fbpx
Acasă » CEDO » CEDO: Proprietarul unui site răspunde pentru comentariile de la articole

CEDO: Proprietarul unui site răspunde pentru comentariile de la articole

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis recent că răspunderea pentru comentariile defăimătoare de la articolele de pe un site aparține proprietarului acestuia. CEDO a respins plângerea unui portal de știri din Estonia, care a pierdut un procesul cu un afacerist care a fost ponegrit la comentariile de sub un articol despre compania lui.

Compania care a depus plângerea este proprietara Delfi, un portal online care publică circa 330 de știri pe zi. Delfi este unul dintre cele mai mari portaluri pe Internet în Estonia. Publică știri în limbile estoniană și rusă în Estonia, dar activează și în Letonia și Lituania.

La momentul discuției, la sfârșitul textului articolelor era cuvintele ”adaudă un comentariu” și câmpurile pentru comentarii, numele celor care comentează și, opțional, adresa lor e-mail. Lângă acest câmpuri erau butoanele ”publică comentariul” și ”citește comentarii”. Comentariile erau postate automat și nu erau editate sau moderate de companie. Articolele primeau în jur de 10.000 de comentarii de la cititori zinic, majoritatea sub pseudonim.

Cu toate acestea, exista un sistem de notificare: orice cititor putea marca un comentariu ca ”leim” (cuvânt estonian pentru insultă sau bătaie de joc sau mesaj de ură pe internet). și comentariuș era șters. Mai mult, era un sistem de ștergere automată a comentariilor care conțineau anumite cuvinte obscene. De asemenea, victima unui comentariu defăimător putea notifica direct compania.

Compania a făcut eforturi pentru a atenționa vizitatorii că comentariile nu reprezintă poziția ei și că autorii lor sunt responsabili pentru conținutul lor. Pe site-ul Delfi sunt ”Reguli ale comentariilor”.

Guvernul din Estonia a precizat că în țară Delfi are un istoric notoriu în publicarea de comentarii degradante și defăimătorii.

Pe 24 ianuarie 2005, compania a publicat un articol pe site-ul delfi cu titlul ”SLK a distrus drumul de gheață”. Drumurile de gheață sunt drumuri publice peste marea înghețată care sunt dechise între țărmul Estoniei și câteva insule în iarnă. SLK vine de la AS Saaremaa Laevakompanii (o companie de transport pe mare). SLK deține un bac ce efectuează transporturi între țărm și insule. L. era un membru al conducerii SLK și acționar majoritar al companiei la acea vreme.

Pe 24 și 25 ianuarie 2006 articolul a adunat 185 de comentarii. Circa 20 din ele conțineau amenințări personale și limbaj licențios împotriva lui L.

Pe 9 martie 2006, avocatul lui L. a cerut companiei să șteargă comentariile defăimătoare și a cerut 500.000 kroons (moneda din Estonia – EEK), aproximativ 32.000 de euro în ca daune morale.

În aceeași zi, adică după circa șase săptămâni de la publicare, comentariile ofensatoare au fost șterse. Pe 23 martie 2006 compania a răspuns avocatului și l-a informat pe L. că acele comentarii au fost șterse și a refuza plata daunelor.

Pe 13 aprilie 2006 L. a depus acțiune civilă la Judecătoria din Harju împotriva companiei. În data de 25 iunie 2007 cererea lui L. a fost respinsă. Instanța de fond a considerat că responsabilitatea companiei a fost exonerată de Actul Societăților de Servicii Informaționale, care se bazează pe Directiva Comerțului Electronic (Directiva 2000/31/ a Comisiei Europene a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000). Instanța a considerat că zona de comentarii  trebuie distinsă de zona jurnalistică.

Pe 22 octombrie 2007 Tribunalul din Talin a admis apelul lui L, considerând că prima instanță a greșit. Prima sentință a fost casată și cazul a fost trimis la prima instanță pentru rejudecare.  În 21 ianuarie 2008 Curtea Supremă a respins  apelul companiei.

Pe 27 iunie 2008, instanța din Harju, rejudecând cazul, a înclinat în favoarea lui L.  Instanța a decis că compania nu a asigurat o protecție adecvată pentru drepturile personale ale celorlalți. Instanța a considerat că compania poate fi considerată publisher al comentariilor și nu poate evita responsabilitatea prin publicarea unui disclaimer că nu este răspunzătoare pentru conținutul comentariilor. Instanța a decis că articolul în sine din Delfi a fost unul echilibrat. Cu toate acestea, câteva comentarii au fost vulgare. Comentariile au fost dincolo de critică justificată și s-au concretizat în simple insulte. Instanța a concluzionat că libertatea de exprimare nu include protecția acelor comentarii despre L. și că dreptul la viață privată al acestuia a fost încălcat. L. a primit daune morale de 5.000 EEK, adică 320 de euro. 

Pe 16 decembrie 2008 Curtea de Apel a menținut sentința.  Pe10 iunie 2009 Curtea Supremă a respins recursul companiei.

Compania care deține site-ul Delfi s-a plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului că prin sentința definitivă a Curții Supreme din Estonia a fost încălcat dreptul al liberă exprimare, protejat de Articolul 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor fundamentale ale omului.

Cu 15 voturi pentru și două împotrivă, Marea Cameră a CEDO a decis că nu s-a produs o încălcare a Articolului 10 din Convenție și a respins plângerea Delfi.

Hotărârea CEDO în limba engleză

Comments

comentarii

Un comentariu

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina