Acasă » OPINII-ANALIZĂ » Danileț a explicat ce e de reținut după decizia CCR privind conflictul juridic DNA-Guvern

Danileț a explicat ce e de reținut după decizia CCR privind conflictul juridic DNA-Guvern

Judecătorul Cristi Danileț a explicat ce a constatat și ce e de reținut după decizia Curții Constituționale privind conflictul juridic de natură constituțională între DNA și Guvern.

”Legea 24/2000 privind tehnica de elaborare a actelor normative spune în art 9 că se cer avize de la instituțiile interesate.

Din comunicatul DNA rezultă că în „acea” marți, MJ (Ministerul Justiției – n.red) a considerat că în elaborarea OUG 13 sunt interesate cinci instituții: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii.

Având în minte decizia CCR cum că CSM nu trebuie implicat în niciun fel în avizarea codurilor….constat:
– MAI a dat avizul doar cu privire la infracțiunile rutiere modificare de OUG 13. În fapt, e vorba de infracțiunea din Codul penal privind șoferii băuți, despre care CCR spune că nu e în regulă să se ia în calcul alcoolemia din momentul recoltării probelor, ci cea din momentul conducerii. Așadar MAI nu avea nicio implicație pe linie rutieră, întrucât doar trebuia pus în acord Codul penal cu Decizia CCR, deci numai MJ avea un cuvânt de spus.
– MAE e implicat și el în modificarea codului: din HG 17/2017 aflu că e vorba de avizarea transpunerii legislației europene și OUG 13 propunea implementarea unei directive cu termen peste un an;
– MRP are un rol în modificarea codului: din HG 22/2017 aflu că e acel minister care avizează pentru oportunitate orice OUG.

Așadar, reținem: o OUG de modificare a Codului de procedură penală (cu efect imediat privind înregistrarea unor dosare) și a Codului penal (cu privire la dezincriminarea unor infracțiuni sau sancționarea altora mai ușoară, având drept consecințe eliberarea din penitenciare a unor persoane și închiderea mai multor sute, poate mii de dosare) cică nu ar interesa justiția și nu ar impune avizul CSM. În schimb chestiile astea sunt interesante pentru Poliția Rutieră și Relațiile Externe ale statului român.

Văd o confuzie la unele persoane, deși unele au pregătire juridică: CCR nu a constatat azi (27 februarie – n.red) un conflict constituțional între două PUTERI ale statului. Art. 146 lit. e) Constituție menționează de conflict între AUTORITĂȚILE PUBLICE. Astfel că observațiile cum că nu ar fi vorba de două puteri, căci procurorii și executivul sunt în aceeași putere, executivă (ceeeee?!) sau că nu procurorii reprezintă o putere publică, ci numai judecătorii (corect!), nu au nicio relevanță.”, a scris magistratul Cristi Danileț pe Facebook.

În 27 februarie, în urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

Curtea a constatat că a existat și există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, generat de acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului, prevăzute de art.115 alin.(4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute de art.146 lit.d) din Constituție.

Curtea Constituțională a constatat că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul României), care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art.115 alin.(5) din Constituție.

Pe de altă parte, sub aspectul controlului asupra legalității/constituționalității ordonanțelor de urgență ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât și al conținutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituțională, nicio altă instituție publică neavând competența materială în acest domeniu.

În fine, Curtea a reținut că, în acord cu Raportul privind ”Relația dintre răspunderea politică și răspunderea penală în ceea ce privește activitatea membrilor Guvernului” (adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept – Comisia de la Veneția, cu ocazia celei de-a 94-a Sesiuni Plenare, desfășurate la Veneția, în 8-9 martie 2013), într‐un stat de drept, guvernat de principiul separației puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniștrii trebuie trași la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui Senatului României, Guvernului României și Ministerului Public – Direcția Națională Anticorupție și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!