Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Dana Gîrbovan: ”Inspecţia Judiciară nu reuşeşte să îşi îndeplinească atribuţiile într-un mod eficient”
jud.Dana Gîrbovan - președinte UNJR

Dana Gîrbovan: ”Inspecţia Judiciară nu reuşeşte să îşi îndeplinească atribuţiile într-un mod eficient”

Președintele Uniunii Judecătorilor și magistrat la Curtea de Apel Cluj, Dana Gîrbovan, a declarat că ”Inspecţia Judiciară nu reuşeşte să îşi îndeplinească atribuţiile într-un mod eficient, ratând mai ales funcţia preventivă a responsabilităţii sale.”

Întrebată într-un interviu acordat agenției de știri Mediafax dacă este necesară o lege a răspunderii magistraţilor, Dana Gîrbovan a răspuns: ”Deja există legi care permit tragerea la răspundere a magistraţilor din punct de vedere penal, material şi disciplinar. Vedem magistraţi – procurori şi judecători – anchetaţi, judecaţi şi condamnaţi pentru diverse infracţiuni. Apoi, legea prevede că statul poate iniţia acţiune în regres împotriva magistraţilor pentru a recupera prejudiciile plătite de către stat în urma unor erori judiciare. De asemenea, în ceea ce priveşte răspunderea disciplinară, art. 99 din Legea 303/2004 prevede nu mai puţin de 21 de abateri disciplinare, între care şi exercitarea funcţiei cu rea credinţă şi gravă neglijenţă. Problema, aşadar, nu este lipsa cadrului legislativ, care deja există, ci modul în care acesta se aplică.

Din păcate, Inspecţia Judiciară, care are rolul să constate săvârşirea de abateri disciplinare, nu reuşeşte să îşi îndeplinească atribuţiile într-un mod eficient, ratând mai ales funcţia preventivă a responsabilităţii sale.

În “Memorandumul privind justiţia” s-a făcut referire la lipsa unei unităţi de măsură în acţiunea Inspecţiei Judiciare. Cu alte cuvinte, Inspecţia Judiciară acţionează uneori prompt, chiar dacă abaterile nu sunt de o gravitate mare. Pe de altă parte, sunt situaţii extrem de grave, în care comportamentul unor magistraţi, complet incompatibil cu statutul de magistrat, este dezvăluit de presă şi nu de anchetele anterioare ale Inspecţiei Judiciare, fapt ce ridică semne de întrebare vis a vis de profesionalismul şi obiectivitatea investigaţiilor făcute de Inspecţie.

Cazul procurorului Negulescu este relevant sub acest aspect, deoarece activitatea acestuia fusese nu de mult timp investigată de Inspecţia Judiciară, care a concluzionat că afirmaţiile unui senator la acea dată cu privire la practicile acestui procuror, şi nu conduita acestuia, “aduc atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia”.

Înainte de răspundere este important însă să vorbim despre responsabilitate, pentru că aceasta dă legitimitate puterii judecătoreşti. Şi m-aş întoarce la avizul amintit anterior, pentru a relua un pasaj important în care se spune că „un organism public va fi «răspunzător» dacă oferă explicaţii pentru acţiunile sale şi, deopotrivă de important, dacă organismul public îşi asumă responsabilitatea pentru ele. Această «răspundere» este la fel de vitală pentru puterea judecătorească după cum este şi pentru celelalte puteri ale statului, deoarece aceasta, ca şi acelea, are ca scop să servească publicul”. Din acest motiv, magistraţii „trebuie să accepte faptul că sunt persoane publice şi să nu fie excesiv de sensibili” la criticile ce privesc activitatea lor şi nici nu trebuie echivalate criticile în mod automat cu atacuri la îndependenţa justiţiei.”

Amintim că un judecător de la Curtea de Apel Cluj a fost trimis de Inspecția judiciară, anul trecut, la secția pentru judecători în materie disciplinară din CSM, iar acesta continuă să creeze tensiune între colegii lui.

Raportul de activitate al Inspecției Judiciare pe 2016

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!