CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Curtea de Apel Cluj a respins cererea de revizuire formulată de un descendent al contelui Bethlen Bela, guvernatorul civil al Transilvaniei de Nord în 1944. condamnat în 1946 pentru crime de război. Instanța a considerat că nu există suficiente elemente noi care să justifice rejudecarea cazului, menținând astfel sentința din perioada postbelică.
În 20 mai 1946, Tribunalul Poporului a pronunțat o condamnare împotriva contelui Bethlen Bela, dispunând: 5 ani de temniță grea, 3 ani de interdicție corecțională, confiscarea totală a averii în favoarea statului, cu titlu de despăgubiri.
În hotărârea din 1946, instanța a stabilit că Bethlen a fost complice al regimului nazist în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, a fost achitat pentru unele dintre acuzațiile inițiale, incluse în Legea nr. 312/1945.
În 2024, un strănepot al fostului politician a depus o cerere de revizuire, invocând descoperirea unor noi dovezi care ar demonstra că Bethlen nu a susținut regimul nazist, ci, dimpotrivă, s-a opus acestuia.
Noua probă: o telegramă din arhivele germane
Principalul argument al revizuentului a fost o telegramă expediată în 1944 de către ofițerul SS Edmund Veesenmayer către Ministerul de Externe al Reichului. În acest document, Veesenmayer ar fi raportat superiorilor săi că Bethlen s-a opus măsurilor naziste din teritoriul controlat de Germania și chiar și-a dat demisia pentru a nu participa la acțiunile acestora.
Mai exact, în telegrama expediată pe 8 mai 1944, Veesenmayer ar fi precizat: „Bethlen a declarat că nu vrea să devină un criminal în masă și preferă să-și dea demisia.”
Revizuentul a susținut că acest document demonstrează o schimbare de paradigmă față de ceea ce s-a considerat în procesul din 1946, când Bethlen a fost catalogat drept colaborator al naziștilor.
Instanța: Proba nu este suficientă pentru revizuire
Curtea de Apel Cluj a analizat noul document și a concluzionat că acesta nu aduce elemente esențial diferite față de ce fusese deja discutat în procesul din 1946.
Magistrații Curții de Apel Cluj au constatat că:
• Declarații privind presupusa opoziție a lui Bethlen existau deja în dosarul din 1946, fiind analizate de Tribunalul Poporului.
• În arhivele românești sunt menționate mai multe încercări ale contelui de a demisiona, dar acestea nu au fost considerate suficiente pentru a-l exonera de vină.
• Elementele din telegramă nu demonstrează că Bethlen nu ar fi avut un rol în deciziile autorităților de la acea vreme.
Astfel, instanța a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, menținând sentința originală.
”Analizând însă informaţiile relevante pe care respectivul înscris le-ar aduce cu privire la situaţia de fapt ce a făcut obiectul judecăţii în dosarul nr.6/1946 al Tribunalului Poporului Cluj, Curtea observă că ele nu au caracterul de noutate pe care, atât literatura de specialitate cât şi practica judiciară în materie sunt constante în a le impune cu privire la împrejurările/întâmplările/situaţiile invocate de revizuenţi, pentru a fi susceptibile singure sau prin coroborare cu alte probe, de a dovedi netemeinicia hotărârii atacate.
Dimpotrivă, acestea au fost cunoscute şi analizate de instanţă cu ocazia judecării dosarului nr.6/1946.
În acest sens, Curtea reţine că în vol. VI al dosarului de urmărire penală (în partea de anchetă care l-a vizat pe inculpatul Bethlen Bela), se află depus un înscris provenit de la acesta şi intitulat Apel, declarat împotriva Hotărârii nr.340/1945 a Comisiei de Purificare nr.I – pag.20-22, în cuprinsul căruia, printre altele, inculpatul face referire la faptul că, în data de 19 martie 1944, când a venit la cârma Ungariei un guvern cu care nu se identifica, şi-a înaintat demisia, care nu i-a fost primită; mai mult, în finalul documentului inculpatul face referire la demisiile sale repetate, care nu i-au fost acceptate, fiind ţinut cu forţa în funcţie.(…)
Raportat la cele anterior expuse, Curtea concluzionează în sensul că nu pot fi privite ca având caracter de noutate aspectele prezentate în prezenta cerere de revizuire ca fiind „fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei” (cu trimitere şi la ,,opinia de specialitate” întocmită de dr. Muradin Janos Kristof, la data de 01.07.2024, în urma analizării telegramei la care ne-am referit supra) întrucât, acestea au constituit deja apărări la care a recurs antecesorul petentului, Bethlen Bela, care au fost analizate şi apreciate ca lipsite de suport de Tribunalul Poporului Cluj.
Astfel, prin prezentul demers petentul urmărește, încă odată, o nouă apreciere a probatoriului deja administrat/completarea probatoriului cu privire la fapte deja existente și cunoscute la momentul pronunțării hotărârii de condamnare a antecesorului său – rezultat al unui proces penal pe parcursul căruia inculpatului Bethlen Bela i-au fost respectate drepturile prevăzute de lege.
Or, aceasta nu poate fi permis în alte condiţii decât cele strict reglementate de legiuitor, întrucât s-ar încălca autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti penale şi ar fi afectat principiul securității raporturilor juridice aplicabil şi în materie penală, ca parte a procesului echitabil.
În raport de considerentele reţinute mai sus, şi observând că neîndeplinirea primei condiţii, din cele două prevăzute cumulativ de art 453 alin. 1 lit. a şi alin. 4 teza I Codul de procedură penală (să fie vorba de descoperirea unor fapte sau împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei), face inutilă analiza incidenţei celei de-a doua condiţii (faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal sau de condamnare), în temeiul art. 459 alin. 5 Cod de procedură penală Curtea va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de numitul Albert Attila cu privire la sentinţa penală nr. 6/20.05.1946 pronunţată de Tribunalul Poporului Cluj, în dosarul penal nr. 6/1946.”, se arată în motivarea CA Cluj.
Revizuentul a fost obligat să plătească cheltuieli judiciare în valoare de 500 de lei, iar hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Despre Bela Bethlen
Născut în 1888 şi decedat în 1979, el a ales să rămână în Transilvania în trei momente importante din viaţa lui. După retrocedarea Transilvaniei de Nord către Ungaria în 1940, a fost numit prefect al comitatelor Bistriţa-Năsăud şi Solnoc-Dăbâca, ambele cu majoritate românească. După ce Ungaria a fost ocupată de armata germană, la 19 martie 1944 a demisionat din funcţii, totuşi, la solicitarea guvernului format în 29 august a preluat începând din 1 septembrie funcţia de guvernator civil al Transilvaniei de Nord.
În august 2022, Cripta Bethlen, renovată cu sprijinul statului ungar, a fost inaugurată în cimitirul central (Hajongard) din Cluj-Napoca, după ce o prelegere a istoricului citat în decizia CA Cluj, Muradin Janos Kristof, care a evocat viaţa contelui Bethlen Béla.
