Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » Cerere de introducere a ministrului Justiției într-o cauză penală de la Tribunalul Cluj, în care e parte și SRI

Cerere de introducere a ministrului Justiției într-o cauză penală de la Tribunalul Cluj, în care e parte și SRI

Avocatul a doi inculpați din dosarul penal ”Cridov” de pe rolul Tribunalului Cluj a cerut nici mai mult nici mai puțin decât introducerea în proces a ministrului Justiției, Tudorel Toader. Asta după ce recent au devenit intimate în dosar Parchetul General și Serviciul Romând de Informații (SRI). Toată această strategie gravitează în jurul protocolului PÎCCJ-SRI, în baza căruia s-au efectuat acte în ancheta penală.

În dosarul ”Cridov”, denumit după numele firmei care este parte responsabilă civilmente, a fost depusă de către tânărul avocat Flaviu Mureșan o cerere de chemare în judecată a altei persoane – intervenție forțată, cu privire la ministrul Justiției și Ministerul Justiției. Numeroșii inculpați din dosar  acuzați de o serie de infracțiuni de natură economică.

Motivele cerererii de introducere a ministrului Justiției:

”În acest dosar, s-au evidențiat prin Memoriile de Cameră preliminară, depuse de către subsemnații o serie de elemente de neregularitate procesual-penală vizând administrarea probelor și efectuarea actelor de către organele de urmărire penală.

Una dintre aceste nereguli invocate de către subsemnații vizează situația efectuării de către ofițeri din cadrul Serviciului Român de Informații – Direcția Județeană Cluj a supravegherii tehnice, prevăzute de art. 138 lit. a). C.proc. penală constând în interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare efectuate de la anumite posturi telefonice, precum și a supravegherii video, audio, sau fotografierea, precum și localizarea și urmărirea prin mijloace tehnice vizând o serie de inculpați, inclusiv subsemnații, în baza unor delegări din partea procurorului de caz al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în mod repetat, pe parcursul dosarului de urmărire penală.

Arătăm că infracțiunile surprinse în prezentul dosar exced categoriei infracțiunilor privitoare la siguranța națională, astfel cum acestea sunt legiferate în România.

În acest sens, am evidențiat că  mijloacele de probă rezultate astfel trebuie să fie excluse, atâta timp cât s-a încălcat competența funcțională privind realizarea acestor acte de urmărire penală/mijloace de probă, în contextul în care s-a constatat prin Decizia Curții Constituționale nr. 51/2016 publicată în Mon. Oficial nr. 190/14.03.2016 faptul că textul legal în baza căruia s-a realizat delegarea de către procurorul de caz este neconstituțional .

Totodată, în cadrul Adreselor către Serviciul Român de Informații – Direcția Județeană Cluj, se menționează expres faptul că aceste Ordonanțe de delegare sunt realizate și în baza prezentului Protocol pe care l-am supus controlului administrativ în procedura de Cameră preliminara, identificat ca atare între entitățile legale din cadrul cărora cele două unități – de parchet, respectiv Direcția Județeană fac parte.

Ori, arătăm faptul că potrivit Legii nr. 304/2004, precum și a art. 132 alineat 1 din Constituția României,  Ministerul public în ansamblul său, practic și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adică unul dintre semnatarii acestui act administrativ cu valențe normative, este supus autorității Ministrului Justiției, precum se află în directă legătură cu Ministerul Justiției,  primul având competența specializată în acest sens de a exercita controlul asupra fiecărui procuror în parte, respectiv a fiecărei entități de Parchet in extenso, iar Ministerul Justiției o competență generalizată.

În aceste condiții, dat fiind faptul că aceste două entități exercită o astfel de competență de autoritate publică asupra uneia dintre părțile semnatare, dat fiind faptul că în cuprinsul acesteia am invocat atât faptul că acest act s-a exercitat în regim de autoritate și putere publică, cât și faptul că s-au încălcat o serie de atribuții legale cu privire la încheierea lui, fiind nelegal în acest sens, apreciem că se impune introducerea Ministrului Justiției precum și a Ministerului Justiției în vederea supunerii cel puțin spre opozabilitate și control această situație – încheierea unui act administrativ, cu valențe normative, prin nerespectarea legii, de către unul dintre procurorii asupra căruia își efectuează controlul și autoritatea.

În ceea ce privește condițiile de admisibilitate a prezentei cereri de intervenție forțată, prevăzute de art. 68 și urm. C.proc.civilă,  cu incidența prevederilor Legii 554/2004 a contenciosului administrativ, apreciem că acestea se rețin după cum urmează:

a). cererea este formulată de către una dintre părțile prezentei acțiuni și a procesului penal în ansamblul său;

b). raportat la poziția Ministrului Justiției, care a afirmat în spațiul public că aceste protocoale (inclusiv prezentul) sunt „ cel puțin nefirești”, iar ne-legalitatea acestora trebuie să facă obiectul unei instanțe judecătorești, apreciem că acesta poate să invoce aceleași drepturi precum subsemnații, în ceea ce privește interesul procesual  privitor la analiza judiciară, pe baza Legii 544/2004 a contenciosului administrativ, ca și act juridic emis în regim de putere publică, a prezentului protocol.

În acest sens, facem trimitere la pozițiile oficiale luate de către acesta de-a lungul timpului, după cum urmează:

https://www.agerpres.ro/justitie/2018/08/27/tudorel-toader-sunt-nefiresti-aceste-protocoale-avem-legi-suficiente-pentru-a-aplica-norma-juridica–165981 ,

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22671718-tudorel-toader-sunt-nefire-aceste-protocoale-avem-legi-suficiente-pentru-aplica-norma-juridic.htm

În acest sens, facem trimitere la prevederile art. 1 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ, unde se prevede faptul că „ Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.  ”

c). Arătăm faptul că entitatea care a semnat și asumat prezentul act administrativ este una care se află în raporturi de subordonare față de instituția Ministrului Justiției, potrivit următoarelor texte legale, sens în care se impune participarea Ministrului Justiției, în calitate de intervenient forțat.

Astfel, sunt incidente dispozițiile prevăzute de art. 132 alin. 1 din Constituție, unde se prevede faptul că „ Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.”

Totodată, se remarcă și dispozițiile prevăzute de art.  62 alin. 1-3 din Legea nr. 304/2004 republicată privind organizarea judiciară, potrivit cărora:

„(1) Ministerul Public îşi exercita atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.

(3) Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare.”

d). În ceea ce privește Ministerul Justiției, această entitate deține un control generalizat asupra activității Ministerului public, precum și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sens în care apreciem că și această entitate se impune a fi supusă intervenției forțate în prezentul dosar, pentru faptul că aceasta potrivit HG 652/2009 privind organizarea Ministerului Justiției, este singura entitate care reglementează din punct de vedere normativ sistemul judiciar din România, după cum urmează:    „  c) reglementează cadrul normativ şi instituţional al sistemului judiciar şi al înfăptuirii justiţiei ca serviciu public;”                                                                                              

Or, se poate observa faptul că este supus controlului administrativ un act cu valențe normative, care adaugă la lege, neavizat de către Ministerul Justiției sub aspectul legalității.

Practic, prin activitatea PÎCCJ s-a adus o limitare a prevederilor legale, această entitate interferând în activitatea Ministerului Justiției, subrogându-se în competențele acestuia.

Mai mult decât atât, se poate observa faptul că potrivit art. 5 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, „Ministerul Justiţiei asigură bună organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.”, adică deține competența de a reglementa cadrul legal în ceea ce privește activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru toate aceste motive, se impune admiterea prezentei cereri de intervenție forțată a acestor două entități publice, distinct.”, se arată în cererea depusă de Flaviu Mureșan.

Același avocat a înaintat anterior în dosar o acțiune în anulare a Protocolului PÎCCJ-SRI.

”Vă solicităm să anulați următorul act administrativ cu valențe normative, elaborat între Serviciul Român de Informații și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv : Protocol de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale încheiat la data de 04.02.2009, având numărul de înregistrare internă 003064 din 04.02.2009 în cadrul entității d-voastră, respectiv nr. 00750 din 04.02.2009 (numărul de înregistrare de la Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție).”, se arată în respectiva cerere.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns