fbpx
Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Continuă disputa UNJR-CSM pe tema ”serviciilor secrete: ”se menține un climat de neîncredere”

Continuă disputa UNJR-CSM pe tema ”serviciilor secrete: ”se menține un climat de neîncredere”

În urma hotărârii de ieri a CSM, președintele UNJR a transmis că ”prin clisee si formulari ambigue se mentine un climat de neincredere si se transmite ideea ca supravegherea magistratilor de catre servicii secrete este o actiune legitima, pentru o asigura corectitudinea actului de justitie.”

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) a transmis că se arată ”dezamagita de faptul ca plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins pe 24 august 2015 plangerea prealabila formulata de catre asociatiile profesionale impotriva hotararii prin care CSM a decis ca aprecierea instantelor ca fiind “camp tactic”, in care serviciile secrete desfasoare actiuni specifice, nu aduce atingere independentei justitiei.”, se arată în comunicatul UNJR, semnat de președintele Dana Gîrbovan, din care redăm în continuare:

”Cererea formulata de asociatiile profesionale ale magistratilor, prin care s-a solicitat apararea independentei justitiei fata de afirmatiile din interviul generalului SRI Dumitru Dumbrava, a fost respinsa de CSM printr-o hotarare motivata intr-o maniera inacceptabila, ce a evitat cu obstinatie fondul problemei.

UNJR considera inacceptabil ca o hotarare a CSM prin care se analizeaza o posibila afectare a independentei justitiei prin actiuni ale Serviciului Roman de Informatii sa aiba la baza notele secrete emise de Serviciul Roman de Informatii. Aceste note secrete au fost transmise ca raspuns la intrebari legitime puse de Inspectia Judiciara cu scopul de a lamuri in primul rand cetatenii despre modul in care SRI actioneaza in “campul tactic” al justitiei si despre implicatiile si continutul concret al actiunilor acestora dupa sesizarea instantei de judecata, fata de afirmatiile aparute intr0un interviu public.

Consiliul Superior al Magistraturii apara dreptul cetatenilor la o justitiei independenta, nu privilegii de casta, iar acest drept ar fi trebuit sa impiedice Consiliul sa isi fundamenteze hotararea pe acte la care publicul nu are acces.

Mai mult, modul in care aceasta hotarare a fost motivata este o sfidare la adresa magistratilor reprezentati de asociatiile profesionale, argumentele acestora nefiind analizate nici macar intr-un singur rand din hotarare. Legea ce reglementeaza activitatea Consiliului Superior al Magistaturii prevede, in chiar primul articol, ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului. O prevedere legala de care acestia par a fi uitat cu desavarsire. Aceasta responsabilitate impune din partea membrilor CSM o mai mare atentie acordata problemelor ridicate de magistrati si dezbaterea lor in mod real, cu inlaturarea argumentata a sustinerilor acestora, atunci cand este cazul.

In ceea ce priveste argumentele unuia dintre membrii CSM, potrivit carora conceptele din interviu ar fi fost lamurite prin hotararea atacata, aceasta afirmatie este contrazisa chiar de cuprinsul acesteia.

Pe de alta parte, un mod de a actiona la nivel de sistem, a carui limite nu sunt stabilite in mod concret, are implicatii mult mai grave decat o presiune la nivel individual, ce poate constitui o exceptie si poate fi remediata punctual.

Prin clisee si formulari ambigue se mentine un climat de neincredere si se transmite ideea ca supravegherea magistratilor de catre servicii secrete este o actiune legitima, pentru o asigura corectitudinea actului de justitie. Or, actiuni de acest tip nu sunt altceva deca incalcari grosolane ale fundamentului statului de drept, ce ascund pericole devastatoare pe termen lung.

Prin modul in care CSM a gestionat aceasta problema se permite mai departe specularea in spatiul public a ideii unei cooperari nefiresti intre justitie si servicii secrete, ce excede prevederilor legale. Acest suspiciuni, ce vor rostogoli sub pasiva atitudine a CSM, vor avea in final un efect de bumerang in ceea ce priveste increderea publicului in justitie, cu efecte grave, inclusiv in eficienta luptei anticoruptie.

UNJR va analiza in mod serios, dupa motivarea hotararii CSM, varianta atacarii acestei hotarari in contencios administrativ, continuand in paralel toate demersurile pentruclarificarea acestei probleme de o importanta fundamentala pentru independenta justitiei.”, a precizat judecator Dana Girbovan, presedinte UNJR

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina