Un avocat din Cluj a cerut executarea silită a unui fost client pentru suma de peste 32.000 lei, formată din 6.000 lei (valoarea contractului de asistență juridică) și peste 26.000 lei penalități de întârziere. Executarea a venit după ce clientul a reziliat contractul înainte ca avocatul să depună acțiunea în instanță. Instanța a admis contestația la executare, explicând că ce a prestat avocatul sunt consultații, care nu apar în contract. Sentința nu a fost atacată cu apel.
Extras din Încheierea civilă nr. 2290/2020 – Judecătoria Cluj-Napoca:
”În fapt , între contestatoarea R.L.A., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al M. & D. S.R.L.-D, în calitate de client, și intimata C. & S. S.C.A, a fost încheiat contractul de asistență juridică nr…. din data de 26 noiembrie 2018.
Conform mențiunilor inserate în cuprinsul art. 1 din contract, obiectului contractului este reprezentat de asistența și reprezentarea juridică pentru procedura insolvenței. De asemenea, potrivi t art. 2.1 din contract, onorariul convenit de părți a fost în cuantum de 6.000 lei, acesta urmând să fie achitat în mai multe tranșe, astfel: 2.000 lei până în data de 15.12.2018, 1.000 lei până în data de 15.01.2019, 1.000 lei până în data de 15.02.2019, 1.000 lei până în data de 15.03.2018 respectiv 1.000 lei până în data de 15.04.2019.
Părțile au reglementat convențional și ipoteza nerespectării obligațiilor de plată ce revin clientului, art. 4.6 din contract statuând în sensul că, pentru neplata onorariului la termenele stabilite prin contract, clientul datorează penalități de 1,5% pentru fiecare zi de întârziere.
Referitor la modul de derulare al contractului antereferit, se observă că poziția procesuală a părților este identică în ceea ce privește o serie de aspecte ce urmează a fi dezvoltate în cele ce preced. Astfel, atât contestatoarea cât și intimata au învederat instanței faptul că reprezentantul societății de avocatură, domnul avocat C, a contactat-o pe contestatoarea în vederea lămuririi situației juridice a societății M.& D S.R.L.-D, al cărei administrator era doamna R.. În contextul întâlnirii între debitoare și reprezentantul societății de avocatură, contestatoarei i s-a prezentat situația în care se găsește societatea iar soluția formulării unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței i-a fost recomandat ă de către domnul avocat C. ca fiind cea care îi apără cel mai bine interesele. Au urmat și alte întâlniri între doamna R. și domnul avocat C. în cadrul cărora contestatoarei i-a fost înmânată lista actelor necesar a fi pregătite în vederea inițierii procedurii insolvenței. De asemenea, pentru un interval de câteva zile, arhiva contabilă a societății M.& D S.R.L.-D a fost depozită la sediul societății de avocatură intimată. Sub acest aspect, contestatoarea a susținut faptul că intimata nu a întreprins nici o activitate în ceea ce privește arhiva contabilă a societății, respectiv nu a prelucrat informațiile relevante din documentele contabile ale societății și nu a pregătit documentele contabile relevante ce trebuie anexate cererii de deschidere a procedurii insolvenței.
Relevant este că, cu ocazia dezbaterilor asupra fondului cauzei, reprezentantul legal al intimatei a confirmat alegațiile contestatoarei privind inexistența unor activități în sensul prelucrării informațiilor și documentelor conținute de arhiva contabilă, precizând că o astfel de activitate excedează competenței sale. În consecință, este necontestat faptul că unicul serviciu prestat de către societatea de avocatură intimată cu privire la actele contabile ale societății a fost reprezentat de depozitarea acestora pentru un interval de câteva zile.
În același sens sunt și cele declarate de către martorul B.M., audiat în prezentul demers procesual. Martorul a declarat că domnul avocat C. a luat legătura cu contestatoarea la finalul anului 2018 și i-a adus la cunoștință faptul că el s-a ocupat de societatea M.& D. S.R.L.-D. A urmat o întâlnire între aceștia, contestatoarea fiind informată cu privire la faptul că situația societății este gravă, iar o posibilă soluție este deschiderea procedurii insolvenței. A existat și o a doua întâlnire în cadrul căreia a fost semnat contractul de asistență juridică în discuție iar reprezentantul societății de avocatură și-a asumat obligația de a contacta un lichidator pentru ca acesta să analizeze situația societății M.& D S.R.L.-D. La acest moment, contestatoarei i-a fost înmânată și o listă a documentelor necesare demarării procedurii insolvenței. Ulterior, după ce contestatoarea a obținut acces la arhiva contabilă a societății, martorul s-a deplasat la sediul intimatei, unde a depus spre depozitare actele contabile. După aproximativ 10 zile, martorul a ridicat arhiva contabilă pentru a realiza un inventar al actelor, observând că acestea se aflau în ac e eași poziție în care au fost așezate.
În ceea ce privește susținerea intimatei conform căreia a luat legătura cu reprezentanții AMTT Consult S.P.R.L. (lichidatori judiciari) în scopul stabilirii unui mod de lucru și a întocmit înscrisurile necesar a fi atașate cererii de deschidere a procedurii insolvenței , instanța reține că aceasta nu a fost dovedită, rămân ân d o simplă alegație. De altfel, martorul B. a arătat că contestatoarea i-a solicitat în repetate rânduri domnului avocat să o pună în contact cu un lichidator judiciar pentru a avansa cu procedura insolvențe i, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată. Astfel, deși sarcina probei îi revinea intimatei, conform dispozițiilor art. 249 C .pr.civ., în calitate de parte care a formulat susținerea constând în aceea că au fost prestate servicii privind consultarea unor lichidatori judiciari în vederea stabilirii unei proceduri de urm at și întocmirea înscrisurilor ce urmau a fi anexate cererii de deschidere a procedurii insolvenței , această dovadă nu a fost realizată astfel încât instanța nu va avea în vedere această apărare a intimatei.
Din corespondența electronică expediată de către contestatoare către domnul avocat Cetean la data de 18 ianuarie 2019 (rezultă că reprezentantul intimatei a fost încunoștințat cu privire la intenția debitoarei de a renunța la serviciiile de asistență juridică contractate. În plus, la data de 01 februarie 2019, contestatoarea a expediat societății de avocatură intimate o notificare prin care îi aducea la cunoștință intenția fermă și neechivocă de reziliere a contractului de asistență juridică nr. ../26.11.2018.
La data de 17 iulie 2019, prin cererea de executare silită înregistrată pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc Man Ovidiu Ioan sub nr. 899/2019, s-a solicitat încuviințarea executării silite împotriva contestatoarei R.L.A., în temeiul contractului de asistență juridică nr. ../26.11.2018, în vederea recuperării sumei de 6.000 lei reprezentând debit precum și a penalităților de întârziere de 1.5% pe zi.
Prin Încheierea nr. ../CC/2019 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. ../211/2019, s-a dispus încuviințarea executării silite a contractului de asistență juridică nr. ../26.11.2018.
Prin Încheierea privind actualizarea creanței și stabilirea cheltuielilor de executare silită, executorul judecătoresc a stabilit , în conformitate cu dispozițiile art. 628 alin. 2 C .pr.civ., cuantumul total al sumelor datorate la suma de 32.760 lei (compusă din 6.000 lei debit principal și 26.760 lei penalități de întârziere contractuale cuantizate până la data de 27.11.2019) și a stabilit cheltuieli de executare silită în valoare de 4.353,84 lei.
La data de 27 noiembrie 2019, executorul judecătoresc a emis somația anexată la fila 101 prin care a solicitat debitoarei să achite suma de 32.760 lei reprezentând debit și 4.353,84 lei reprezentând cheltuieli de executare silită.
În drept, conform prevederilor art. 712 alin. 1 C .pr.civ., „ Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.”
Potrivit art. 28 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, „Avocatul, precum și clientul au dreptul să renunțe la contractul de asistență juridică sau să îl modifice de comun acord, în condițiile prevăzute de statutul profesiei. Renunțarea unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocațiale prestate, precum și pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.”
Art. 147 din Statutul profesiei de avocat statuează că „ (1) În afara cazurilor prevăzute de lege sau de părți, contractul de asistență juridică încetează prin renunțarea unilaterală a clientului sau, după caz, a avocatului. (2) Încetarea contractului prin renunțarea unilaterală a clientului sau a avocatului nu îl exonerează pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum și pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul său.”
Încetarea contractului prin renunțarea unilaterala a clientului sau a avocatului nu exonerează pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum ș i pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat î n interesul clientului, conform alin. 2 din art. 147 , textul făcând referire la plata onorariilor restante și a cheltuielilor făcute pană la momentul rezilierii contractului.
Posibilitatea renunțării unilaterale a clientului la contractul de asistență juridică este de esența acestuia, conform art. 6 din Statutul profesiei de avocat și art. 2 8 alin. 2 din Legea nr. 51/1995. Trebuie avut în vedere faptul că acest contract a fost încheiat în considerarea persoanei avocatului, precum și faptul că nimeni nu poate fi obligat să fie reprezentat de o persoană în care nu mai are încredere, din orice motive, fie el e și subiectiv e , iar clientul nu poate fi sancționat cu plata întregului onorariul avocațial în caz de denunțare unilaterală a contractului, cu încălcarea finalității acestui onorariu. În situația denunțării intempestive a contractului, avocatul este pus la adăpost potrivit art. 28 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 deoarece renunțarea unilaterală a contractului nu constituie clauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate de avocat, precum și pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.
În speță, părțile au avut poziții procesuale diferite sub aspectul executării de către societatea de avocatură a obligațiilor contractuale asumate în ciuda faptului că părțile au prezentat instanței situații de fapt aproape identice.
În acest context, instanța va proceda la analiza argumentelor părților având ca punct de pornire obiectul contractului de asistență juridică nr…. din data de 26 noiembrie 2018 , astfel cum a fost definit de către părți. Obiectul contractului de asistență este reprezentat de asistență și reprezentare juridică în procedura insolvenței.
Art. 3 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 reglementează modalitățile în care se realizează activitatea avocatului, stabilind, printre altele, faptul că avocatul: a) acordă consultații, redactează cereri cu caracter juridic; b) acordă asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice, în condițiile legii; c) redact ează acte juridice, atest ă identit atea părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare.
Relevant în cauză este dacă activitatea prestată de către domnul avocat, reprezentant al societății intimate, realizează obiectul contractului de asistență juridică, respectiv asistență și reprezentare în procedura insolvenței. Raportat la ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța concluzionează că serviciile prestate de către domnul avocat C. în favoarea contestatoarei nu coincid cu obiectul contractului de asistență juridică obiect al executării silite.
Este necontestat de către părți faptul că cererea de deschidere a procedurii falimentului în formă simplificată, înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Cluj sub nr. …., a fost redactată fără concursul reprezentanților societății de avocatură intimate. Mai mult, societatea administrată de către contestatoare nu a fost reprezentată de către societatea intimată în vederea susținerii cererii de deschidere a procedurii falimentului, astfel cum rezultă din susținerile părților precum și din cuprinsul Sentinței civile nr. 200/CC/2019 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj.
În consecință, la momentul notificării intimatei cu privire la voința clientului de încetare a contractului de asistență juridică, obiectul acestui contract nu era realizat astfel încât nu poate fi reținută existența unor servicii juridice prestate de către intimată ce se impune a achitate de către contestatoare.
Referitor la întâlnirile la care au participat contestatoarea și reprezentantul intimatei, prezentarea de către acesta din urmă a opțiunilor juridice disponibile, depozitarea pentru câteva zile a arhivei contabile și comunicarea către client a listei cu înscrisurile necesar a fi atașate la cererea de deschidere a insolvenței, se observă că acestea nu fac obiectul contractului de asistență juridică. Părțile au convenit exclusiv prestarea serviciilor enumerate la art. 3 alin. 1 lit. b din Legea nr. 51/1990 iar onorariul avocațial în cuantum de 6.000 lei a fost stabilit ca o contravaloare a acestor servicii. Or, astfel cum s-a reținut în cele ce preced, serviciile de asistență și reprezentare în procedura insolvenței nu au fost prestate de către societatea intimată. În condițiile în care intimata a prestat servicii suplimentare celor enunțate în cuprinsul titlului executoriu ce ar putea fi calificate drept consultații juridice în sensul prevederilor art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 51/1990, aceasta era îndrituită să perceapă un onorariu distinct, însă prestarea acestor servicii ce excedează obiectului contractului de asistență juridică nu o îndreptățește să urmărească încasarea onorariului în cuantum de 6.000 lei.
Conchizând, se constată că serviciile de asistență și reprezentare obiect al contractului de asistență juridică pus în executare silită nu au fost prestate, astfel încât se impune concluzia că intimata nu deține o creanță certă împotriva contestatoarei, dispozițiile legale la care s-a făcut referire în cele de mai sus împiedicând societatea de avoca tură să perceapă un onorariu pentru servicii ce nu au fost prestate.
Pentru toate aceste considerente, instanța urmează să admită contestația la executare formulată de către contestatoarea R.L.A. în contradictoriu cu intimata SCA C. &S., urmând să dispună anularea Încheierii civil e nr. ../CC/2019 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. ../211/2019, a execut ării silit e precum și a tuturor actel or de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 899/2019 al Biroului Executorului Judecătoresc M.O.I”