fbpx

Cum a picat celebrul Udroiu interviul pentru promovarea la ÎCCJ, după ce primise maxim la evaluarea lucrării VIDEO

Mihail Udroiu, un nume pe care aproape orice absolvent de drept din ultimii ani îl cunoaște ca autor de cărți de drept penal. Despre judecătorul Mihail Udroiu, fost procuror, se știe însă foarte puțin, iar pe Google, în mod ciudat, nu prea apar informații. Judecătorul Udroiu nu a trecut de interviul cu judecătorii din CSM pentru promovarea la Înalta Curte. Probabil mulți dintre cei care au învățat după cărțile lui sunt curioși și intrigați de lovitura primită de acest ”titan” al dreptului penal. De altfel, Udroiu a născut dispută între taberele deja știute din CSM în ședința de validare a celor care au reușit. Gabriela Baltag s-a arătat foarte nemulțumită că au fost ”candidați foarte valoroși” notați cu 1 la interviu, iar Andrea Chiș a precizat că punctajele de la lucrări nu au nicio legătură cu notele de la interviu, unde se verifică integritatea.

Clujust a aflat, în mare, de ce o parte dintre judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii i-au dat note mici lui Udroiu la interviu: A dat răspunsuri dezirabile, nu sincere, răspunsuri generale, nu la obiect, spun sursele noastre. Membrii CSM sunt de acord că este ”foarte inteligent”, dar unii nu au fost convinși la partea cu integritatea.

Președintele ÎCCJ, Corina Corbu, l-a întrebat pe Udroiu la interviu: ”Atunci când vă raportați la integritate, spuneți dvs că această valoare se realizează, printre altele, prin comportamentul judecătorului, atât în societate, în general în relații de familie, afinitate, prietenii și relativ la persoanele cunoscute. În concret, domnule judecător, cum ar trebui să se comporte judecătorul pentru a rămâne în această linie a integrității înafara instanței?”

Mihai Udroiu a răspuns: ”N-am optat pentru o insularizare a judecătorului. Cred că judecătorul este conectat la toate elementele ce țin de mediul social. Ceea ce e important este.. integritatea eu o percep ca fiind o integritate sistemică și colectivă, Astfel încât comportamentul trebuie să fie de asemenea natură încât să nu afecteze în nicio formă integritatea personală a judecătorului sau integritatea sistemului din care face parte. Problema integrității e o problemă de proporționalitate, de echilibru între dreptul judecătorului la viață privată și celelalte drepturi în calitate de cetățean și, de cealaltă parte, respectarea integrității sistemului judiciar în ansamblu. Aici este nuanța fină în funcție de care fiecare judecător ar trebui să evalueze și să găsească balansul corect al acestei evaluări.”

Corbu: ”Eu aș insista în continuare pe aceeași idee pentru că, pornind de la ceea ce dvs spuneți – conduita judecătorului trebuie să asigure demnitatea profesiei și încrederea publică în actul de justiție.”

Udroiu: ”E esențială.”

Corbu: ”Este esențial da. Ce trebuie să facă, unde trebuie să se oprească judecătorul? Cu toții suntem de acord că e o chestiune de demnitate a profesiei, de încredere în actul de justiție, ne incumbă o serie de obligații.”

Udroiu: ”Avem obligații, dar avem și drepturi. Obligații de rezervă ce țin atât de comportamentul personal al judecătorului prin raportare la propria hotărâre, la colegii acestuia, mie mi se pare o chestiune esențială în activitatea judecătorului. Pe de altă parte, este o raportare instituțională fie la instituția din care face parte, fie în legătură cu alte instituții. Integritatea poate fi afectată în acest balans prin orice comportament inadecvat, fie în cadru instituțional, fie în cadrul vieții personale.”

Corbu: ”Bun, eu tot insist”

Udroiu: ”Da, da”

Corbu:” Și merg mai departe: Sunt judecătorii limitați în a-și alege prietenii, în frecventa anumite locuri, în a se manifesta într-un anumit mod?”

Udroiu: ”Sigur în a-și alege prietenii nu cred că există o limitare in abstracto. În frecventarea locurilor trebuie să fie o decizie asumată și evaluată în funcție de natura locului pe care înțelege să-l frecventeze. Cred că cercul de prieteni trebuie să fie foarte atent ales din perspectiva modului în care o relaționare sub forma unei relații de prietenie poate afecta chiar aparența de imparțialitate sau independență a judecătorului. Dar asta nu înseamnă o limitare in abstracto ori a priori în privința modului de a-și alege prietenii. Judecătorul este un membru al societății, are o viață normală. Viața normală trebuie să fie desfășurată ca orice altă persoană, însă cu aceste limitări generate de funcție de a nu afecta prestigiul justiției în ansamblu.”

Corbu: ”Da, pentru că altfel se ajunge la ceea ce negați dvs. mai devreme, insularizarea judecătorului.”

Udroiu: ”Nu sunt pentru insularizare. Judecătorul e om. Avem o funcție care presupune anumite limitări.”

Corbu: ”Și o responsabilitate imensă.”

Judecătoarea Andrea Chiș, membru CSM ca reprezentant al curților de apel, a întrebat: ”Cum vă alegeți prietenii cu care vă vizitați și cu care mergeți în concedii?”

Udroiu: ”Eu am un prieten constant din facultate, am și prieteni constanți din copilărie, eu am copilărit în Craiova, am făcut liceul în Craiova, apoi am venit la facultate în București. Prietenii mei sunt fie din perioada liceului, fie din perioada facultății. Nu am foarte mulți prieteni noi, nu-s.. nu ies foarte des, nu socializez foarte des, prefer cercurile constante. Dacă s-ar putea să nu fie prea mulți juriști în cerc, mi-ar plăcea și mai mult. Am prieteni artiști, am prieteni doctori. Discuțiile mi se par captivante cu cei din alte materii. N-aș putea să vă spun cum aleg, că nu prea aleg. Am un cerc constant de prieteni.”

Șefa ÎCCJ a intervenit: ”Aveți și prieteni judecători, procurori, avocați?”

Udroiu. ”Da, da. Am făcut facultatea împreună. Unii au optat pentru procuratură, alții către avocatură, Am foarte mulți prieteni care au printre cele mai mari firme de consultanță din România. Sunt captivat. De exemplu o discuție de farma. Citești o sută de ani și nu ai înțeles nimic, până vine unu care are mintea foarte clară și îți explică cum e fenomenul. Nu că aș vrea să știu toate domeniile, dar să știți că dreptul concurenței e foarte apropiat de materia penală.”

Suntem curioși dacă voi ați înțeles daca are un cerc restrâns și constant de prieteni sau are foarte mulți prieteni? Că nu ne-am lămurit.

Președintele CSM, Bogdan Mateescu l-a ”îngropat” pe Udroiu: ”Ați fost consilierul procurorului șef DIICOT (Alin Bica). Aveați calitatea de judecător?

Udroiu: Da

Mateescu: ”Au existat și proceduri disciplinare în legătură cu o astfel de relaționare. De ce simte nevoia un judecător să se ducă consilier la un procuror șef?”

Udroiu: ”Nu am fost primul judecător consilier al unui procuror șef sau general. Și Daniel Morar a avut consilier judecător, și Laura Codruța Kovesi și tiberiu Nițu. Pentru mine, acceptarea propunerii procurorului general și a procurorului șef DIICOT de a merge în cadrul DIICOT a reprezentat o provocare din următoarea perspectivă: Era preconizată intrarea în vigoare a noilor coduri. Lucrasem la acestea, iar pe specificul activității DIICOT-ului erau foarte multe cauze care generau discuții cu privire la incriminare sau neincriminare. De exemplu dacă aveai o cauză pe subminarea economiei naționale care dispăruse odată cu intrarea în vigoare a noului cod, discuția era fapta investigată e abuz în serviciu sau delapidare.”

Mateescu: ”Nu puteați să faceți lucrul acesta în sala de judecată, dacă era cazul?”

Udroiu: ”Ceea ce am încercat eu e să duc rigoarea judecătorului în evaluările făcute în calitate de consilier.”

Conoscutul autor de cărți de drept penal a precizat că dacă ar avea vreo problemă de integritate nu ar putea fi judecător la nicio instanță, căci el consideră că trebuie să fii la fel, fie că ești la tribunal, curte de apel sau Înalta Curte.

Mihail Udroiu  fost consilier al șefei DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv la 4 ani de detenție pentru favorizarea infractorului și fugită în Italia.

Udroiu însuşi a fost vizat de o acuzație de trafic de influenţă, potrivit unui document intern al DNA publicat de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul lui, în decembrie 2014. Potrivit acestui document, Udroiu ar fi acceptat promisiunea primirii unei excursii în Dubai de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu, cunoscut drept cel mai mare „băiat deştept” din Energie. Buzăianu voia de la DIICOT un document legat de dosarul Hidroelectrica pentru a-l folosi în procesul în care contestase decizia companiei de stat de a denunţa contractele cu aşa-zişii băieţi deştepţi din Energie.

Rapostul Inspectiei Judiciare arata insa ca Udroiu nu a fost vizat de nicio ancheta DNA

Judecătorul Mihail Udroiu este cel care a înclinat balanța în complet de divergență și a anulat condamnarea de 8 ani de închisoare pentru o presupusă mită de 4 milioane de euro în cazul fostului președinte al CJ Bihor, Alexandru Kiss. Condamnarea a fost anulată din motive procedurale. Potrivit unor surse judiciare, acum, dosarul lui Kiss, aflat la CA Oradea, este în pragul prescrierii din cauza tergiversării, scrie G4media.ro

Vă invităm să vizionați înregistrarea video a interviului și să postați la comentarii părerea cu care rămâneți.

 

În ședința secției pentru validare din 23 aprilie, a fost un ”clinci” între Baltag și Chiș, prima deplângând judecatorii ”foarte buni” picați la interviu. ”Lucrurile sunt mult mai complicate. Faptul că nu s-au ocupat toate locurile la secția penală este regretabil. Eu toată seara am primit întrebări de la colegi din teritoriu, întrebări foarte grave. Unii dintre ei ne spun să plecăm acasă”, a precizat judecătoarea Baltag.

Chiș a explicat ca nu există legatura între evaluarea lucrărilor și interviu: ”Sunt lucruri total diferite”

Gabriela Baltag la minutul 5.30 și Andrea Chiș la minutul 8.20

Comments

comentarii

Lasă un răspuns