Acasă » OPINII-ANALIZĂ » Dana Gîrbovan pro UE: ”nici o construcție durabilă nu se face fără efort, fără eșecuri de parcurs, fără dezamăgiri și fără luptă”

Dana Gîrbovan pro UE: ”nici o construcție durabilă nu se face fără efort, fără eșecuri de parcurs, fără dezamăgiri și fără luptă”

La ceas aniversar de 10 ani în Uniunea Europeană pentru România, Dana Gîrbovan, președinte UNJR și judecător la Curtea de Apel Cluj, a scris o opinie pro UE și conceptului de ”Europă unită” pe contrul ei de Facebook. Redăm în continuare textul scris de Dana Gîrbovan (îngroșările au fost efectuate de Clujust.ro)

E bine ca in momente de criza ori de cumpana sa privesti inapoi, ca sa iti cunosti trecutul si, astfel, sa iti intelegi prezentul, pentru ca apoi sa poti decide pentru viitor. De o astfel de abordare avem nevoie si cand vedem ceea ce se intampla azi in Europa si in Romania.

Conceptia de „Europa unita” s-a nascut din ororile celui de al doilea razboi mondial, cand s-a considerat ca integrarea este antidotul la extremismul nationalist care a devastat continentul european. Natiuni care au fost pe punctul de a se extermina una pe alta in timpul celui de-al doilea razboi mondial au ajuns ca, dupa 1948, sa gaseasca mai multe puncte care le unesc decat le despart si, astfel, sa gandeasca o constructie care sa mentina pacea in Europa si sa genereze prosperitate cetatenilor din tarile lor.

In contextul in care Europa fusese devastata de doua curente totalitare – fascismul si comunismul – care puneau statul deasupra omului, al cetateanului, noua conceptie de „Europa unita” a pus in centrul ei omul, cetateanul.

E important, de aceea, sa intelegem centralitatea omului in raport cu statul pentru a ne intelege propria menire ca tara si natiune in aceasta uniune in care am intrat in urma cu 10 ani.

Asa cum arata Preambulul Tratatului privind Uniunea Europeana, „aceasta uniune a fost inspirata din mostenirea culturala, religioasa si umanista a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturile inviolabile si inalienabile ale persoanei, precum si libertatea, democratia, egalitatea si statul de drept”.

„Uniunea se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor. Aceste valori sunt comune statelor membre intr-o societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justitie, solidaritate si egalitate intre femei si barbati.”

Democratie, stat de drept, drepturi fundamentale ale omului – acestea sunt pietrele de baza pe care se sprijina intreg edificiu european, edificiu creat „sa promoze pacea, valorile sale si bunastarea popoarelor sale”.

Aceasta este mostenirea noastra ca europeni. Aceste valori fundamentale, modul in care le intelegem, ni le insusim si le aparam dau sens identitatii noastre ca indivizi, ca romani, ca europeani.

Cand privim cu sceptiscim la constructia europeana, nu trebuie sa uitam ca nici o constructie durabila nu se face fara efort, fara esecuri de parcurs, fara dezamagiri si fara lupta. Orice constructie umana are nevoie de implicarea fiecaruia pentru a dainui.

Atunci cand ne iscodesc gandurile ca ar fi mai bine sa renuntam, e important sa realizam ce valori suntem dispusi sa abandonam, cu ce pret si, mai ales, ce dorim sa punem in locul acestor valori care pun in centrul lor omul, cetateanul.

In momente de cumpana, in momente de criza e importanta reintoarcerea la valorile fondatoare, la esenta lor, diluata, ucisa de multe ori de demagogie si propaganda. La fel cum americanii mereu fac apel la „parintii fondatori” si noi, europenii, trebuie sa ne rememoram si interiorizam valorile fondatoare: democratie, stat de drept si drepturile omului.

Nici un stat democratic si, cu atat mai mult, o uniune de state, nu poate supravietui fara ca cetatenii ei sa inteleaga importanta apararii drepturilor fundamentale, a democratiei si a statului de drept, precum si faptul ca cele trei valori sunt strans legate si nu pot exista una in absenta celeilalte.

Iar Romania, care a fost nenorocita de doctrina comunista care, in numele unui stat ce se pretindea ca le stie pe toate, a distrus generatii de romani, e important sa invete din greselile trecutului comunist, pentru a nu le mai repeta.

In acest sens citez o parte din discursul presedintelui Germaniei, din timpul ultimei sale vizite la Bucuresti: „Este util sa ne asumam in mod eficient trecutul sumbru al comunismului cu aparatul sau de represiune, dar si deficientele si evolutiile eronate ale perioadei de tranzitie. Altminteri acest trecut va aparea intr-o buna zi intr-o lumina transfigurata.”

E imperativ sa tinem minte aceste cuvinte ori de cate ori suntem tentati sa renuntam la valorile mostenirii europene, ori de cate ori incercam sa justificam incalcarea lor sau sa le bagatelizam importanta.

Iar cheia la care trebuie sa ne raportam atunci cand vorbim de respectarea drepturilor fundamentale e cuprinsa in preambulul Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene: „Uniunea situeaza persoana in centrul actiunii sale, instituind cetatenia Uniunii si creând un spatiu de libertate, securitate si justitie”.

„Beneficiul acestor drepturi implica responsabilitati si indatoriri atât fata de terti, precum si fata de comunitatea umana in general si fata de generatiile viitoare.”

Democratie, stat de drept si drepturile omului sunt valori nu doar scrise pe hartie si nu sunt garantate pentru vesnicie, ci sunt drepturi inalienabile ale fiecaruia dintre noi, drepturi ce ne definesc ca oameni, pe care trebuie sa ni le insusim ca atare si pentru care trebuie sa luptam mereu pentru a avea o natiune prospera, o tara puternica si o uniune durabila.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns