fbpx

CA Cluj obligă Statul să asigurare unei femei tratamentul de care îi depinde viața. Medicament ”off-label”, compensat total

O instanță a Curții de Apel Cluj a admis, în 21 ianuarie, o ordonanță președințială prin care obligă Statul Român să asigurare unei femei tratamentul de care îi depinde viața cu un medicament ”off-label” în regim de compensare totală.

Dosarul de contencios administrativ înregistrat în 24 decembrie are obiect ordonanţă preşedinţială asigurarea tratamentului de substituţie în regim de compensare totală.

Soluția pe scurt: Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Statul Român prin Ministerul Finanațelor Publice, Ministerul Sănătății, CNAS, CJAS Cluj şi DSP a Jud. Cj invocate prin întâmpinările depuse la dosar. Admite cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta U S în contradictoriu cu pârâţii S R prin M F P, G R, M S, ANMDM din România, CNAS, CJAS Cj şi DSP a Jud. Cluj.

Obligă pârâţii, fără somaţie şi fără trecerea unui termen, la asigurarea către reclamantă a tratamentului de substituţie cu alfa-1 antitripsină (medicament denumit Prolastin sau Respreeza), în regim de compensare 100%, fără contribuţie personală, până la soluţionarea plângerii prealabile formulate către pârâţi. Ia act de faptul că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată. Executorie. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Curtea de Apel Cluj, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, la data de 21.01.2020. Document: Hotarâre  5/2020 ”

.Avocații care reprezintă reclamanta au scris detalii despre caz: ”Reclamanta, U.S., suferă de o afecţiune extrem de rară, fiind diagnosticată cu Paniculită prin Deficit de Alfa-1 Antitripsină. Această boală se manifestă prin inflamații ale ţesutului adipos subcutanat, precum și ulcerații acute la nivelul membrelor și în zona maxilo-facială.

Toate aceste simptome s-au agravat de-a lungul timpului, sens în care reclamanta a fost nevoită să sufere până în prezent peste 150 de intervenții chirurgicale. Așadar, a ajuns în etapa în care corpul său nu mai suporta intervenţii chirurgicale de recontrucţie a zonelor afectate de ulceraţii cu grefe de piele, din cauza imposibilităţii prelevării acestora din alte zone ale corpului.

În urma investigațiilor medicale, s-a concluzionat că unica salvare pentru doamna U.S. constă în tratamentul de substituţie cu alfa-1 antitripsină, care se poate realiza prin intermediul unui medicament neautorizat în România. La nivel european, prospectul medicamentului vizează forma comună a afecţiunii, iar nu și cazul particular al reclamantei. Pe cale de consecință, acordarea medicamentului în regim de compensare 100% nu era posibilă.

Deși sesizate cu problemele reclamantei, organele statatului au rămas în pasivitate, neefectuând niciun demers efectiv pentru a demara procedurile administrative vizând decontarea medicamentelor off-label.

De altfel, Ministerul Sănătăţii a recunoscut în repetate rânduri necesitatea înființării unei Comisii pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, însă până la momentul pronunțării prezentei soluții, această comisie nu a fost înființată.

Așadar, reclamanta s-a plâns de faptul că omisiunea pârâților de a-i asigura medicamentația necesară pentru a rămâne în viață reprezintă o gravă încălcare a art. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu atât mai mult cu cât refuzurile primite până la acel moment au fost întemeiate exclusiv pe propria culpă a autorităților competente: lipsa cadrului legislativ adecvat.

În acest sens, reclamanta a arătat că, potrivit legii, lista medicamentelor poate fi oricând modificată, iar nu doar la cererea deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă, ci chiar şi din iniţiativa autorităţilor pârâte, inclusiv în sensul extinderii indicaţiilor terapeutice ale unui produs pentru care se acordă compensarea.

Astfel, în temeiul obligației pozitive a statului de a lua măsurile necesare pentru apărarea vieţii celor aflaţi sub jurisdicţia sa, cererea reclamanei a fost admisă.”, au precizat avocații de la Chiriță și Asociații.

Reclamanta a fost aistată de o echipă de avocaţi formată din Roxana Gafiţa, Cosmina Şeulean, Oana Lup, coordonată de Raluca Colcieri şi Oana Chiriţă.

În iunie 2019, fostul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, spunea că ”legislația pentru decontarea medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produselor (off-label) va fi introdusă anul acesta”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns