că, la data de 01.09.2019, DGITL s-a constituit ca persoană juridică de interes local.

Prin încheierea de la termenul din data de 28.11.2019, instanța a respins ca rămasă fără obiect excepția lipsei capacității de folosință invocată de Primăria Sectorului 3 București și a unit cu fondul excepția lisei calității procesuale pasive a pârâților Statul Român prin Miniserule Finanțelor și DGITL sector 3.

În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri și înregistrări.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele .

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor și DGITL Sector 3, instanța reține că potrivit art. 36 Cod procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond .

În cauză, se reține faptul că reclamantul solicită obligarea pârâților la plata unor daune morale și materiale, în temeiul răspunderii civile delictuale, pentru o serie de fapte care, în opinia reclamantului, sunt imputabile celor trei pârâți.

Față de modul de argumentare a solicitărilor reclamantului, instanța constată că existența sau inexistența drepturilor și obligațiilor afirmare sunt o chestiune de fond, motiv pentru care va respinge cele două excepții ca neîntemeiate, aspectele iterate de către pârâți în susținerea excepțiilor urmând a fi avute în vedere ca apărări pe fondul cauzei.

Pe fondul cauzei, instanța reține următoarea situație de fapt .

Urmează a fi redate descriptiv, în ordinea cronologică a întocmirii lor, procesele verbale cu privire la care s-au depus dovezi la dosar.

1. Prin procesul verbal nr. (…)/17.04.2017 întocmit de Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București (fil. 111), reclamantul a fost sancționat contravențional cu suma de 500 lei motivat de faptul că, la aceeași dată, a participat alături de mai multe persoane la o manifestație publică de protest interzisă începând cu orele 12, conform art. 5 din Legea nr. 60/1991, manifestându-și nemulțumirea față de instituția Jandarmeriei Române și a refuzat să părăsească locul de desfășurare după avertizările și recomandările făcute de forțele de ordine.
2. Prin procesul verbal de contravenție nr. (…)/27.08.2017 (fil. 115) întocmit de Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București, reclamantul a fost sancționat contravențional cu suma de 1.000 lei motivat de faptul că, la aceeași dată, pe timpul adunării publice a forțat dispozitivul de jandarmi dislocând panourile metalice de delimitare recurgând la ocuparea părții carosabile ce face legătura între (…) de a afecta buna desfășurare a manifestării contrar prevederilor Legii nr. 60/1991.

Prin sentința civilă nr. 1202/28.02.2018, dosar nr. xxxxx/299/2017, Judecătoria Sectorului 1 București a fost anulat procesul verbal menționat, iar reclamantul a fost exonerat de obligațiile dispuse (fil. 19-20). Sentința a rămas definitivă prin respingerea apelului prin decizia nr. 5411/02.11.2018 (fil. 18), reținându-se în esență faptul că, din probele administrate, nu a rezultat fără dubiu că petentul a săvârșit fapta imputată.

3. Prin procesul verbal de contravenție nr. (…)/17.09.2017 întocmit de Direcția Generală de Jandarmerie a Mun. București (fil. 113), reclamantul a fost sancționat contravențional cu 2 amenzi de câte 1.000 lei fiecare, motivat de faptul că, la aceeași dată, s-a erijat prin atitudine și comportament în organizator al unei adunări publice nedeclarate și neînregistrate și nu a luat măsuri de întrerupere a acesteia atunci când protestatarii au pătruns pe partea carosabilă, acțiunea ducând la stânjenirea traficului rutier.

Prin sentința civilă nr. 775/09.02.2018, dosar nr. xxxxx/299/2017, Judecătoria Sectorului 1 București a fost anulat procesul verbal menționat, iar reclamantul a fost exonerat de la plata amenzii contravenționale în sumă de 2.000 lei (fil. 16-17). Sentința a rămas definitivă prin respingerea apelului prin decizia nr. 4414/01.10.2018 (fil. 15). Se reține faptul că nu rezultă că petentul și-ar fi asumat rolul de organizator informal al adunării, fiind doar unul dintre participanți, astfel că nu îi revenea sarcina de a întrerupe adunarea. De asemenea, protestatorii nu au blocat traficul rutier, circulația fiind oprită doar pentru câteva secunde, timpul necesar traversării drumului public și pentru a reveni pe trotuar.

4. Prin procesul verbal nr. (…)/25.09.2017 întocmit de Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București, reclamantul a fost sancționat contravențional cu amendă de 1.000 lei, motivat de faptul că, în aceeași dată, a participat alături de alte persoane la o activitate de protest desfășurată în fața sediului PSD din București cuprinsă între partea carosabilă și trotuarul adiacent bulevardului, iar persoanele participante aveau asupra lor un mesaj înscris pe o pânză cu o lungime de aproximativ 2 metri, mesaj adresat membrilor Guvernului, precum și faptul că activitatea de protest a fost inițiată de petent care, prin intermediul rețelelor de socializare, ar fi îndemnat alte persoane dă se mobilizeze și să se alăture manifestației.

Prin sentința nr. 3053/17.05.2018 (fil. 221-223), definitivă prin neapelare, dosar nr. (…)/299/2017, Judecătoria Sectorului 1 București a anulat procesul verbal menționat, reținând, în esență, faptul că nu a rezultat că petentul a fost cel care a inițiat și organizat adunarea publică, că nu ar putea fi vorba despre o adunare publică în condițiile în care erau alături de petent doar încă două persoane din care una înregistra video cele petrecute, precum și faptul că evenimentul nu trebuia declarat prin raportare la locul desfășurării lui, respectiv în fața sediul Partidului Social Democrat.

5. Prin procesul verbal nr. (…)/01.10.2017 întocmit de Direcția Generală de Jandarmerie a Mun.București (fil. 116), reclamantul a fost sancționat contravențional cu amendă de câte 500 lei, motivat de faptul că, la data de 27.09.2017, reclamantul a participat la o adunare publică nedeclarată și neînregistrată, fiind prezent alături de alte persoane în fața Ministerului Justiției și fiind avertizat să înceteze activitatea de protest acesta a refuzat continuând să îți exprime nemulțumirea alături de celelalte persoane.

Prin decizia nr. 2478/10.06.2019, definitivă, dosar nr. xxxxx/302/2017 (fil. 179-180), Tribunalul București Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal a anulat procesul verbal menționat reținând că reclamantul a participat la o adunare publică nedeclarată și neînregistrată dar că măsura sancționării acestuia a încălcat rigorile impuse de art. 10 și 11 din CEDO, fiind disproporționată într-o societate democratică, raportat la faptul că manifestația a fost una pașnică.

6. Prin procesul verbal de contravenție nr. (…)/04.10.2017 întocmit de Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București, reclamantul a fost sancționat cu amenzi de 700 lei, motivat de faptul că, la aceeași dată, aflat în Piața Victoriei, a participat, alături de alte persoane, la o adunare publică nedeclarată, refuzând să părăsească locul de desfășurare, deși a fost avertizat de forțele de ordine, precum și că a tulburat liniștea publică prin zgomotele produse prin lovituri, cu diverse obiecte, a gardurilor metalice ce împrejmuiau alveola.

Prin sentința civilă nr. 1468/07.03.2018 pronunțată în dosarul nr. (…)/299/2017 de Judecătoria Sectorului 1 București a anulat procesul verbal menționat, iar reclamantul a fost exonerat de la plata amenzii contravenționale în sumă de 700 lei (fil. 22-23). Sentința a rămas definitivă prin respingerea apelului prin decizia nr. 5207/26.10.2018 (fil. 21). În justificarea soluției, se reține pe de o parte faptul că față de locul derulării evenimentului nu era necesară declararea adunării, iar pe de altă parte faptul că adunarea a fost una pașnică, nivelul de zgomot ambiental din zonă fiind peste cel al zgomotelor produse de petent astfel că acesta nu putea deranja pietonii sau locatarii imobilelor. În egală măsurăm, se constată o atingere adusă dreptului de exprimare și libertății de întrunire prin aceea că interzicerea unei adunări pașnice și care nici nu trebuia declarată nu este prevăzută de lege.

7. Prin procesul verbal nr. (…)/02.12.2017 întocmit de Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București, reclamantul a fost sancționat cu amendă de 1.000 lei, motivat de faptul că, la aceeași dată, în timp ce se afla în piața Victoriei a săvârșit în public expresii jignitoare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor.

Prin sentința civilă nr. 5051/20.08.2018 (fil. 216-218) definitivă prin neapelare, dosar nr. xxxxx/299/2017, a fost anulat procesul verbal menționat și exonerat petentul de la plata amenzii, reținându-se pe de o parte că fapta nu a fost suficient descrisă și nici locul comiterii acesteia pentru a se permite controlul judiciar astfel că procesul verbal este nelegal. Pe de altă parte, s-a reținut că probele administrate nu au confirmat fără dubiu dacă sunt întrunite condițiile atragerii răspunderii contravenționale.

8. Prin procesul verbal de contravenție nr. (…)/12.01.2018 întocmit de Direcția Generală de Poliție a Mun. București, reclamantul a fost sancționat contravențional cu amendă e 500 lei, motivat de faptul că, la aceeași dată, s-a constituit în grup cu alte două persoane, iar pe trotuarul din fața PSD una din acele persoane a tulburat liniștea publică prin ascultarea de muzică la intensitate mare la un megafon agățat în copac.

Prin sentința civilă nr. 3026/10.05.2018, pronunțată în dosarul nr. (…) de Judecătoria Sectorului 1 București a fost anulat procesul verbal menționat, iar reclamantul a fost exonerat de la plata amenzii contravenționale în sumă de 500 lei (fil. 13-14). Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr. 5118/23.10.2018 (fil. 12). În justificarea soluției, s-a reținut că faptele reținute nu întrunesc cerințele contravențiilor întrucât nu era vorba despre constituirea unui grup, doar una dintre cele trei persoane asculta muzică, iar aceasta nu era petentul, petentul filma, iar cea de-a treia persoană era neutră.

9. Prin procesul verbal de contravenție nr. (…)a/12.01.2018 întocmit de Direcția Generală dendarmi a Mun. București, reclamantul a fost sancționat contravențional cu amendă de 1.000 lei, motivat de faptul că, la aceeași dată, a participat la o adunare publică nedeclarată și neînregistrată organizată de altă persoană în fața sediului PSD, refuzând să înceteze activitatea deși i s-a pus în vedere în mod repetat de către organele de ordine.

Prin sentința civilă nr. 3413/31.05.2018 pronunțată în dosarul nr. (…) de Judecătoria Sectorului 1 București a fost anulat procesul verbal menționat, iar reclamantul a fost exonerat de obligațiile dispuse (fil. 25-26). Sentința a rămas definitivă prin respingerea apelului prin decizia nr. 5209/26.10.2018 (fil. 24). În justificarea soluției, s-a reținut în esență, că raportat la locul derulării evenimentului nu era necesară declararea adunării, precum și faptul că petentul doar filma, astfel că nu sunt întrunite cerințele contravențiilor reținute în sarcina sa.

10. Prin procesul verbal nr. (…)/11.03.2018 întocmit de Direcția Generală de Jandarmi a Mun.București, reclamantul a fost sancționat cu amendă de 1.500 lei, motivat de faptul că acesta a participat, în zona parcării vis-a-vis de intrarea principală a Sălii Palatului, alături de alte persoane la o contramanifestație, scandând lozincă împotriva participanților care își se desfășurau legal activitatea la Congresul Extraordinar al PSD.

Prin decizia nr. 199/21.01.2019 (fil. 199-202), definitivă, dosar nr. (…), Tribunalul București Secția a II-a de Contencios administrativ și fiscal a respins apelul declarat împotriva soluției de anulare a procesului verbal menționat, reținând, în esență, faptul că petentul și-a manifestat convingerile în afara spațiului prevăzut pentru desfășurarea Congresului Partidului Social Democrat, pe sensul opus de mers celui delimitat de Protocolul nr. 919, de partea opusă a gardurilor care delimitau spațiul destinat Congresului Partidului Social Democrat, nefiind așadar întrunite cerințele contravenției reținute în sarcina petentului.

11. Prin procesul verbal nr. (…)/10.04.2018 , întocmit de Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București, reclamantul a fost sancționat contravențional cu 2 amenzi de 2.000 lei, respectiv 400 lei, motivat de faptul că, la aceeași dată, a participat la o adunare publică nedeclarată, în parcul din fața sediului MAI care a avut drept scop manifestarea nemulțumirii față de conducerea MAI și față de aplicarea de către lucrătorii Jandarmeriei Române a sancțiunilor contravenționale protestatarilor „rezist”, iar la avertizările și somațiile jandarmilor a refuzat să părăsească zona, continuând protestul, reținându-se totodată, că a afișat un banner inscripționat cu mesajul Ministerul Apărării Infractorilor de natură să lezeze onoarea instituției MAI.

Prin decizia nr. 1526/15.04.2019 (fil. 195-197), definitivă, dosar nr. (…)/299/2018, Tribunalul București Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal a respins apelul formulat împotriva soluției de anulare a procesului verbal menționat, reținând, în esență, că reclamantul a participat la o adunare publică nedeclarată dar că măsura sancționării acestuia a încălcat rigorile impuse de art. 10 și 11 din CEDO, fiind disproporționată într-o societate democratică, raportat la faptul că manifestația a fost una pașnică, petentul manifestând față de un element care rămâne de interes public, nu a fost violent, acțiunea acestuia nu a vizat viața privată sau onoarea vreunei persoane, în contextul formulării acestora pe fondul desfășurării unui protest de natură civică. Referitor la banner, instanța a apreciat că petentul a uzat de dreptul său la liberă exprimare ce presupune dreptul de a adresa critici împotriva acestora, formulând anumite sloganuri pentru a-și exprima nemulțumirea față de măsurile luate de unele structuri ale statului, ceea ce este permis într-o societate democratică, persoanele care sunt la conducerea unor astfel de instituții, într-o democrație modernă, putând fi subiectul unor critici virulente și plastice din partea publicului.

12. Prin procesul verbal nr. (…)/13.04.2018 întocmit de Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București, reclamantul a fost sancționat cu amendă de 200 lei, motivat de faptul că, la aceeași dată, aflându-se împreună cu alte persoane pe terasa imobilului din (…). 26, a proiectat un dispozitiv tip laser pe clădirea Muzeului Național de Artă al României mesajul „Jandarmeria Română apără infractorul, nu poporul” de natură să lezeze onorarea și demnitatea instituției menționate.

Prin sentința nr. 5578/24.09.2018 (fil. 192-194), definitivă prin decizia nr. 1605/18.04.2019, dosar nr. (…)/299/2018, Judecătoria Sectorului 1 București a anulat procesul verbal menționat, reținând, în esență, faptul că petentul nu a fost cel care a realizat acțiunea de proiectare a mesajelor pretins lezionare.

13. Prin procesul verbal nr. (…)a/15.05.2018 întocmit de Direcția Generală dendarmi a Mun. București, reclamantul a fost sancționat contravențional cu amendă, motivat de faptul că, la aceeași dată, aflându-se în dreptul intrării Înaltei Curți de Casație și Justiție a săvârșit în public acte și a adresat expresii jignitoare la adresa unor persoane, producând indignarea trecătorilor din zonă și tulburând buna desfășurare a activității acestei instituții.

Prin sentința civilă nr. 8725/19.09.2018 (fil. 212-213), definitivă prin neapelare, dosar nr. xxxxx/300/2018, Judecătoria Sectorului 2 București a anulat procesul verbal menționat și a exonerat petentul de la plata amenzii reținând, în esență, că petentul a făcut într-adevăr parte din grupul de persoane care s-au adunat să protesteze în fața sediului Înaltei Curți, însă acesta nu a săvârșit fapte antisociale, ci doar a stat în fața porții de intrare în curtea instituției și a filmat cu telefonul mobil. S-a mai reținut că nu a reieșit nici faptul că protestul în ansamblul său a avut o dimensiune antisocială, neputând fi reținut un caracter necivilizat al adunării sau că aceasta a afectat buna funcționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, considerând așadar că nu se justifică sancționarea petentului pentru simpla participare la un protest spontan.

14. Prin procesul verbal nr. (…)/06.07.2018 întocmit de Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București, reclamantul a fost sancționat contravențional cu amendă de 500 lei, motivat de faptul că, la aceeași dată, reclamantul a recurs la acțiuni de natură să tulbure buna desfășurare a adunării publice, așezându-se pe carosabil, zona pietonală și blocând calea de comunicație pe (…).

Prin sentința civilă nr. 8163/19.12.2018 (fil. 190-191), definitivă prin decizia nr. 3140/17.09.2018, dosar nr. (…)/299/2018, Judecătoria Sectorului 1 București a anulat procesul verbal menționat și a exonerat reclamantul de la plata amenzii reținând că nu a rezultat că petentul a recurs la manifestări violente și nici nu a fost dovedită intenția de a zădărnici sau de a tulbura adunarea publică ce se desfășura la locul prevăzut în procesul verbal contestat, astfel că fapta petentului nu întrunește condițiile necesare pentru a fi calificată drept contravenție.

15. Prin procesul verbal nr. (…)/17.07.2018 încheiat de Direcția Generală de Jandarmi a Mun.București, reclamantul a fost sancționat contravențional cu 2 amenzi de câte 500 lei fiecare motivat de faptul că, la aceeași dată, reclamantul a participat la o adunare nedeclarată și neînregistrată, în alveola Pieței Victoriei, refuzând părăsirea locului de desfășurare al protestului la solicitarea forțelor de ordine și totodată a afișat un banner pe care a încercat să îl agațe de cablurile de furnizare a energiei electric din Piața Victoriei.

Prin decizia nr. 2308/03.06.2019, dosar nr. (…)/299/2018 (fil. 173-175), Tribunalul București Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal a înlocuit sancțiunea amenzii cu avertismentul. Pentru a decide astfel, instanța a constatat că situația de fapt reținută prin procesul verbal este corectă, că prin aplicarea unei sancțiuni contravenționale nu i-au fost încălcate petentului drepturile la liberă exprimare și la libertatea întrunirilor  întrucât acestea trebuie exercitate doar în condițiile prevăzute de lege, or, adunarea publică nu fusese declarată. Totodată, a reținut faptul că față de circumstanțele cauzei, respectiv numărul mic de participanți și caracterul pașnic al protestului, nu a fost perturbată major activitatea instituțiilor din zonă sau traficul rutier ori pietonal, nefiind producă o stare de pericol deosebită, este suficientă aplicarea sancțiunii avertismentului.

16. Prin procesul verbal nr. (…)/19.07.2018 întocmit de Direcția Generală de Jandarmi a Mun.București, reclamantul a fost sancționat cu două amenzi de câte 500 lei, motivat de faptul că, la aceeași dată a participat împreună cu mai multe persoane la o adunare publică de protest, nedeclarată, refuzând părăsirea zonei după somațiile jandarmilor, precum și că s-a legat cu cătușe de gardul metalic ce împrejmuiește sediul Guvernului, faptă de natură să tulbure liniștea și ordinea publică și să deranjeze activitatea din instituție guvernului.

Plângerea petentului a fost respinsă definitiv de Tribunalul București Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal prin decizia nr. 1337/08.04.2019, dosar nr. (…)/299/2018 (fil. 184-189).

17. Prin procesul verbal nr. (…)/15.10.2018 întocmit de Direcția Generală de Jandarmi a Mun.București, reclamantul a fost sancționat contravențional cu amenda de 500 lei, motivat de faptul că, la aceeași dată, pe (…), a desfășurat o activitate de protest în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin afișarea de bannere și mesaje, refuzând să părăsească zona, activitatea fiind nedeclarată.

Prin sentința civilă nr. 1862/22.02.2009 (fil. 205-209), definitivă prin neapelare, dosar nr. (…)/300/2018 Judecătoria Sectorului 2 București a anulat procesul verbal menționat  și a exonerat petentul de la plata amenzii, reținând, în esență, faptul că petentul a participat la o adunare organizată în exterior sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție respectiv în zona din punctul de acces în clădire pentru care sunt aplicabile dispozițiile art. 3 privind scutirea de la obligația de declarare în prealabil astfel că fapta nu întrunește elementele contravenției reținute în sarcina sa.

18. Prin procesul verbal nr. (…)a/20.12.2018 întocmit de Direcția generală de ndarmi a Mun. București, reclamantul a fost sancționat contravențional cu amendă de 1.000 lei, motivat de faptul că, la aceeași dată a participat la o adunare publică nedeclarată, iar la solicitarea repetată a forțelor de ordine de a înceta activitatea și de a părăsi zona, acesta a continuat să protesteze prin afișarea unui panou.

Prin sentința civilă nr. (…) (fil. 219-220), Judecătoria Sectorului 1 București a anulat procesul verbal menționat și  a exonerat petentul de la plata amenzii, reținându-se, în esență, că adunarea la care acesta a participat nu trebuia declarată.

19. Prin procesul verbal nr. (…)/21.12.2018 întocmit de Direcția Generală de Jandarmi a Mun.București, reclamantul a fot sancționat contravențional cu amendă de 500 lei motivat de faptul că, la aceeași dată, ieșind de a gura de metrou s-a deplasat pe trotuarul din fața guvernului împreună cu un grup de persoane și a început să scandeze diverse sloganuri, refuzând la cererea forțelor de ordine să se deplaseze unde era declarată adunarea.

Prin sentința civilă nr. 2524/25.04.2019 (fil. 181-183), dosar nr. (…), judecătoria Sectorului 1 București a înlocuit sancțiunea amenzii cu avertismentul, reținând că este disproporționată față de scopul urmărit întrucât protestul la care a participat petentul a fost unul pașnic pe toată durata desfășurării acestuia, iar petentul nu s-a angajat în acte de violență.

Ca un aspect prealabil, instanța notează că deși reclamantul s-a referit în cererea sa de chemare în judecată la 24 de sancțiuni contravenționale, în cauză, sunt date cu privire la cele enumerate mai sus, respectiv la un număr de 19 amenzi contravenționale.

În egală măsură, instanța arată că în cadrul analizei nu va avea în vedere procesele verbale menționate la punctele 18 și 19 de mai sus întrucât acestea sancționează fapte din datele de 20.12.2018, respectiv 21.12.2018, ulterioare sesizării instanței.

De asemenea, procesul verbal de la punctul 1 va fi analizat doar din perspectiva apărărilor formulate de către pârâtul DGITL Sector 3, întrucât reclamantul nu a menționat nici un fel de date cu privire la acest proces verbal și nici nu a rezultat dacă a fost contestat sau nu.

În ce privește procesele verbale menționate la punctele 15 (înlocuire amendă cu avertisment) și 16 (plângere respinsă definitiv), instanța reține opțiunea reclamantului în sensul că acesta urmează să se adreseze CEDO cu privire la aceste cauze. Astfel, instanța constată că, prin raportare la argumentele aduse prin cererea de chemare în judecată care au în vedere acele sancțiuni aplicate fără temei, se reține că reclamantul nu a dedus analizei prezentei instanțe și sancțiunile aplicate prin aceste două procese verbale, indicând faptul că are în vedere o altă cale de urmat.

Sintetizând, instanța reține că are a analiza, din perspectiva solicitărilor și argumentelor reclamantului, un număr de 14 procese verbale de contravenție cu privire la care instanțele judecătorești s-au pronunțat, definitiv, în sensul anulării lor.

Ca un prim aspect, instanța notează că temeiul juridic invocat de reclamant, este răspunderea civilă delictuală, pentru fapta proprie, respectiv art. 1349 Cod civil, art. 1357-1359 Cod civil.

Potrivit art. 1349 alin. 1 și 2 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale a altor persoane. (2) cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire  răspunde de toate prejudiciile cauzate fiind obligat să le repare integral .

Potrivit art. 1357 Cod civil, (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă .

Condițiile răspunderii civile delictuale sunt așadar: fapta ilicită, existența prejudiciului, vinovăția și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

Cu privire la încălcarea dreptului de exprimare și libertatea întrunirilor .

Prin cererea de chemare în judecată și precizările depuse, reclamantul arată faptul că i-au fost încălcate aceste două drepturi astfel cum sunt prevăzute în art. 10 și 11 CEDO și art. 30 și 39 din Constituția României, prin acțiuni constante de șicanare și aplicare de amenzi abuzive.

Conform art. 10 din Convenția europeană a drepturilor omului 1. orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare sub orice formă, inclusiv tăcere sau gesturi. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informați i sau idei fără amestecul autorităților publice și fără considerarea frontierei . 2. Exercițiul acestor libertăți ce presupune datorii și responsabilități   poate fi supus unor formalități, condiții, restrângeri sau unor   sancțiuni prevăzut e de lege, care constituie masuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritoriala sau securitatea publică, apărarea ordinii și prevenirea crimei, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedicarea divulgării unor informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea   puterii judiciare .

Conform art. 11 din Convenția europeană a drepturilor omului, 1. orice persoană are liberate de întrunire pașnică și la liberate de asociere, inclusiv dreptul de a constituit cu alții sindicate și de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale . 2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul unor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protejarea sănătății sau a moralei ori pentru protecția drepturilor și libertăților altora. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de către membrii forțelor armate, ai poliției sau ai administrației de stat .

Din această perspectivă, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut locul preeminent pe care-l are libertatea de întrunire pașnică într-o societate democratică, evidențiind strânsa legătură între acest drept și libertatea de exprimare, deoarece protejarea opiniilor personale avută în vedere de art. 10 CEDO, constituie unul din obiectivele pentru care sunt ocrotite libertatea de întrunire și cea de asociere prin art. 11 CEDO (cauza Vogt contra Germaniei, Partidul Popular Democratic-C. contra Moldovei).

Curtea a mai statuat că statele nu au numai obligația de a proteja dreptul la întrunire pașnică, dar și pe aceea de a se abține să aducă restrângeri indirecte, abuzive exercițiului acestui drept; iar dacă, în esență, art. 11 are ca scop să apere individul împotriva ingerințelor arbitrare, textul poate impune statelor și obligații pozitive, de natură a asigura efectivitatea acestor libertăți. Coordonatele enunțate au determinat întotdeauna instanța europeană să efectueze un examen deosebit de riguros al restricțiilor ce pot fi aduse libertății de întrunire pașnică (Convenția Europeană a Drepturilor Omului, C. B., Comentarii pe articole, 2010).

Instanța europeană a decis că aceste principii sunt aplicabile și în privința manifestațiilor și defilărilor organizate în locuri publice. Astfel, în cauza Stankov Ilinden c/Bulgarie, după ce a reamintit că una dintre principalele caracteristici ale democrației rezidă în posibilitatea pe care o oferă de a rezolva prin dialog și fără recurgere la violență problemele pe care le are o țară, chiar și când acestea sunt dificile, Curtea a decis că numai un risc real și previzibil de acțiune violentă și de incitare la violență sau de nerecunoaștere a principiilor democratice de către organizatorii unei manifestații poate justifica interzicerea ei (Bukta și alții contra Ungariei).

În cauză, se reține că reclamantului i-au fost aplicate mai multe amenzi contravenționale pentru fapte comise în legătură cu participarea la adunări sau manifestări publice din perioada august 2017-octombrie 2018 (conform mențiunilor din cele 14 procese verbale supuse analizei) prin care participanții își exprimau opiniile cu privire la măsurile luate de puter ea politică sau de administrația la acel moment.

Astfel, instanța constată că, în cauză, sunt incidente, prima facie , dispozițiile art. 10 și 11 din Convenție.

Cu excepția procesului verbal menționat la punctul 1, toate sancțiunile aplicate prin procesele verbale menționate au fost anulate de către instanțe pentru argumentele expuse în esență mai sus, respectiv adunarea era pașnică, nu s-a evidențiat un comportament al reclamantului care să justifice atare măsură, nu era necesară declararea adunării respective sau nu a existat propriu-zis o adunare, reclamantul nu a comis faptele imputate.

Mai mult, în cazul proceselor verbale de la punctele 5, 6 și 11, instanțele au constatat că aplicarea sancțiunii contravenționale a constituit o încălcare a articolelor 10 și 11 din Convenție.

Faptul anulării de către instanțe a amenzilor contravenționale aplicate reclamantului este o dovadă certă cu privire la încălcarea de către instituția care a întocmit procesele verbale, adică pârâta Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București, a dreptului la exprimare și a libertății de întrunire.

În ce privește procesul verbal de la punctul 8, instanța notează că acesta a fost încheiat de Direcția Generală de Poliție a Mun. București, astfel că referitor la acesta, se constată că imputabilitatea faptei nu o privește pârâta Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București.

Susținerea pârâtei Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București în sensul că și-a exercitat atribuțiile în legătură cu sarcinile care îi revin în astfel de situații nu este o cauză de înlăturare a caracterului ilicit al faptei, caracter constatat de către instanțele judecătorești cu ocazia analizei proceselor verbale de contravenție cu atât mai mult cu cât unele dintre aceste instanțe au constatat, în mod expres, că, prin sancționarea contravențională a reclamantului, acestuia i-au fost încălcate cele două drepturi examinate.

În ce privește punctual procesul verbal de la punctul 4, față de reținerile instanței cu privire la numărul mic de persoane de la locul evenimentului, instanța constată că nu sunt date suficiente cu privire la intenția reclamantului de a participa la o adunare publică în sensul art. 11 din Convenție, urmând a se reține în continuare prin raportare la activitatea în concret derulată de către reclamant (expunerea în fața sediului unui partid politic a unui banner ce conținea un mesaj adresat membrilor Guvernului), că este vorba despre o încălcare a art. 10 din Convenție.

În ce privește procesul verbal de la punctul 7, din examinarea considerentelor hotărârii judecătorești de anulare a procesului verbal, se observă că sancțiunea contravențională a fost aplicată reclamantului prin raportare la interacțiunea acestuia cu o altă persoană fizică aflată la locul derulării unei adunări publice.

În acest context, instanța constată că simpla proximitate a derulării evenimentului față de o adunare publică, nu este suficientă pentru a se considera că, prin aplicarea sancțiunii contravenționale anulată de instanță, reclamantului i-au fost încălcate cele două drepturi analizate.

Față de cele de mai sus, instanța concluzionează că pârâta Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București a încălcat dreptul la liberă exprimare  a reclamantului prin aplicarea unui număr de 12 sancțiuni contravenționale. De asemenea, aceeași pârâtă a încălcat libertatea de întrunire a reclamantului prin aplicarea unui număr de 11 sancțiuni contravenționale. Toate aceste sancțiuni au fost aplicate în legătură cu participarea la adunări sau manifestări publice derulate în perioada din perioada august 2017-octombrie 2018, prin care participanții își exprimau opiniile cu privire la măsurile luate de puterea politică sau de administrație la acel moment.

Cu privire la atingerea adusă libertății persoanei reclamantului prin ridicarea forțată abuzivă .

Cu privire la acest aspect, instanța reține că reclamantul susține că, la data de 27.08.2017, a fost ridicat din stradă de la protest și sancționat contravențional.

Procesul verbal menționat de reclamant este menționat la punctul 2, fiind anulat de către instanța de judecată.

În ce privește în concret ridicarea reclamantului instanța reține că, prin întâmpinarea formulată , pârâta Direcția Generală de Jandarmi nu contestă faptul îndepărtării reclamantului din zona de protest.

Prin urmare, față de susținerile pârâtei, instanța va analiza în continuare dacă o atare măsură s-a justificat în contextul evenimentului.

Potrivit art. 35 din Legea nr. 550/2004, Persoanele care săvârșesc fapte contrare legii vor fi imobilizate, îndepărtate cât mai repede de la locul tulburărilor și conduse, după caz, la cea mai apropiată unitate de poliție sau de jandarmi, pentru a se lua, cu privire la acestea, măsurile de sancționare prevăzute de lege .

Se observă astfel că textul legal citat mai sus îndrituiește forțele de ordine să conducă o persoană la cea mai apropiată secție de poliție sau de jandarmi pentru a o îndepărta de la locul tulburărilor și pentru a se lua cu privire la acestea măsurile de sancționare prevăzute de lege.

Astfel, motivul pentru care măsura îndepărtării și conducerii la secție nu este imposibilitatea de legitimare a persoanei în cauză ci necesitatea îndepărtării de la locul tulburării și sancționării acesteia.

Din această perspectivă, instanța constată că nu sunt relevante susținerile reclamantului în sensul că putea fi ușor identificat și legitimat câtă vreme organele de jandarmerie acționau în temeiul acestui text legal.

În lipsa altor date suplimentare, anularea procesului verbal de contravenție încheiat cu această ocazie nu imprimă per se un caracter abuziv și măsurii îndepărtării reclamantului, în condițiile în care se derula o manifestație la care participa un număr important de persoane, a producerii unei busculade, prin raportare și la sarcinile pârâtei de a asigura ordinea desfășurării respectivei adunări.

Instanța mai reține că reclamantul a susținut faptul că a fost ținut la poliție o durată nejustificată de timp.

O atare situație însă nu rezultă din datele cauzei. Astfel, din mențiunile procesului verbal se observă că procesul verbal este încheiat la ora 22.00 pentru o faptă pretins comisă la ora 21.30, adică la un interval de 30 minute.

În lipsa altor date care să confirme poziția reclamantului, instanța constată că această faptă nu poate fi imputată ca ilicită pârâtei Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București.

De asemenea, instanța mai reține că reclamantul s-a referit în mod generic și la alte acțiuni similare însă nu a făcut precizări concret e și nu a depu s dovezi în sprijinul celor afirmate, sarcina probei revenind acestuia potrivit art. 249 Cod procedură civilă.

Față de cele de mai sus, instanța constată că aceste susțineri nu sunt întemeiate.

Cu privire la încălcarea dreptului la demnitate.

Reclamantul susține că i-a fost încălcat dreptul la demnitate prin expunerea publică a cazierului său contravențional de către cadrele de conducere din Ministerul de Interne și chiar de ministrul de resort, în emisiuni publice, prin acuzații superficiale și dovedite ca neîntemeiate.

Cu privire la aceste susțineri, instanța reține că reclamantul a depus la dosar înregistrarea unei emisiuni televizate în cadrul căreia M ini strul de I nterne de la acel moment, doamna Carmen Dan face o serie de afirmații din cele enunțate de reclamant.

Cu privire la acest aspect, instanța reține că analiza în concret a unor afirmații publice nu se poate realiza decât în contradictoriu cu autorul acestora, or, în cauză, acest autor nu a fost chemat în judecată.

Totodată, nu se poate reține că pentru o atare faptă, respectiv afirmații publice ale unei persoane publice, chiar membru al Guvernului de la acel moment, poate fi răspunzător Statul Român, a cărui limită de răspundere este circumscrisă dispozițiilor art. 224 Cod civil. În egală măsură, instanța are în vedere faptul că reclamantul și-a întemeiat cererea pe răspunderea civilă pentru fapta proprie astfel cum s-a menționat deja.

Față de cele de mai sus, instanța constată că aceste susțineri ale reclamantului nu sunt întemeiate prin raportare la cadrul procesual pasiv din prezenta cauză, în sensul că nu pot fi imputate pârâților chemați în judecată.

Totodată, se reține că din probele administrate în cauză nu a rezultat în ce alt mod s-ar fi devoalat public cazierul contravențional al reclamantului pentru a se putea analiza dacă a existat o lezare a demnității acestuia.

Cu privire la atingere adusă dreptului la siguranță economică .

Reclamantul susține că i-a fost afectat dreptul la siguranță economică prin demararea unor măsuri de executare silită în condițiile în care s-a probat ulterior că măsurile aplicate nu au fost justificate.

Cu privire la aceste aspecte, instanța reține că reclamantul arată că a fost executat silit pentru o sumă de 4.500 lei, deși cuantumul debitelor era de 4.000 lei, fiind executat silit în perioada Sărbătorilor pascale.

Din datele furnizate de către DGITL Sector 3 (fil. 108-144) la dosarul cauzei, instanța reține că reclamantul a fost executat silit pentru un debit de 4.000 lei pentru debite izvorând din patru procese verbale de contravenție, fiind încasată suma de 4.500 lei prin documentele de plată din datele de 29.03.2018 și 17.04.2018, fiind ridicată poprirea ca urmare a stingerii debitului.

La data de 25.04.2018, ca urmare a prezentării certificatelor de grefă emise de judecătorie pentru două din cele două procese verbale, acestea au fost suspendate din evidența DGITL Sector 3.

Totodată, în urma solicitării adresate de reclamant acestei pârâte, situația sa a primit o rezolvare, fiind restituită suma de bani rămasă după compensarea cu alte debite.

Față de cele de mai sus, instanța constată că nu se identifică o faptă ilicită în sarcina pârâtei DGITL Sector 3, aceasta acționând potrivit normelor legale, în sensul punerii în executare a amenzilor contravenționale, apoi a suspendării din evidențe la momentul prezentării certificatelor de grefă și restituirii sumei cuvenite reclamantului.

Împrejurarea că a fost executată o suma de 500 lei în plus față de debitul de 4.000 lei c a urmare a popririi sunt situații car e pot interveni în cadrul unei executări silite, însă dat fiind că situația a fost remediată, acest aspect nu poate fi reținut ca o faptă ilicită în sarcina acestei pârâte.

În egală măsură, faptul că realizarea acestor popriri s-a efectuat în preajma sărbătorilor pascale de la acel moment nu prezintă relevanță, întrucât organele fiscale realizează în mod curent operațiuni de executare a creanțelor fiscale independent de proximitatea sau nu a unor sărbători.

Față de cele de mai sus, instanța concluzionează că nu se poate reține în sarcina pârâtei DGITL Sector 3 vreo faptă ilicită.

Raportat la pârâta Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București, deși, de principiu punerea în executare a unei  amenzi contravenționale anulate ulterior poate afecta în mod substanțial bugetul persoanei sancționate aspect de natură a avea consecințe în planul subzistenței și, implicit, al producerii unei suferințe psihice, în cauza de față, instanța constată că nu există elemente concrete care să ateste că, la momentul executării sancțiunii, siguranța financiară a reclamantului a fost pusă în pericol în sensul indicat de acesta.

Cu privire la încălcarea dreptului la egalitate și discriminarea pe principii de apartenență politică.

Reclamantul își argumentează aceste susțineri prin raportare la faptul că amenzile au fost aplicate în mod special lui și altor persoane cu activități civice mai substanțiale.

Față de argumentele adus e, instanța constată că analiza urmează a se raporta la procesele verbale de contravenție aplicate de pârâta Direcția Generală de Jandarmia Mun. București.

În cauză, instanța constată că reclamantul nu a făcut nici un fel de probă cu privire la aceste susțineri, sarcina probațiunii revenindu-i, potrivit art. 249 Cod procedură civilă.

Prin urmare, instanța constată că nu se poate reține existența acestei pretinse fapte.

În ce privește faptul că sancțiunile au fost aplicate ca sancțiune a opoziției politice .

Reclamantul susține cu privire la acest aspect că pentru faptele descrise și analizate mai sus i-au fost aplicate sancțiuni pentru conținutul opiniilor sale politice.

Cu privire la acest aspect, instanța reține că, în perioada în care s-au derulat activitățile pentru care reclamantul a fost sancționat contravențional, în România au existat mai multe manifestări publice în care cetățenii și-au manifestat opiniile față de măsurile/deciziile luate de puterea politică și de administrația la acel moment.

Faptul că reclamantul a fost sancționat contravențional fără temei în mai multe rânduri cu ocazia participării la asemenea proteste nu poate conduce per se la concluzia că sancționarea acestuia a avut în realitate, ca element motivațional al autorității, sancționarea sa pentru exprimarea unor anumite opinii politice.

Un atare element al voinței nu poate fi analizat doar prin raportare la aplicarea unor amenzi contravenționale fiind necesară dovedirea în concret a unei hotărâi luate la nivelul organelor de conducere ale pârâtei în sensul sancționării automate a reclamantului, adică pentru simpla participare sau exprimare a opiniei politice.

Prin urmare, instanța constată că aceste susțineri nu sunt întemeiate.

În ce îl privește pe pârâtul Statul român prin Ministerul Finanțelor, instanța constată că, în cauză, nu au fost dovedite fapte care să îi fie imputate în mod direct acestuia în sensul art. 223 Cod civil, această concluzie rezultând din întreaga analiză ce precede.

Astfel instanța constată că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 224 alin. 1 cod civil, potrivit cu care Dacă prin lege nu se dispune altfel, statul nu răspunde decât în mod subsidiar pentru obligațiile organelor, autorităților și instituțiilor publice care sunt persoane juridice și niciuna dintre aceste persoane juridice nu răspunde pentru obligațiile statului .

Constatând că, în cauză, faptele ilicite sunt imputabile pârâtei Direcția Generală de jandarmi a Mun. București, instituție cu personalitate juridică proprie, în condițiile Legii nr. 550/2004, instanța reține că sunt incidente dispozițiile art. 224 alin. 1 menționate.

Prin urmare, instanța constată că pretențiile reclamantului formulate în contradictoriu cu pârâtul Statul român sunt neîntemeiate.

În ce privește prejudiciul cu privire la faptele ilicite reținute în sarcina pârâtei Direcția Generală de Jandarmi a Mun.a București.

Reclamantul solicită suma de 500.000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 10.000 lei cu titlu de prejudiciu material.

Ca un prim aspect, instanța arată că la cuantificarea prejudiciului, va avea în vedere faptul că prejudiciul menționat mai sus a fost solicitat de către reclamant pentru toate faptele alegate și în raport de toți pârâții. Or, în cauză, astfel, cum s-a dezvoltat pe larg mai sus, în cauză, s-a constatat că solicitările reclamantului sunt doar în parte întemeiate și doar cu privire la unul din pârâți, respectiv pârâta Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București .

În ce privește prejudiciul moral instanța notează că încălcarea celor două drepturi, în modalitatea indicată mai sus, face dovada unui prejudiciu moral decurgând în mod direct din acțiunea nelegitimă a pârâtei.

Astfel cum Curtea europeană a apreciat în constant, anularea de către instanță a unei măsuri care a constituit o ingerință în drepturile și libertățile garantate prin convenție poate constitui o reparație a prejudiciului moral suferit, integrală sau parțială, în funcție de datele cauzei.

În egală măsură, se reține că, față de numărul mare al sancțiunilor aplicate fără temei reclamantului, anularea lor în instanțele de judecată reprezintă doar o reparație parțială a prejudiciului suferit, reparație care urmează a fi avută în vedere la cuantificarea dezdăunării.

Astfel, reținând numărul sancțiunilor aplicate și constatate ca nelegale de instanțele de judecată ce a presupus și alocarea unui timp și de resurse psihice pentru realizarea activităților specifice, perioada de timp în care au fost aplicate, faptul că prejudiciul moral a primit o reparație parțială în sensul arătat mai sus, instanța apreciază ca fiind o satisfacție echitabilă pentru reclamant suma de 30.000 lei.

În ce privește prejudiciul material, instanța reține că reclamantul susține că acesta este reprezentat de beneficiul nerealizat ca urmare a prezențelor la procesele civile estimând cuantumul la 10.000 lei.

Cu privire la aceste susțineri, instanța reține că prejudiciul de ordin material pe care îl implică prezența la un proces poate fi recuperat de la partea care cade în pretenții pe calea cheltuielilor de judecată, acestea putând fi așadar solicitate ca atare potrivit prevederilor legale. Totodată, în măsura în care ar exista și cheltuieli de altă natură, acestea trebuiau dovedite în cauză.

În ce privește beneficiul nerealizat ca urmare a prezenței efective la aceste procese, instanța constată că reclamantul nu a făcut un minim de dovezi cu privire la o atare dezdăunare, motiv pentru care apreciază ca neîntemeiate aceste solicitări.

Totodată, instanța reține că, în egală măsură, considerentele mai sus expuse dovedesc legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudiciul cauzat, precum și faptul că pârâta a acționat cu forma de vinovăție cerută de lege, având în vedere că, în cazul răspunderii civile, aceasta este antrenată și pentru culpa cea mai ușoară, această formă de vinovăție rezultând din anularea proceselor verbal e.

Pentru toate argumentele de mai sus, instanța va respinge ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor și DGITL Sector 3, va respinge ca neîntemeiată cererea formulată în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor și DGITL Sector 3, va admite în parte cererea formulată de reclamantul Matei Sandu în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București , va obliga pârâta Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București să plătească reclamantului suma de 30.00 0 lei cu titlu de daune morale și va respinge în rest ca neîntemeiată cererea formulată în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Jandarmi.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor și DGITL Sector 3.

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor, cu sediul în București, Apolodor, nr. 17, sector 5 și DGITL Sector 3, cu sediul în București, Sfânta Vineri, nr. 32, sector 3.

Admite în parte cererea formulată de reclamantul Matei Sandu, cu domiciliul București, (…),  în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București, cu sediul în (…).

Obligă pârâta Direcția Generală de Jandarmi a Mun. București să plătească reclamantului suma de 30.000 lei cu titlu de daune morale.

Respinge în rest ca neîntemeiată cererea formulată în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Jandarmi.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare Apelul se depune la Tribunalul București Secția a IV-a Civilă.

Pronunțată azi, 04.09.2020, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.”

Comments

comentarii