fbpx

CA Cluj a pus în libertate un condamnat prin admiterea de principiu a contestației în anulare după ce avocatul a invocat prescripția

Magistrații Curții de Apel Cluj au pus în libertate primul condamnat pentru care au admis în principiu contestația în anulare pe motiv că există o cauză de incetare a procesului penal. Avocatul inculpatului a invocat Decizie CCR 358 din 26 mai 2022 și a susținut că nu trebuia condamnat căci  intervenise prescripția.

Soluția pe scurt:

”In temeiul art. 431 Cod procedura penala, cu trimitere la art. 426 lit. b C.proc.pen., admite in principiu contestatia in anulare promovata de contestatorul apelant-inculpat C.G..

In temeiul art. 430 din C.proc.pen., suspenda executarea Deciziei Penale Nr. 602/A/29.04.2022, pronuntata de catre Curtea de Apel Cluj, in dosarul nr. 902/100/2018, pana la solutionarea pe fond a contestatiei in anulare.

Dispune punerea de indata in libertate a condamnatului C.G., din executarea pedepsei ce face obiectul mandatului de executare a pedepsei inchisorii nr. 280/2020, daca nu este retinut sau arestat preventiv in alta cauza.

Fixeaza termen pentru judecarea temeiniciei contestatiei in anulare la data de 28.09.2022, ora 09:00, sala 153, pentru cand dispune citarea contestatorului.

Definitiva.”

Art 426 Cazurile de contestaţie în anulare | Codul de Procedură Penală

lit. b  – ”când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal.”

Argumentele avocatului Sergiu Bogdan. Extras din completarea la temeiurile contestației în anulare:

”Cu privire la temeiul prevăzut de art. 426 lit. b Cod proc. pen.

Instanța de apel a dispus în mod greșit condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de spălare de bani deși în speță intervenise prescripția răspunderii penale

Decizia nr. 358 din 26.05.2022, Curtea Constituțională a confirmat că cel târziu de la momentul publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 +45 de zileși până la momentul 30.05.2022 instituția întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale nu mai era una funcțională, fiind lipsită de conținut.

Prin Decizia nr. 358 din 26.05.2022, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional art. 155 alin. 1 Cod penal.

În explicitarea motivelor care au stat la baza admiterii excepției de neconstituționale, Curtea a arătat că:

Prin Decizia nr.297 din 26 aprilie 2018, Curtea Constituțională  a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul dispozițiilor art.155 alin.(1) din Codul penal este neconstituțională, întrucât este neclară, imprevizibilă, incoerentă și lipsită de previzibilitate, de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situație juridică incertă referitoare la condițiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârșite.

La pronunțarea deciziei de față, Curtea a observat că, după publicarea Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018, legiuitorul nu a intervenit, potrivit art.147 alin.(1) din Legea fundamentală, în sensul punerii de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituționale cu dispozițiile Constituției și nu a luat măsuri pentru înlocuirea acestei sintagme și stabilirea unor condiții clare prin care să se poată dispune întreruperea prescripției răspunderii penale, prin introducerea unor termeni univoci cu privire la condițiile și termenul întreruperii prescripției. Așadar, din anul  2018 și până în prezent, legiuitorul a ignorat efectele obligatorii ale Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018, generând astfel un viciu de neconstituționalitate mai grav, întrucât textul de lege rămas în vigoare – „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea” – este un text incomplet și, prin urmare, inaplicabil. Mai mult, din cauza lipsei intervenției active a legiuitorului, în această perioadă instanțele de judecată au interpretat și aplicat în mod diferit/neunitar această normă juridică.

 Din aceste explicații ale instanței de contencios constituțional rezultă că:

Cel mai târziu după expirarea termenului de 45 de zile prevăzut de Constituție, termen în care legiuitorul a fost pasiv și nu a pus în acord art. 155 alin. 1 Cod penal cu dispozițiile din Decizia nr. 297 din 26.04.2018, forma în vigoare a art. 155 alin. 1 Cod proc. penală era cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea

Această formă a textului era clar inaplicabilă textul fiind lipsit de un conținut efectiv.

Așadar, în perioada de referință, respectivcel mai târziu din 10.08.2018 (momentul publicării Deciziei nr. 297 în Monitorul Oficial + 45 de zile, perioadă în care legiuitorul putea interveni pentru a pune în acord art. 155 alin. 1 Cod penal cu Constituția),până în 30.05.2022 respectiv momentul emiterii OUG nr. 71 din 2022 privind art. 155 alin. 1 Cod penal), nu a existat o prevedere legală care să reglementeze într-o manieră viabilă și reală instituția întreruperii prescripției răspunderii penale.

Acest aspect este incontestabil confirmat și de cele menționate în Preambulul OUG nr. 71 din 2022 în care se arată că:

Având în vedere că, prin Decizia nr. 297/2018, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea soluției legislative care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“ din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, întrucât aceasta este neclară, incoerentă și lipsită de previzibilitate, de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situație juridică incertă referitoare la condițiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârșite,

luând în considerare și faptul că, prin decizia din data de 26 mai 2022, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal și a declarat neconstituțional textul rămas în vigoare ca urmare a Deciziei nr. 297/2018

Decizia nr. 358 din 26.05.2022 invalidează într-o manieră explicită modul de operare preponderent al instanțelor de judecată în perioada mai sus menționată care, prin substituirea lor legiuitorului, au pus ele însele în acord art. 155 alin. 1 Cod proc penală, considerând că, în ciuda pasivității legiuitorului, textul ar fi în continuare aplicabil și ar avea forma cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de urmărire penală care trebuie comunicat suspectului.

Faptul că în perioada în perioada 10.08.2018 – 30.05.2022 nu a existat o instituție funcțională și efectivă a întreruperii pedepsei a creat contestatorului un cadru legislativ mai favorabil, pe care însă instanța de apel nu l-a luat în considerare ca lege penală mai favorabilă.

Altfel spus, la momentul pronunțării deciziei în apel, instanța de apel trebuia să aplice legea penală mai favorabilă aferentă perioadei mai sus indicate, să constate că în acest cadru legislativ nu există instituția întreruperii prescripție și, prin urmare, să constate că în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale.

În cele ce urmează vom explicita această concluzie.

Prescripția și toate sub-instituțiile adiacente (inclusiv întreruperea) reprezintă instituții de drept penal substanțial și prin urmare, schimbările legislative cu privire la aceasta, operează ca o lege penală mai favorabilă

Într-o decizie reper a Curții Constituționale privind modul de identificare și aplicare a legii penale mai favorabile (Decizia nr. 365/2014), Curtea nu a pus niciodată sub semnul întrebării caracterul prescripției de instituție de drept substanțial (care trebuie avută în vedere în procesul de identificare a legii penale mai favorabile) ci, raportat la această calificare a prescripției, a stabilit modul în care trebuie aplicată legea penală mai favorabilă (global și nu pe instituții autonome).

Această decizie vine ca o continuare a ”tradiției constituționale” de a considera că instituția prescripției (care înglobează întreruperea[1]) este o instituție de drept penal substanțial, înglobată în noțiunea de lege penală mai favorabilă:

În jurisprudenţa Curţii Constituţionale, determinarea caracterului “mai favorabil” are în vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau conţinutul pedepselor, condiţiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură răspunderea penală, influenţa circumstanţelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc.

Aşa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condiţiile de incriminare şi de tragere la răspundere penală, cât şi condiţiile referitoare la pedeapsă – Decizia Curţii Constituţionale nr.1.483 din 8 noiembrie 2011

Astfel, Curtea constată că prin efectele sale prescripţia, aşa cum s-a arătat mai sus, înlătură răspunderea penală. Aceasta înseamnă că există o asemenea răspundere, dar care, prin efectul prescripţiei, este înlăturată. În unele legislaţii, efectul juridic al prescripţiei este arătat prin aceea că “înlătură acţiunea penală”. Acest punct de vedere este parţial exact, deoarece prescripţiaaparţine dreptului penal material, şi nu dreptului procesual penal. Aşa fiind, prescripţia este o cauză de înlăturare a răspunderii penale. Este adevărat că, înlăturându-se răspunderea penală, se înlătură şiacţiunea penală, dar acesta este un efect derivat, de ordin procesual, ce decurge din primul efect, din înlăturarea răspunderii penale, efect de ordin material. Prin urmare, prescripţia răspunderii penale apare ca o cauză de înlăturare a răspunderii penale şi, pe cale de consecinţă, ca o cauză de înlăturare sau de neaplicare a pedepsei. Această cauză face să înceteze dreptul de a trage la răspundere penală şi a obligaţiei corespunzătoare. Prescripţia are aşadar caracterul unei renunţări a statului de a mai aplica pedeapsa pentru o faptă săvârşită, cu condiţia trecerii unui anumit termen sau interval de timp de la data săvârşirii faptei.

Prin urmare, este de observat că, dat fiind caracterul de normă de drept penal material, nu se impune instituirea unor dispoziţii tranzitorii, întrucât, în acord cu art.15 alin.(2) din Constituţie reflectat în art.13 din Codul penal, legislaţia prevede soluţia de urmat în cazul conflictului de legi.

Astfel, potrivit art.13 alin.1 din Codul penal, “În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.”  Decizia Curţii Constituţionale nr.1.092 din 18 decembrie 2012

Concluzia a fost, de altfel, reiterată și în Decizia Curţii Constituţionale nr. 297/2018:

Mai mult, prin Decizia nr.1.092 din 18 decembrie 2012, Curtea a statuat că prescripția aparține dreptului penal material, și nu dreptului procesual penal și că, așa fiind, prescripția este o cauză de înlăturare a răspunderii penale. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că, înlăturându-se răspunderea penală, se înlătură și acțiunea penală, dar acesta este un efect derivat, de ordin procesual, ce decurge din primul efect, din înlăturarea răspunderii penale, efect de ordin material. Prin urmare, Curtea a conchis că prescripția răspunderii penale apare ca o cauză de înlăturare a răspunderii penale și, pe cale de consecință, ca o cauză de înlăturare sau de neaplicare a pedepsei, cauză care face să înceteze dreptul de a trage la răspundere penală și obligația corespunzătoare.

 Inclusiv în doctrina penală, prescripția răspunderii penale și instituțiile adiacente (în speță, întreruperea) au fost dintotdeauna considerate instituții de drept penal substanțial, parte integrantă, așadar, în noțiunea de lege penală mai favorabilă:

Cum instituția prescripției aparține dreptului penal substanțial, va fi aplicabil în cazul acestor situații tranzitorii principiul legii penale mai favorabile, atât în ceea ce privește termenul de prescripție cât și al actelor întrerupătoare de prescripție.

  • Dongoroz, S. Kahaneș,a, Explicații teoretice ale Codului penal, vol. III, ed. 2, Editura C.H. Beck, București, 2003, p. 347

3) Având în vedere precizările de mai sus, rezultă cu certitudine că instanța de apel a dispus în mod greșit menținerea soluției de condamnare pronunțată în primă instanță, având în vedere că în speță era incidentă prescripția ca și cauză de încetare a procesului penal.

Astfel cum s-a reținut de către instanța de apel, fapta de spălare de bani reținută în sarcina inculpatului s-a epuizat în noiembrie 2011.

În mod incorect însă, instanța de apel a validat raționamentul instanței de fond cu privire la faptul că legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului Cicio Gheorghe este Codul penal din 1969 şi Legea 656/2002, în varianta prevăzută în data emiterii rechizitoriului, respectiv 25.04.2018.

Astfel, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018 și prevederile art. 5 Cod penal, legea penală mai favorabilă era legea în vigoare în perioada de referință, lege conform căreia se impunea încetarea procesului penal, având în vedere că în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale.

Astfel:

  • În perioada de referință,pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de spălare de bani era 3-10 ani.
  • Conform art. 154 alin. 1 lit. c Cod penal, termenul general de prescripție era de 8 ani.
  • În consecință, în speță, termenul general de prescripție de 8 ani s-a împlinit în noiembrie 2019.

Având în vedere toate acestea, în baza Deciziei nr. 297/2018 coroborată cu art. 5 Cod penal, instanța de apel trebuia să constate că în speță era incidentă o cauză de încetare a procesului penal și, în consecință,să dispună în temeiul art. 16 lit. h încetarea procesului penal în ceea ce-l privește pe contestatorul Cicio Gheorghe

[1] . Cum prescripția răspunderii penale este o instituție de drept penal substanțial care are la bază trecerea timpului, dispozițiile legale ce reglementează termenele de prescripție a răspunderii penale și modalitatea de aplicare a acestora au o importanță considerabilă, atât pentru activitatea organelor judiciare ale statului, cât și pentru persoanele care săvârșesc infracțiuni. – Decizia Curţii Constituţionale nr. 297/2018:

 

Comments

comentarii

Căpitanul echipei de fotbal CFR Cluj, Mario Camora, a declarat, miercuri seara, într-o conferinţă de presă susţinută înaintea partidei cu Şahtior Soligorsk, din manşa secundă a turului 3 preliminar al Conference League, că formaţia sa trebuie să revină la nivelul arătat în ultimii ani în cupele europene.... Citește mai mult
„Record mondial negativ pe AutostradaTransilvania Chiribiș-Suplacu de Barcău”, susține Asociația Pro Infrastructură (API). „Avem confirmarea că responsabilii din Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere au decis să anuleze licitația pe cei 26,35 kilometri blestemați”, mai transmite ONG-ul.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!