fbpx
Av. Horațiu Brisc

Cum au fost recuperați în instanță aproximativ 380.000 dolari confiscați la vamă

Avocatul Horațiu Brisc, colaborator al cabinetului de avocatură Călin Budișan, a asistat cu succes doi clienți în litigiul având ca obiect recuperarea sumei de aproximativ 380.000 dolari confiscați de către Biroul Vamal de Frontieră (BVF) Sighetu Marmației drept sancțiune complementară amenzii contravenționale aplicate pentru omisiunea de declarare în scris la autoritatea vamală a numerarului care depășește limita de 10.000 euro, obligație instituită de articolul 653 lit. i din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României adoptat prin HG nr. 707/2006.

Litigiul a fost determinat de circumstanța încheierii a două procese verbale de contravenție față de pasagerii unui autoturism pentru săvârșirea contravenţiei prevăzute de art. 653 lit. i din H.G. nr. 707/2006 privind Regulamentul de aplicare a Codului Vamal constând în aceea că, în localitatea Sighet, la intrarea în România prin B.V.F. Sighet, contravenienții nu și-ar fi îndeplinit obligaţia de a declara în scris numerarul care depăşeşte limita prevăzută la art. 3 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 1889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului. Această sancțiune a fost aplicată întrucât în urma controlului efectuat asupra mașinii s-au descoperit 400.000 USD față de care organele de control au imputat că ar fi fost ascunși cu scopul de a nu îi declara.

Deși Judecătoria Sighetu Marmației a respins în primă instanță plângerile contravenționale, prin Decizia civilă pronunțată la data de 18.03.2020, Tribunalul Maramureș a admis apelul formulat și deși nu a anulat în întregime procesele verbale de contravenție, a dispus restituirea sumelor confiscate în cuantum de aprox. 380.000 dolari.

Soluția pronunțată de instanță prin care a dispus restituirea sumelor confiscate a fost determinată de modalitatea incorectă prin care legiuitorul român a pus în aplicare Regulamentul (CE) nr. 1889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului. Astfel, avocatul Horațiu Brisc a formulat o cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu soluționarea unor întrebări preliminare ce urmăreau să verifice conformitatea sancțiunii de confiscare integrală a sumei nedeclarate ce depășește 10.000 euro instituită de Guvernul României cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din prisma respectării principiului proporționalității.

În paralel, pentru maximizarea intereselor clienților, a fost formulată o acțiune separată în anularea actului administrativ normativ sancționator, respectiv a tezei finale a art. 653 lit.i) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României aprobat prin HG nr. 707/2006 care prevedea sancțiunea confiscării de drept a sumelor. În dezvoltarea motivelor de nelegalitate s-a făcut trimitere la jurisprudența CEDO relevantă din prisma încălcării dreptului la proprietate protejat de art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la Convenție, din care trebuie amintite cauzele Tansasov C. România și El Ozair c. România, dar și la cea a CJUE, în care a fost reținută neconformitatea legislației diferitelor statelor membre din prisma măsurilor sancționatorii disproporționate, din care amintim Chmielewski C‑255/14, Zheng C‑190/17, AK și EP C‑335/18 și C‑336/18, Mitnitsa Burgas C‑652/18.

Astfel, în primă fază, Curtea de Apel București a dispus anularea prevederilor art. 653 litera i teza finală din Regulamentul adoptat prin HG nr. 707/2006. Ulterior, ca urmare a sesizării admise de către Tribunalul Ilfov într-o altă speță, la data de 19.12.2019, CJUE a pronunțat ordonanța din cauza C-679/19 (NL împotriva Direcției Generale Regionale a Finanţelor Publice București), prin care a arătat că Articolele 63 și 65 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări a unui stat membru (precum cea din România) care, pentru a sancționa neîndeplinirea obligației de declarare a sumelor importante de numerar la intrarea sau la ieșirea de pe teritoriul acestui stat, prevede, în plus față de aplicarea unei amenzi administrative, confiscarea în beneficiul statului a sumei nedeclarate care depășește 10 000 de euro.

În raport de toate acestea, este limpede că legiuitorul român nu a înțeles rațiunea obligației de declarare instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1889/2005, legiferând în mod eronat aplicarea în mod automat a sancțiunii de confiscare a sumei nedeclarate care depășește 10 000 de euro, motiv ce a determinat Tribunalul Maramureș să dispună restituirea sumei confiscate, respectiv un total de aprox. 380.000 dolari.

Suplimentar, trebuie arătat că deși decizia Curții de Apel București de anulare a prevederilor art. 653 litera i teza finală din Regulamentul aprobat prin HG nr. 707/2006 nu este definitivă, emiterea ordonanței CJUE din C-679/19 impune în sarcina Guvernului României modificarea acestor prevederi în sensul abrogării sancțiunii complementare sau înlocuirii sistemului sancționator astfel încât să fie asigurat principiul proporționalității între încălcarea săvârșită și obiectivul urmărit prin regulamentul european.

Comments

comentarii

Franța este în alertă maximă în faţa ameninţării cu atentate, înaintea începerii Jocurilor Olimpice de la Paris.... Citește mai mult
Percheziții în Turda, în cadrul unui dosar penal ce vizează infracțiunile de fals și înșelăciune.... Citește mai mult

Lasă un răspuns