Acasă » JURIDICE-LEGISLAȚIE » Clauza penală în contractul individual de muncă sau într-un act adiţional al acestuia este interzisă

Clauza penală în contractul individual de muncă sau într-un act adiţional al acestuia este interzisă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă a decis: Clauza penală în contractul individual de muncă sau într-un act adiţional al acestuia este interzisă.

Decizia nr.19  în dosarul nr.131/1/2019:

”Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia I civilă, în dosarul nr. 16121/110/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) şi art. 254 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adiţional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina şi în legătură cu munca sa, este interzisă şi este sancţionată cu nulitatea clauzei astfel negociate.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 mai 2019.”

Sesizarea a fost formulată în cadrul unui proces privind o acţiune în răspundere patrimonială, referitor la art.38 din Codul Muncii coroborat cu art. 254 din Codul Muncii.

”Art.38 din Codul Muncii coroborat cu art. 254 din Codul Muncii se interpretează în sensul că este admisibilă/inadmisibilă clauza penală într-un contract individual de muncă sau într-un act adiţional la contractul individual de muncă?”, a întrebat instanța din Bacău.

Clauza penală este acea prevedere contractuală prin care părţile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestaţie în caz că nu va executa obligaţia principală pe care şi-a asumat-o. Aşadar, prin clauza contractuală părţile determină anticipat echivalentul prejudiciului pe care l-ar suferi creditorul ca urmare a neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligaţiei de către debitorul său.

Regimul juridic este reglementat în textul articolelor 1538-1543 (cartea V, titlul V, capitolul IV, secţiunea a IV-a din noul Cod civil), referiri la această instituţie regăsindu-se şi în cuprinsul altor articole: art. 1757 al. 2, art. 267 etc.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns