Acasă » PROCESE » Cel mai bogat om din Cluj a condus mașina fără rovinietă, dar a anulat amenda în instanță

Cel mai bogat om din Cluj a condus mașina fără rovinietă, dar a anulat amenda în instanță

Cel mai bogat om din Cluj, Ștefan Vuza, a câștigat definitiv un proces cu CNADNR pentru anularea amenzii de 250 de lei și a tarifului de despăgubire de 28 de euro, aplicate ca urmare a lipsei rovinietei. Instanța a decis că procesul-verbal de contravenție este nul pe motiv că nu era semnat de agentul constatator. Înalta Curte a decis practica în astfel de cazuri în primăvara lui 2015, când s-a pronunțat asupra recursului în interesul legii înaintat de Avocatul poporului.

Ștefan Vuza a contestat amenda în aprilie 2015 la Judecătoria Sibiu, localitate în care are domiciliul, chiar pe strada Justiției. Procesul-verbal de contravenție emis de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN data din iulie 2011,

În motivarea plângerii, Vuza a arătat că la data de 19 septembrie 2014 a fost înștiințat cu privire la înființarea popririi pentru sumele de 280 lei și 28 euro, aferente dosarului execuțional nr. 431/2014. ”Titlul executoriu este procesul-verbal atacat, care însă nu a fost niciodată comunicat petentului, motiv pentru care în cauză a intervenit prescripția executării sancțiunii contravenționale.”, se arată în plângere.

CNADNR a invocat, în întâmpinare, excepția tardivității plângerii contravenționale, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii și menținerea procesului-verbal atacat. Compania a arătat că procesul-verbal a fost comunicat în anul 2011, iar plângerea contravențională a fost formulată abia în 2015, așadar tardiv.

”Actul atacat îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG nr. 15/2002. Acesta a fost întocmit cu respectarea art. 9 al. (2) și (3) din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei – SIEGMCR, contravenientul fiind identificat pe datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor. Din coroborarea art. 7 din Legea nr. 455/2001 cu art. 19 din OG nr. 2/2001 reiese că procesul-verbal este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, actul atacat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator, cu certificatul calificat emis de Certsign SA. Decizia ÎCCJ nr. 10/2013 pronunțată în recurs în interesul legii nu poate retroactiva.”, scrie în întâmpinare.

Instanța a respins excepția tardivității plângerii contravenționale, ca neîntemeiată. Totodată a încuviințat administrarea probelor cu înscrisuri și fotografii.

Pe fond, Judecătoria Sibiu a admis plângerea petentului Ștefan Vuza, iar ulterior Tribunalul Sibiu a respins apelul CNADNR, menținând sentința.

Extras din motivarea sentinței Judecătoriei Sibiu

În sarcina petentului s-a reținut faptul că la data de 9.7.2011, ora 15.55, a circulat cu autoturismul cu nr. înmatriculare ….. în localitatea Maracineni, jud. Buzău, fără a deține rovinietă valabilă. Fapta reținută a fost încadrată juridic și sancționată potrivit art. 8 al. (1)-(3) din OG nr. 15/2002, cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei și cu tarif de despăgubire de 28 euro.

Conform art. 17 din OG nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se constată și din oficiu. Examinând procesul-verbal din perspectiva cauzelor de nulitate menționate anterior, instanța reține că actul atacat este nelegal în ceea ce privește semnătura agentului constatator.

Astfel, procesul-verbal nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, ci mențiunea că documentul a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001.

Pe de o parte, Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică nu este aplicabilă în materia contravențiilor prevăzute de OG nr. 15/2002, întrucât vizează exclusiv raporturile juridice de drept privat și nu reglementează posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de contravenție ori altui înscris autentic.

Pe de altă parte, înscrisul în format electronic care poartă o semnătură electronică extinsă este asimilat în ceea ce privește condițiile și efectele sale unui înscris sub semnătură privată, cu particularitatea că acesta este destinat strict folosirii în sistemul electronic, interpretare desprinsă din art. 4 corob. cu art. 5 din Legea nr. 455/2001. Potrivit art. 4, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare, iar datele în formă electronică sunt reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice.

Conform art. 5 din același act normativ, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată. Or, pe lângă faptul că procesul-verbal de contravenție nu este un înscris sub semnătură privată, acesta a fost comunicat persoanei sancționate contravențional pe suport de hârtie, și nu prin intermediul unui sistem electronic. În consecință, nu este un înscris în format electronic căruia să îi poată fi atașată legal o semnătură electronică.

În același sens statuează și Decizia ÎCCJ nr. 6/2015, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 199/25.3.2015, partea I.

Față de incidența cazului de nulitate ce afectează legalitatea actului contestat, instanța nu va mai analiza temeinicia faptei reținute în sarcina petentului și nici celelalte susțineri ale părților litigante.

Prin urmare, instanța va admite plângerea contravențională și va anula procesul-verbal de constatare a contravenției seria R11 nr. 0499747/19.12.2011, cu consecința exonerării petentului de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei și tarifului de despăgubire de 28 euro aplicate prin actul atacat.

Fără cheltuieli de judecată, în acord cu poziția petentului exprimată la cuvântul pe fond.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina