fbpx

Cetățean obligat la daune de 2.000 lei pentru că a distribuit pe Facebook un articol denigrator despre un viceprimar

Înalta Curte a decis ca un cetățean dat în judecată de un viceprimar să-i plătească acestuia din urmă daune morale de 2.000 de lei pentru că a distribuit un articol denigrator postat pe o pagină de Facebook. Viceprimarul ceruse 250.000 lei.

ÎCCJ a transmis, astăzi, un rezumat al hotărârii: ”𝐃𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢a 𝐧𝐫. 𝟖𝟑𝟕 𝐝𝐢𝐧 𝟏𝟑 𝐚𝐩𝐫𝐢𝐥𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟐, Secţia I civilă – Acţiune în răspundere civilă delictuală. Preluarea şi distribuirea unui articol cu conţinut defăimător pe pagina de Facebook. Preluare asumată de către titularul contului. Depăşirea limitelor libertăţii de exprimare. Acordarea de despăgubiri morale.

Instanţa de recurs a reţinut că nu se poate susţine că ar fi vorba de o preluare neutră, inofensivă a materialului din mediul on-line, ci a uneia asumate, la care pârâtul a aderat şi ale cărei idei le susţine, în condiţiile în care din textul care aparţine pârâtului şi care precede materialul copiat (al cărui conţinut este unul denigrator, ofensator la adresa reclamantului) şi repostat pe pagina sa de Facebook rezultă că acesta îşi însușește în totalitate articolul, prezentând ca reale cele relatate.
Prin urmare, acesta se face „vinovat de săvârşirea unei fapte proprii care s-a materializat nu doar într-o simplă apreciere, ci în asumarea şi distribuirea către alte persoane a unui articol ofensator, cu consecinţa evidentă a ajungerii sale la un public mai larg decât iniţial, scopul urmărit sau măcar acceptat fiind denigrarea reclamantului”, a precizat ÎCCJ 

Clujust a identificat dosarul în care ÎCCJ a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Bobeică Florin Cristian împotriva deciziei nr. 1724 din 1 iulie 2021 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia I civilă.

Pârâtul a fost dat în judecată de viceprimarul municipiului Târgoviște, Cătălin Rădulescu (membru PSD), pentru că în 2020, înainte de alegeri, a distribuit pe contul său de Facebook un articol denigrator postat de pagina Corupție de Dâmbovița. Bobeică a candidat pentru primărie din partea partidului Alternativa pentru Demnitate Națională.

Rădulescu a cerut 250.000 lei ca daune morale, iar Curtea de Apel Ploiești i-a acordat 2.000.

Extras din motivarea CA Ploiești: ”Dacă în cazul ziaristului limitele dreptului la liberă exprimare sunt mai mari, având în vedere și nevoia presei de a șoca și de a atrage publicul- aspecte ce nu fac obiectul prezentului dosar- în situația pârâtului Curtea apreciază că acestea au fost depășite în cauză.

În concluzie, instanța apreciază că maniera în care pârâtul a preluat și distribuit excedează limitelor acceptabile ale dreptului la liberă exprimare, întrucât intenția care l-a animat nu a fost doar aceea de a informa publicul despre subiecte de interes public și de a suscita interesul pentru înlăturarea fenomenelor criticate, ci s-a urmărit ( sau măcar acceptat) și o denigrare a reclamantului.

În ceea ce privește concluzia primei instanțe în sensul că nu există o faptă ilicită întrucât pârâtul nu este autorul articolului, Curtea, în dezacord cu Tribunalul, reține că există o faptă proprie a acestuia.

Astfel, pârâtul nu s-a rezumat la a aprecia pagina de media ce prezintă articolul ci acesta și-a asumat acest text după cum reiese din cele arătate în postarea proprie și a distribuit către alte persoane. Fapta proprie a acestuia constă tocmai în asumarea și distribuirea către alte persoane, cu consecința evidentă că articolul a ajuns la cunoștința unui public mai larg decât inițial. În plus, trebuie avut în vedere că ambele părți din dosar sunt persoane publice ( politice ) și au și o obligație de reținere, având în vedere că postările acestora în mod clar ating o plajă mai largă de oameni decât o persoană obișnuită.

În ceea ce privește prima condiție a angajării răspunderii civile delictuale a pârâtului, instanța reține că prin faptă ilicită se înțelege orice acțiune sau inacțiune prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau chiar interesului ce aparține unei persoane.

Cu privire la fapta ilicită instanța constată că aceasta exista și constă în faptul că pârâtul intimat și-a asumat și distribuit conținutul articolului incriminat.

Cu privire la vinovăția pârâtului, instanța reține fapta a fost comisă cu intenție așa cum rezultă din probatoriul administrat. Răspunderea civilă delictuală atrage răspunderea pentru cea mai mică culpă. Astfel, instanța reține că prin acțiunea pârâtului de a distribui articolul chiar dacă nu ar fi vizat denigrarea reclamantului , acesta a acceptat și posibilitatea existenței unei defăimări a acestuia.

Referitor la prejudiciul cauzat, instanța retine ca acesta este, de asemenea, dovedit din probele aflate la dosarul cauzei, acesta îndeplinind si condițiile cerute de lege pentru a se putea obține repararea lui, și anume de a avea un caracter cert, constând în afectarea imaginii reclamantului în societate.

În ceea ce privește cea din urmă cerință a angajării răspunderii civile delictuale, aceea a raportului de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită, instanța constată că și aceasta este îndeplinită, întrucât prin distribuirea articolului către un public mai larg s-a creat un prejudiciu moral mai mare reclamantului.

Revenind asupra prejudiciului suferit de către apelantul-reclamant, Curtea constată că acesta a solicitat acordarea daunelor morale în cuantum de  250.000 lei. Instanța apreciază această sumă ca vădit disproporționată în raport cu prejudiciul real suferit.

În privința daunelor morale, este adevărat că acestea nu sunt supuse unor criterii legale de determinare. Prin urmare, la stabilirea daunelor morale solicitate de părțile civile ca echivalent al prejudiciului suferit, instanța va avea în vedere consecințele negative suferite de acestea în plan psihic si estetic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care a fost afectată situația familială precum si profesia exercitata. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii vor fi subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real si efectiv produs părții civile.

Față de cererea reclamantului de acordarea unei sume de 250.000 lei ca daune morale, instanta retine ca aceasta este mult prea mare in raport de consecințele negative suferite de acesta în plan psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care a fost afectată situația familială precum si profesia exercitata de reclamant.

În plus, Curtea are în vedere că fapta ilicită a pârâtului a constat doar în distribuirea articolului, nefiind autorul acestuia, precum și faptul că acordarea unor daune morale nu trebuie să se transforme într-un mijloc de îmbogățire a reclamantului, ci acestea au menirea de a satisface prejudiciul moral suferit. În consecință, instanța apreciază că suma solicitată de reclamant cu acest titlu este disproporționat de mare și că prejudiciul moral suferit de poate fi reparat cu suma de 2000 lei.

În ceea ce privește înlăturarea articolului, Curtea constată că nu s-a făcut nicio dovadă că la acest moment procesual, acesta are status activ pe contul pârâtului în platforma de socializare, așa încât urmează a fi respins acest capăt de cerere. În plus, după cum s-a analizat pe larg în precedent, acesta doar a distribuit textul, nu l-a creat.

Pentru aceste considerente, Curtea va admite apelul, va schimba în tot sentința atacată, va admite în parte cererea de chemare în judecată și va obliga pârâtul la plata sumei de 2000 de lei către reclamant cu titlu de daune morale.”

Comments

comentarii

Un fost ministru al Sănătăţii atrage atenţia că Spitalul Regional Cluj este în pericol de a nu se construi din bani europeni din cauza întârzierilor prea mari la acest proiect.... Citește mai mult
Fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă (USR), s-a dezlănţuit la adresa primarului Emil Boc numindu-l mincinos, incompetent, paralel cu proiectele mari de infrastructură. Drulă este de părere că domnia lui Boc se apropie de sfârşit. „Un lucru e limpede, «Emile, vremea ta apune». Acum arăţi la fel de PSD-ist ca... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!