fbpx

Cum a fost achitat deținutul acuzat de 21 de evadări. În loc să meargă la lucru, se relaxa la hotel și sală

Un deținut din Penitenciarul Poarta Albă, care era repartizat la muncă pe un șantier din Constanța, s-a cazat la un hotel de peste drum de șantier și a mers la sala de fitness, lucru pe care l-a și recunoscut. Procurorii l-au acuzat de evadare (21 de fapte), însă instanțele l-au achitat, arătând că nu poate fi încadrat la infracțiune, ci la abateri disciplinare.

Ziarul Libertatea a prezentat viața de lux a deținutului Robert Viorel Stanciu, în vârstă de 28 de ani, din Penitenciarul Poarta Albă. Clujust vă prezintă argumentele judecătorilor, atât de la fond, cât și din apel, care l-au achitat pe acesta de infracțiunile de evadare încadrate la art. 285 alin.3 lit b) – părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deținere. Pedepsele sunt de la 6 luni la 3 ani.

Deținutul devenit din nou inculpat a fost achitat în baza articolului 16 alin.1 lit.b) Cod procedură penală –  fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

El a fost totuși condamnat la 2 ani închisoare pentru proxenetism, pentru că, culmea, folosea banii primiți de la prostituată pentru a-și menține viața de huzur în penitenciar.

”Din interceptările efectuate s-a stabilit faptul că S.R.V este dependent de sumele de bani trimise în țară de A.L, sume obținute din practicarea prostituției. Totodată, S.R.V afirmă faptul că dacă este lăsat de A.L se nenorocește, întrucât nu își mai poate plăti regimul deschis din penitenciarul Poarta Albă și nu ar mai avea bani pentru pachet și pentru cheltuială în penitenciar.”, se arată în sentință.

În ce privește acuzația de evadare, în dosar a mai fost inculpat administratorul societății care încheiase contract cu penitenciarul pentru a lua deținuți la muncă. Și aceasta a fost achitat de complicitate la infracțiunea de evadare.

În motivarea deciziei definitive de achitare se arată urmtăoarele: ”În urma cercetărilor efectuare, organele de urmărire penală au stabilit faptul că inculpatul S.R.V. în timp ce efectua activități în locul exterior de detenție CIN CIN ar fi părăsit locul exterior de detenție și s-ar fi cazat la Hotelul Tineretului, situat pe bulevardul Tomis, în zona hotelului CIN CIN.

Acuzația Parchetului este întemeiată pe faptul că, procedându-se la verificarea registrului Situația Prestațiilor și Decontărilor întocmit la nivelul Hotelului Tineretului, a rezultat faptul că inculpatul S.R.V. s-a cazat la această instituție în data de 04.05.2016, 24.05.2016, 25.05.2016, 26.05.2016, 27.05.2016, 30.05.2016, 31.05.2016, 01.06.2016, 02.06.2016, 06.06.2016, 07.06.2016, 08.06.2016, 09.06.2016, 10.06.2016, 13.06.2016, 14.06.2016, 15.06.2016, 16.05.2016, 17.06.2016, 18.06.2015. A fost verificată arhiva Fișelor de Anunțare a Sosirii și Plecării ocazie cu care, pentru fiecare dată în care inculpatul s-a cazat la Hotelul Tineretului, a fost întocmită fișă, fiind menționat faptul că acesta s-a cazat împreună cu numiții F.C și C.N.

În susținerea acestei acuzații Parchetul prezintă o serie de convorbiri telefonice din care rezultă că inculpatul s-ar fi cazat în Hotelul Tineretului. Analizând convorbirile la care Parchetul face referire în rechizitoriu se observă că doar cele din 31.05.2016, 01.06.2016 și 02.06.2016 coincid cu date în care inculpatul ar fi evadat, celelalte convorbiri purtându-se în zile ce nu sunt avute în vedere in ceea ce privește infracțiunea de evadare.

Trebuie observat că Parchetul a reținut în sarcina inculpatului S.R.V. săvârșirea a 21 de infracțiuni de evadare și, în contextul în care doctrina stabilește că această infracțiune nu poate fi săvârșită în formă continuată, s-ar fi impus probarea detaliată a fiecărei infracțiuni în parte.

Acuzațiile Parchetului în ceea ce privește datele la care ar fi fost săvârșite infracțiunile se raportează strict la evidența hotelului la care s-ar fi cazat, probatoriu insuficient din punctul de vedere al instanței în vederea stabilirii cu exactitatea a datelor la care s-ar fi săvârșit fiecare pretinsă infracțiune.

Nici faptul că, fiind audiată martora G.V, recepționer în cadrul Hotelului Tineretului, a declarat că administratorului CINCIN s-a prezentat la unitatea de cazare cu două persoane și a solicitat să le închirieze o cameră cu vederea către Hotelul CINCIN, prezentându-i ca fiind bodyguarzi și că vor supraveghea o clădire în construcție, persoanele venind în hotel la ora 08:00 și plecând în jurul orei 15:00, plata cazării fiind efectuată atât de administratorul CIN CIN cât și de cele două persoane care aveau sume de bani asupra lor, recunoscând pe inculpatul S.R.V. ca fiind unul dintre persoanele care s-au cazat la hotel, nu este suficientă pentru a putea demonstra cu certitudine fiecare zi în care inculpatul ar fi evadat.

Mai mult decât atât, declarațiile martorei G.V. sunt confuze și contradictorii, atât în ceea ce privește momentul faptelor, cât și a identificării persoanelor cu care a interacționat. În fața instanței, precum și în fața organelor de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, dosar 415/P/2018, martorul a dat declarații contrare față de ceea ce a declarat în cursul urmăririi penale în prezenta cauză. În acest context instanța are mari dubii în ceea ce privește veridicitatea declarațiilor oferite de martor.

În susținerea acuzării, Parchetul aduce ca probă faptul că inculpatul a mers la o sală de forță din municipiul Constanța,  a fost identificat contractul de prestări servicii încheiat la data de 03.06.2017 până la data de 03.07.2016.  A fost audiat martorul A.A.M , asistent manager  punct de lucru la parterul hotelului IBIS situat în Constanța. str.Tomis  nr. 39-41. Aceasta a declarat că la data de 03.06.2016, în jurul orei 07:30,  s-a prezentat la sala de fitness numitul S.R.V. . Acesta venea la sala de fitness zilnic cu excepția weekendului , între orele 07:30-09:00. Martorei i-a fost prezentată o planșă cu fotografii pentru identificare ocazie cu care l-a recunoscut pe suspectul S.R.V. ca fiind cel care a încheiat abonamentul și cel care s-a prezentat la sala de fitness. Nici această probă nu este lămuritoare, cu atât mai mult cu cât, data la care ar fi fost încheiat contractul, 03.06.2016, nu se regăsește printre datele la care inculpatul este acuzat că ar fi evadat.

În concluzie, probatoriul administrat în cauză conduce către ideea că inculpatul S.R.V. ar fi părăsit șantierul unde era repartizat să muncească, deși în ceea ce privește perimetrul în care ar fi trebuit să-și desfășoare activitatea acesta nu este clar descris de către organele de urmărire penală, cazându-se la un hotel învecinat sau mergând la o sală de sport din zona, însă nu se poate stabili cu exactitate zile în care s-au petrecut faptele și împrejurările concrete pentru fiecare faptă în parte, aspecte care să rezulte dintr-un probatoriu clar și complet.

Audiat în acest sens, inculpatul S.R.V. neagă că ar fi evadat, precizând ca a mers la un punct de lucru unde a executat tot ce spuneau supraveghetorii, neavând un perimetru exact. Mai precizează că reprezentanții CIN CIN le-a oferit o cameră la Hotelul Tineretului pentru a merge să se spele, mergând la acel hotel să facă duș de mai multe ori. Nu știe dacă acel hotel era în perimetru punctului de lucru, însă era în apropiere, precizând că nu i s-a prezentat niciun perimetru. Referitor la mersul la sală arată că a mers de 2-3 ori la sală, cu acordul inculpatului C., întrucât avea probleme cu spatele.

Fiind audiați reprezentanții CINCIN, aceștia au negat faptul că ar fi asigurat posibilitatea unor deținuți să meargă să facă duș la un hotel învecinat șantierului, hotel în care aveau închiriate camere pentru alți angajați sau muncitori ce lucrau pe șantier. De asemenea neagă că ar fi avut cunoștință de faptul că inculpatul S.R.V. ar fi părăsit șantierul.

Referitor la dispozițiile legale în materie instanța reține că potrivit art. 285 alin. 3 pct. b Cp, se consideră evadare părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deținere.

Având în vedere acuzația adusă inculpatului S.R.V. , la termenul din 26.06.2019, instanța a schimbat încadrarea juridică din infracțiunile de evadare (21 infracțiuni) prevăzute art. 285 alin. 1 din Cod Penal în evadare (21 infracțiuni) prevăzute și pedepsite de art. 285 alin. 1 raportat la alin. 3 lit. b din Cod Penal.

Potrivit art. 38 alin. 3 din Legea 254/2013, persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim deschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoțite în zone prestabilite din interiorul penitenciarului, pot presta munca și pot desfășura activități educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională, în afara penitenciarului, fără supraveghere, în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Totodată, persoanele aflate în executarea unei pedepse cu închisoare au și o serie de obligații, printre care și să respecte regulile stabilite de administrația penitenciarului pe perioada cât au permisiune de ieșire din penitenciar sau în cazul desfășurării de activități, fără supraveghere, în exteriorul penitenciarului, respectiv să respecte orice altă obligație care rezultă din prezenta lege, din regulamentul de aplicare a acesteia, din ordinele și deciziile emise în baza acestora și din regulamentul de ordine interioară al penitenciarului, potrivit art. 81 lit. b și l din Legea 254/2013.

Totodată, potrivit art. 84 alin. 1 din Hotărâre nr.157/2016 din 10 martie 2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, deținuții din regimul deschis pot presta muncă, în interiorul și exteriorul penitenciarului, fără supraveghere, având obligația de a reveni la locul de cazare după terminarea programului. Potrivit art. 87 alin 2 din aceiași normă legală, deținuții din regimul deschis se deplasează la activitățile prevăzute la art. 86 alin. (2), în zonele și pe traseele stabilite de administrația penitenciarului. Nerespectarea acestei prevederi atrage răspunderea disciplinară sau penală, potrivit legii.

În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii de evadare, aceasta este intenția directă sau indirectă, subiectul activ urmărind să iasă din starea legală de deținere. În cazul de față, probatoriul nu conduce către ideea că inculpatul părăsind șantierul a urmărit să iasă din starea legală de deținere, ci să se sustragă de la a presta activitățile lucrative ce-i reveneau în baza contractul încheiat între Penitenciar și societatea CIN CIN.

Totodată inculpatul S.R.V. se afla la regim deschis, astfel că putea presta activități în exteriorul penitenciarului, fără supraveghere, având obligația de a se întoarce la locul de cazare după terminarea programului. În cazul de față, din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că inculpatul ar fi întârziat sau nu s-ar fi întors la penitenciar la finalul programului de lucru.

Astfel, Curtea constată că faptele inculpatului constituie abateri disciplinare urmare nerespectării obligațiilor ce revin persoanelor condamnate, având în vedere și dispozițiile art. 100 din Legea 254/2013 și nu infracțiunea de evadare prin părăsirea locului de muncă aflat în exteriorul locului de deținere.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns