Judecătorul membru CSM Cristi Danileț a fost primul invitat al Săptămânii Juridice, organizată de organizația studenților de la Drept ELSA Cluj-Napoca. Într-un discurs spumos și captivant, ca de obicei, reformistul Danileț le-a spus studenților, într-un amfiteatru de la Facultatea de Drept a UBB, că profesorii lor trebuie să-și schimbe cursurile în ce privește teoria că jurisprudența nu este izvor de drept. Membrul CSM le-a vorbit studenților despre importanța jurisprudenței și a publicării ei pe internet.

”Încă sunteți învățați la școală, căci mă aflu într-o respectabilă aulă a Facultății de Drept, în care voi sunteți învățați că jurisprudența nu este izvor de drept. S-au schimbat lucrurile astea de vreo 10-15 ani în România, dar profesorii de drept încă nu au aflat! Ei o să vă spună: avem sistemul de drept continental care nu permite, precedentul judiciar, ei aș! Unde avem sistem de drept continental? Poate era acum 500 de ani, când alergam cu sabia după turci. Acum nu mai avem sistem de drept continental, îmi pare rău. Avem un sistem mixt, cu o grămadă de influențe anglo-saxone, intrate în vigoare doar în ultimii trei ani de zile”, a spus Danileț.

Acesta a dat exemplul Recursurilor în interesul legii (RIL). ”Avem RIL-ul de ani de zile. Decizia dată în RIL nu e obligatorie? Da. Nu e o instanță? Da. Nu rezolvă o problemă judiciară? Da. Nu dă o dispoziție care are efect de lege pentru toată lumea? Da. Păi de ce jurisprudența nu este izvor de drept? Deciziile Curții Constituționale nu sunt obligatorii pentru toată lumea? Ba da. Până și pentru funcționarii de la primării sunt obligatorii. Ei n-au aflat pentru că așteaptă ordin de la ministru care să dispună să aplice. Știți că funcționarii se conduc după ordine, nu după lege. Pentru ei ordinele sunt importante. Din 2012, judecătorii și procurorii sunt obligați să respecte și deciziile de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate, pentru că în motivare Curtea îți arată cum să interpretezi legea. Sunt obligatorii, dacă nu o faci ești sancționat disciplinar de CSM.

Hotărârea instanței superioare, când îți casează și trimite cu rejudecare, nu este obligatorie? Iată o instanță care hotărăște ceva pentru instanța inferioară. Mai mult, avem acum o procedură nouă. Instanțele de recurs, când au dubii, pot să oprească procesul și să întrebe Suprema: voi cum spuneți că trebuie să facem, că noi nu știm? Și Curtea Supremă spune. Nu este obligatorie chestia aia?”, a întrebat retoric magistratul.

”Deci profesorii voștri ar trebui să-și revizuiască cursurile, dar voi oricum ați devenit acum mai deștepți și o urmați și mergeți mai departe. Dar cum împăcăm capra cu varza? Că noi învățăm la școală într-un fel și voi în practică faceți altfel. Eu o să vă spun că în practică, colegi de-ai mei încă nu respectă jurisprudența instanțelor superioare. De ce? Pentru că se cred deasupra lor. Adică tu la judecătorie ești de fapt deasupra Tribunalului. Și întotdeauna vei critica soluția care nu-ți convine de la instanța superioară. Imaginați-vă o țară în care toți judecătorii ar hotărâ la fel în aceeași problemă de drept. N-ar fi extraordinar? Dar cui n-ar conveni? Avocaților. De ce? Pentru că nu mai iese banul. Dacă ai hotărâri care nu sunt la fel, mai cauți. Dacă ar fi jurisprudență unitară și toată lumea ar ști soluția de la început, cine ar mai veni la tine? Poate ți-ai sfătui clientul să nu mai meargă la instanță că-s șanse 100% să piardă.”, a mai spus Danileț.

Membrul CSM a explicat de ce este importantă publicarea hotărârilor judecătorești anonimizate pe internet și a făcut o istorie haioasă a informatizării instanțelor.

”Dar cum aflăm jurisprudența? Tehnologia ne ajută. Din 2005 am băgat computerul la judecători și procurori. S-au speriat! Vreo trei luni nu au fost puse în funcțiune. Zice nu avem rețea. Rețea, să spargem prin pereți.. Ce rețea vă trebuie? Computerul se bagă într-o priză și apeși pe un buton. Domnii judecători au început să apase pe buton și să iasă chestia aia din mijloc, suport pentru cafea. Așa s-au folosit computerele prima dată, de utilitate personală. După care a început o revoltă în sistem că nu ne convine că avem computere. Păi ce noi facem treaba grefierului?! Știți că se dictează la grefier. Înainte se scria la mașini de scris de-alea vechi. Având computere, am început să ne gândim oare n-ar trebui să publicăm undeva hotărârile? Că oricum le facem variantă electronică. Ce-ar dacă le-am face publice? Scandal mare. Cum să faci publice hotărârile? Să afle lumea ce hotărâri dăm noi? Daa. Nu-i bine. Că-i numele părților acolo. Anonimizăm. E și adresa. O ștergem. Hmm. Păi nu-i defintivă, poate se îndreaptă de instanța superioară. Ok, dar e munca ta. Dar sunt autor al hotărârii judecătorești, cum să o publici pe internet? Ca și cum parlamentul ar fi autor de lege. Uită-te în legea drepturilor de autor, sunt excluse hotărârile. Dar tot nu e bine, că vede greșelile de gramatică, de dactilografiere… Ok, dar nu le mai fă! Hmm. Dar nu e ok, că poate m-am răzgândit și nu mai am practica de săptămâna trecută. Ok, dar dacă te-ai răzgândit, motivează de ce săptămâna trecută într-o cauză decizi într-un fel și săptămâna asta decizi în alt fel.

Când începi să întrebi sistemul și să-l pui în fața unor necesități ale publicului cu privire la justiție, sistemul face ca broasca țestoasă. Se bagă înăuntru, nu vrea nimic, nu transparență, nu publicitate, închidem totul. Când vin reformiștii pe la butoane, încercăm să transparentizăm sistemul. Transparența nu strică nimănui, dar a speriat pe foarte mulți! Închipuiți-vă că în perioada 2008-2010, un coleg de-al meu inventează un sistem informatic prin care sunt preluate automat 100.000 de hotărâri judecătorești ale tuturor Curților de Apel din România și aruncate pe internet. Știți ce a făcut asta? A distrus un sistem prin care editurile de carte juridică dădeau bani negri ca să cumpere hotărâri judecătorești pe șestache. Era plin de culegeri la tarabe cu practică judiciară. Păi de unde se obținea practica? La negru. Agățai un grefier sau un judecător, îi dădeai niște bănuți și ăla descărca din computerul instanțe și îți dădea ție. Noi le-am pus pe internet gratuit. Am anonimizat părțile, dar am lăsat numele judecătorilor. Cauți numele unui judecător și vezi ce hotărâri a dat pe restituirile clădirilor bisericești. Respinge în zece cauze și tu ai a 11-a. Ca avocat, care sunt așteptările tale? Să ai aceeași practică. Dacă judecătorul dă invers, avem un indiciu că ceva e în neregulă. Ori poate avem un RIL sau s-a schimbat legea. Dar judecătorul trebuie să motiveze de ce se îndepărtează de la practică.”, a povestit judecătorul.

Chiar Danileț, pe când era la Tribunalul Cluj, a dat prima hotărâre din județ cu privire la celebra taxă auto de poluare și a creat jurisprudență.

”Eram aici judecător în 2008. M-au mutat de la secția penală pe secția de contencios administrativ. La un moment dar a venit un val cu taxele de poluare. Un avocat deștept, care este profesorul vostru de aici, domnul Costaș, a inițiat chestia asta care ne-a deschis mintea tuturor. Eram imediat după intrarea în UE și ce face? Inițiază o acțiune pe taxa de primă înmatriculare. Între timp Guvernul modifică legea și în loc de taxă de primă înmatriculare pune taxă de poluare. Și prima cauză din Cluj ajunge la subsemnatul, care ce face? Ia acțiunea lui Costaș și zic dă și mie ce tratat ai citit, Tratatul UE. Și ai și jurisprudență? Zice da, uite trei hotărâri aici. Și am întocmit o mamă de hotărâre de s-au speriat colegii mei. Am zis: să știți că avem o problemă în România, legea noastră este contrară Tratatului UE care interzice discriminarea. Suntem piață unică, produsele trebuie să aibă aceeași concurență indiferent din ce Stat membru UE vin, prin urmare trebuie să aplicăm dreptul Uniunii Europene. Du-te bă de aici, avem dreptul nostru! Noi nu aplică drept de-ăsta străin. Da, dar devenisem membri UE la 1 ianuarie 2007.  După ce am dat această hotărâre, am publicat-o pe blogul propriu. În momentul când am pus-o, avocații au început să descarce. Îmi pare rău că nu am pus pay per view, dați 5 lei pentru descărcare, că mă îmbogățeam. Au descărcat-o și o foloseau pe post de jurisprudență. Vă dați seama că în domeniile astea noi, jurisprudența este esențială! Primele hotărâri date în România pe un domeniu nou sunt esențiale. Noi la școală de UE nu învățasem. Cum e acum cu clauzele abuzive. Prima hotărâre care s-a dat la judecătoria Buzău, s-a multiplicat rapid între noi judecătorii.”, le-a spus Cristi Danileț studenților de la Drept.

 

Comments

comentarii