fbpx

CCR: Legiuitorul a intenționat să permită asistarea martorului de către avocat

În contextul unui incident recent de la Înalta Curte, publicăm un pasaj relevant dintr-o decizie a Curții Constituționale nu foarte veche, în care se explică de ce martorul poate fi asistat de avocat.

Este vorba de Decizia nr. 111/ 2019 a CCR, referitoare la excepția de neconstituționalitate a mai multor prevederi din Codul de procedură penală, publicată în  Monitorul Oficial nr. 445 din 4 iunie 2019. Decizia este de respingere, dar considerentele sunt de interes. 

”Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) și alin. (5), art. 31 și art. 88 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea observă că la momentul adoptării și publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, Codul de procedură penală, prin dispozițiile criticate, reglementa doar dreptul părților și al subiecților procesuali principali de a fi asistați de avocat. Potrivit art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală, „Părțile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente“, iar, potrivit art. 33 alin. (1) din același act normativ, „Subiecții procesuali principali sunt suspectul și persoana vătămată“.

În ceea ce privește „martorul“, acesta nu face parte din categoria părților sau a subiecților procesuali principali, fiind, potrivit art. 34 din Codul de procedură penală, încadrat în categoria subiecților procesuali. Astfel, Curtea constată că se putea ajunge la concluzia că, deși nu exista o interdicție expresă în acest sens, din interpretarea coroborată a reglementărilor procesual penale, rezulta că voința inițială a legiuitorului a fost aceea ca martorul să nu poată fi asistat de avocat.

Cu toate acestea, Curtea reține că, prin art. 102 pct. 18 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, legiuitorul a modificat prevederile art. 31 din Codul de procedură penală, în sensul reglementării posibilității avocatului de a asista sau reprezenta părțile ori subiecții procesuali în condițiile legii.

Curtea apreciază că modificarea anterior menționată este rezultatul voinței legiuitorului, care a intenționat să permită asistarea martorului de către avocat. Or, în acest context, nemodificarea celorlalte dispoziții apare ca fiind o necorelare legislativă, iar eventuala interdicție a asistării martorului de către avocat, o problemă de interpretare și aplicare a legii de către organul judiciar.

Curtea constată că un argument în acest sens îl reprezintă și cele menționate în concluziile întâlnirii procurorilor șefi secție urmărire penală de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și parchetelor de pe lângă tribunale (14-15 mai 2015, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), pct. 4 – Mijloacele de probă. Cu acel prilej, s-a consemnat: „Declarațiile martorilor. Obligativitatea asistenței juridice a martorului arestat. Posibilitatea asistării de către apărător a martorului. Problemele transmise de parchete s-au referit la obligația organelor judiciare de a-i asigura martorului, cu ocazia audierii, un avocat din oficiu, în cazul în care este arestat, dar și la posibilitatea mai largă a inculpatului de a avea apărător, chiar când este audiat în stare de libertate. Punctele de vedere agreate de participanții la întâlnire: În ceea ce privește prima problemă, răspunsul a fost, în opinia majorității participanților, unul pozitiv, prevederile art. 106 alin. (3) din Codul de procedură penală privind audierea la locul de deținere a persoanelor arestate, text invocat de autorul întrebării, făcând trimitere expresă la dispozițiile art. 90 din Codul de procedură penală, care se referă la cazurile în care asistența juridică este obligatorie. În ceea ce privește cea de a doua problemă, opinia majoritară a fost aceea în sensul că martorul, ca subiect procesual, poate să fie asistat de avocat, deoarece, potrivit art. 31 din Codul de procedură penală, avocatul asistă sau reprezintă subiecții procesuali, în condițiile legii. În acest sens pledează faptul că, în varianta anterioară modificării prin Legea de punere în aplicare, art. 31 din Codul de procedură penală făcea referire la subiecții procesuali principali, eliminarea din text a cuvântului «principali» urmărind tocmai să permită asistarea martorului de către avocat. În acest context, conținutul diferit al art. 88 alin. (1) din Codul de procedură penală este doar rezultatul unei necorelări.“, se arată în Decizia CCR 111/2019

Comments

comentarii

În perioada de pandemie, totul a fost mai atipic. Această regulă s-a aplicat și începutului acestei primăveri. Profesorii și elevii din Cluj au avut și ei o zi de 1 martie diferită din cauza pandemiei de COVID-19.... Citește mai mult
Tasnádi Szilárd a fost numit oficial în funcția de prefect al județului Cluj. Ce își propune să facă în timpul mandatului său la Prefectură?... Citește mai mult
O clujeancă în vârstă de 40 de ani a fost transportată de urgență la spital după ce a căzut de pe un bloc, pe strada Alexandru Vlahuță din Cluj-Napoca.... Citește mai mult
Alin Tișe a reacționat dur după ce Szilard Tasnadi a fost numit oficial în funcția de prefect al Clujului și a anunțat că va cere demisia lui Vakar Istvan, vicepreședintele Consiliului Județean.... Citește mai mult

Lasă un răspuns