Acasă » CEDO » Concediat de o firmă din Cluj, a câștigat definitiv la CEDO: Companiile nu pot monitoriza discuțiile private ale angajaților

Concediat de o firmă din Cluj, a câștigat definitiv la CEDO: Companiile nu pot monitoriza discuțiile private ale angajaților

Un român concediat de firma Secpral Pro Instalații din Cluj a câștigat definitiv procesul intentat la CEDO Statului Român, după ce instanțele naționale i-au respins contestația la concediere. Bogdan Bărbulescu a fost dat afară de la Secpral după ce șefii i-au prezentat conversații purtate pe messenger cu iubita de pe calculatorul de la serviciu. CEDO a hotărât că i s-a încălcat dreptul la respectarea vieții private și de familie! Cazul ar putea provoca o revoluție între angajați și angajatori.

Marea Cameră a CEDO i-a dat câștig de cauză lui Bărbulescu, iar acesta va fi despăgubit de Statul Roman pentru violarea dreptului la viață privată. Insă și mai important, cazul va fi un exemplu în toată Europa că nicio companie nu își poate supraveghea angajații, chiar dacă poartă discuții private de pe dispozitivele de serviciu.

Potrivit deciziei CEDO, românul era inginer vânzări (sales engineer) și a fost concediat dupa ce a fost prins că vorbea cu iubita si cu fratele său pe contul de Yahoo Messenger creat în scopuri profesioale, la cererea angajatorului. Discutiile i-au fost supravegheate, dar barbatul a negat ca foloseste calculatorul companiei si in interes personal, lucru interzis prin regulamentul de ordine interioara. Ulterior, i-au fost aratate transcripturile conversatiilor.

Barbulescu a pierdut procesul deschis în țară atât la Tribunal, cât și la Curtea de apel.  În primă instanță, nici CEDO nu i-a dat castig de cauză. La inceputul anului 2016, un complet de șapte judecător în secția a patra de la CEDO i-au respins plângerea românului. Detalii și hotărârea AICI

Cazul a ajuns in fata Marii Camere a Curtii Europene a Drepturilor Omului, iar in favoarea romanului au intervenit in mod exceptional statul francez si cel mai mare sindicat din Europa. Decizia in acest caz lamurește daca discutiile private, purtate de angajati in timpul serviciului de pe calculatoarele firmei, pot si supravegheate sau nu.

Emeric Domokos Hancu, unul dintre cei doi avocați ai reclamantului a susținut în fața completului Marii Camere CEDO: “In acest caz, monitorizarea domnlui Barbulescu nu a fost transparenta, nu a fost necesara si nici corecta sau proportionala cu orice interes.

Catrinel Brumar, agentul guvernamental al Romaniei la CEDO: “In prezenta unei avertizari, ca odata ce comunicarile pot sa fie monitorizate, persoana nu mai poate avea asteptari rezonabile in ceea ce priveste confidentialitatea.

Judecătorii Marii Camere, instanța supremă a CEDO, statuând în apel, au considerat că ”autoritățile naționale (române) nu au protejat în mod corect dreptul lui Bogdan Mihai Bărbulescu la respectarea vieții și a corespondenței sale private și astfel nu au asigurat un echilibru just între interesele în cauză”, se menționează în decizia CEDO adoptată cu 11 voturi pentru și 6 contra.

Astfel, s-a încălcat articolul 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței) al Convenției europene privind drepturile omului.



Marea Cameră a CEDO a mai decis totodată că această constatare în sine a încălcării dreptului la respectarea vieții și a corespondenței private reprezintă o satisfacție echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral suferit de Bărbulescu, un inginer român în vârstă de 38 de ani. Autoritățile române vor trebui totuși să-i achite acestuia suma de 1.365 de euro, reprezentând cheltuieli de judecată și de onorarii.

Decizia Marii Camere CEDO

Comments

comentarii

Un comentariu

  1. Curiozitate: Angajatul și-a ”publicat” de bună voie și nesilit de nimeni informațiile personale pe infrastructura și echipamentele proprietate a angajatorului (mă refer la infrastructura internă, nu la rețeaua Internet). Prin această acțiune proprie, el a ”transformat” angajatorul în ”păstrător” al acestor date, generând posibilitatea interceptării. Angajatorul, ca și ”păstrător” agreat de angajat, poate proceda la monitorizare, interceptare, transcriere,… Este adevărat, are OBLIGAȚIA de a informa angajatul și NU ARE DREPTUL să redistribuie sub nicio formă aceste date. Este greșită afirmația ?

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!