CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Cristina Muntean, fondatoarea platformei de educație financiară Primul Milion, l-a dat în judecată pe un creator de conținut de tip investigativ care făcut dezvăluiri despre afacerea ei. Muntean și firma ei au cerut eliminarea de urgență a conținutului critic publicat de Georgian Paraschiv pe rețelele de socializare, dar instanțele i-au respins definitiv cererea de ordonanță președințială. Urmează procesul pe fond deschis de Muntean cu obiect acțiune în răspundere delictuală.
Cristina Muntean de la Primul Milion a pornit procesul ca urmare a investigației video ”Primul Scamilion”, realizată de Georgian Paraschiv și care poate fi văzută AICI
”În fapt, pârâtul a postat pe internet videoclipuri cu conţinut critic în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de reclamante, cu titluri precum „PRIMUL MILION, RAPORTURILE ŞI LIPSA FACTURILOR” sau „INVESTIGAŢIE: PRIMUL MILION, CRISTINA ŞI AFILIAŢII NEPLĂTIŢI”. În cuprinsul acestora, pârâtul a realizat o analiză critică a activităţii desfăşurate de reclamante, exprimându-şi opinia negativă cu privire la calitatea serviciilor de educaţie financiară oferite.
Aceste videoclipuri au dat naştere unor comentarii negative din partea urmăritorilor pârâtului şi au contribuit la crearea unui dubiu potențialilor clienţi cu privire la profesionalismul activităţii desfăşurate pe platforma de business a reclamantei.”, se arată la dosar.
Prin cererea de ordonanță președințială, Muntean și Primul Milion Academy SRL au cerut:
-suspendarea provizorie a materialului denigrator/defăimător cu titlul de copertă : « PRIMUL SCAMILION » sub denumirea « INVESTIGAŢIE: PRIMUL MILION, CRISTINA Şl AFILIAŢII NEPLĂTIŢI » despre şi în legătură cu reclamantele (PRIMUL MILION si MUNTEAN MARIA- CRISTINA) postat pe site-ul personal al pârâtului PARASCHIV GEORGIAN- MADALIN, material ce poate fi pe linkul: https://janghina.ro/video/investigatie-primul-milion-cristina-si-afiliatii-neplatiti/până la soluţionarea pe fond a cererii de răspundere delictuală;
-interzicerea provizorie a postărilor pe viitor a altor materiale denigratoare/defăimătoare despre şi în legătură cu reclamantele pe conturile sale deschise pe reţelele de socializare (Facebook, Instagram, YouTube şi TikTok) până la soluţionarea pe fond a cererii de răspundere delictuală.
Atât Tribunalul București, cât și Curtea de Apel au respins cererea.
”Tribunalul reţine că nu este îndeplinită în cauză condiţia neprejudecării fondului, în acest sens, instanţa urmând a expune considerentele sale şi cu privire la cerinţa existenţei unei aparenţe de drept în favoarea reclamantelor, apreciind că, faţă de situaţia de fapt dedusă judecăţii, cele două condiţii sunt în strânsă legătură.
Astfel, tribunalul reţine, contrar susţinerilor reclamantelor, că aparenţa de drept în favoarea lor nu este evidentă, întrucât, într-o situaţie de fapt precum cea dedusă judecăţii în prezenta cauză este necesar a se pune în balanţă, pe de o parte, dreptul reclamantelor la ocrotirea imaginii şi demnităţii, iar pe de altă parte, libertatea de exprimare a pârâtului. (..)
Doar din perspectiva aparenţei, se constată că situaţia de fapt dedusă judecăţii pune în conflict două drepturi şi libertăţi legitime ale părţilor, respectiv dreptul reclamantelor la ocrotirea reputaţiei şi libertatea de exprimare a pârâtului.
În condiţiile în care pârâtul a criticat o activitate desfăşurată în mod public de către reclamante (aspect ce presupune faptul că acestea, din proprie voinţă, s-au supus unor critici mai largi din partea publicului), iar libertatea de exprimare, într-un stat democratic, acoperă nu numai “informaţiile” şi “ideile” primite favorabil sau cu indiferenţă ori considerate inofensive, dar şi pe acelea care ofensează, şochează sau deranjează (fiind de menţionat şi faptul că majoritatea expresiilor considerate jignitoare, indicate în cuprinsul cererii introductive, sunt comentarii efectuate de alte persoane cu privire la conţinutul postat de pârât, neaparținând pârâtului, subiectul în discuţie fiind unul de interes public, iar reclamantele nu au solicitat cenzurarea comentariilor respective, ci înlăturarea temporară a conţinutului postat de către pârât, măsură de natură a limita într-un mod semnificativ libertatea de exprimare a pârâtului), tribunalul apreciază că reclamantele nu justifică aparenţa dreptului pretins, iar o analiză aprofundată asupra situaţiei de fapt presupune o prejudecare asupra fondului cauzei.”, se arată în motivare.
Paraschiv este reprezentat de tânărul avocat clujean Alin Chifor, care este la rândul său influencer pe TikTok și Instagram cu conținut juridic.
”Un dosar foarte interesant cu o soluție favorabilă pentru noi. Clientul nostru este un creator de conținut cunoscut din România cu un content de tip investigativ : pe scurt, expune scheme financiare îndoielnice promovate de persoane publice.
Una dintre aceste persoane publice l-a dat în judecată, solicitând instanței să emită o ordonanță președințială prin care să oblige clientul nostru, să înlăture, cu titlu provizoriu, toate materialele despre brandul și persoana respectivă.
Totuși, instanța de judecată ne-a dat câștig de cauză, recunoscând statutul de “watch dog” al acestor creatori de conținut, în acord cu jurisprudența CEDO.
Clujust a analizat afacerea Primul Milion cu ajutorul platformei Termene.ro. Aceasta ne arată că, în mod ciudat, Cristina Muntean a radiat în ultimii doi ani șapte firme care aveau același obiect de activitate ”activități ale portalurilor web”. Firmele aveau doar un an vechime, iar patru dintre ele au avut profituri mari, între 600.000 lei și 1,2 milioane lei.
Lista cu firmele radiate în 2022 și 2023.
Am solicitat un punct de vedere și explicații de la Cristina Muntean printr-un e-mail trimis acum câteva zile către contact@primulmilion.com, dar nu am primit răspuns.
