fbpx

Capcanele legilor (in)justiției

Avocata Silvia Uscov din Baroul București a scris despre trei aspecte controversate din proiectul legilor Justiției propus de ministrul Cătălin Predoiu, pe care le numește ”capcane”:

1. Se elimină abaterea disciplinară constând în nerespectarea deciziilor CCR, invocându-se Hotărârea CJUE din 21.12.2021.

Doar că, în conformitate cu art. 1 alin. 5 din Constituție: În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, iar în conformitate cu art. 147 alin. 4 din Constituție: Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
Se dorește ca pe viitor să apelăm și noi la instrumentele legii penale față de judecătorii care nu respectă deciziile CCR? Nu ar fi mai bine să avem posibilitatea unei răspunderi disciplinare pentru o încălcare atât de gravă? Ce mai caută în magistratură o persoană care nu respectă nici măcar Constituția pe care a depus jurământul profesional? Mă va determina să mă gândesc dacă nu cumva nu respectă nici legile țării, nu numai Constituția.
2. Se elimină abaterea disciplinară care viza: “manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”, având în vedere criticile invocate referitoare la caracterul neclar, general şi imprevizibil al textului legal, conform celor precizate în expunerea de motive.
Doar că astfel de abateri disciplinare le au toate celelalte profesii juridice, inclusiv profesia de avocat, tocmai pentru a păstra un anumit standard de comportament, iar codul deontologic ar putea cuprinde anumite repere clare și previzibile astfel încât să nu mai vedem magistrați care se comportă ca la circ.
Altfel, magistratura ar urma sa fie singura profesie juridică fără standarde de comportament.

3. Deși se prevede că statul răspunde pentru erorile judiciare și se oferă o definiție a acestora, se precizează în art. 269 alin. 5 că „Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârșirea erorii judiciare.”. Aceasta vulnerabilizează întregul mecanism de atragere a răspunderii statului.

Cum poate o persoană contribui în orice mod la săvârșirea erorii judiciare? Faptul că nu depune la dosarul cauzei un înscris pe care îl apreciază că fiind în dauna intereselor sale la acel moment?

Această prevedere, dacă nu este eliminată, pur și simplu va duce la lipsa răspunderii statului pentru că orice comportament ar putea fi considerat că ar fi dus la săvârșirea erorii judiciare. Că doar am văzut că mulți dintre judecători mai degrabă țin partea statului, decât partea cetățeanului – avem suficiente exemple din pandemie.

Or, în cazul unei erori judiciare, ceea ce este important este că ea există, iar dacă ar exista o culpă concurentă a reclamantului în săvârșirea ei, aceasta poate duce cel mult la diminuarea daunelor acordate, nu la o lipsă totală de răspundere a statului pârât!

Comments

comentarii

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 14,96% în luna iulie a acestui an, de la 15,1% în iunie, conform datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Creșteri mari se înregistrează la ulei și cartofi.... Citește mai mult
Antrenorul echipei de fotbal CFR Cluj, Dan Petrescu, a declarat, miercuri seara, într-o conferinţă de presă, că inspiraţia şi norocul vor decide calificarea în partida cu Şahtior Soligorsk din manşa secundă a turului 3 preliminar al Conference League.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!