Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Bilanțul Curții de Apel Cluj pe anul 2016

Bilanțul Curții de Apel Cluj pe anul 2016

Vedeti care este volumul de activitate al instantelor din raza Curtii de Apel Cluj, incarcatura pe judecator si operativitatea in bilantul pe anul 2016.

Volumul de activitate al instanţelor din raza Curţii de Apel Cluj

Urmărind evoluţia parametrilor ce caracterizează volumul de activitate, prin analiza datelor statistice furnizate de către Serviciul formare profesională şi statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, se poate observa faptul că, în anul 2016, instanţele din aria de competenţă a Curţii de Apel Cluj au fost sesizate cu judecarea a 142.867 dosare nou intrate, în creştere faţă de anul 2015, când numărul dosarelor nou intrate a fost de 131.331 şi în uşoară scădere faţă de anul 2014, când numărul acestora a fost de 146.511.
Creşterea numărului de dosare nou intrate în anul 2016, în raport cu anul 2015, a fost determinată, în principal, de o creştere semnificativă a numărului de dosare nou intrate la nivel de judecătorii, unde, în anul 2016, au fost înregistrate 101.438 dosare nou intrate, faţă de 87.924 dosare în anul 2015. Constatăm că şi la nivelul tribunalelor a existat, în anul 2016, o uşoară creştere faţă de anul precedent, când numărul dosarelor nou intrate a fost de 29.968, faţă de 31.327, în anul 2016.

Volumul de activitate al Curţii de Apel Cluj propriu-zise

În cursul anului 2016, pe rolul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, au fost înregistrate 10.102 dosare nou intrate.
Volumul total al cauzelor de soluţionat, a fost, în anul 2016, de 13.556 dosare, rezultat prin însumarea numărului de dosare intrate în cursul anului, 10.102 dosare nou intrate, cu numărul de dosare rămase nesoluţionate la sfârşitul anului precedent, 3.454 dosare (stocul de dosare care include şi dosarele suspendate).

Din totalul de 13.556 cauze de soluţionat, au fost soluţionate 11.357 cauze în anul 2016, numărul acestora fiind mai mic decât cel al cauzelor soluţionate în anii precedenţi, cu referire la anul 2015, când au fost soluţionate 16.810 cauze, respectiv anul 2014, când au fost soluţionate 17.345 de dosare.

În anul de referinţă 2016, din totalul dosarelor nou intrate, cele mai multe au fost înregistrate pe rolul Secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal, respectiv 3.151 dosare, urmată de Secţia penală cu un număr de 2.796 dosare în anul 2016, Secţia I civilă, cu 2.661 dosare în anul 2016 şi Secţia a II-a civilă cu un număr de 1.494 dosare nou înregistrate în anul 2016.

Pe materii şi stadii procesuale, ponderea cea mai însemnată a dosarelor nou intrate a revenit recursurilor înregistrate pe rolul Secţiei a III–a de contencios administrativ şi fiscal, 2.503 cauze (din care 1.157 dosare au avut ca obiect anulare act control taxe şi impozite), urmate de apelurile Secţiei I civilă (2.181 cauze), apelurile Secţiei penale şi de minori(1.883 cauze) şi apelurile aflate pe rolul Secţiei a II-a civilă (966 cauze).

În ceea ce priveşte dosarele soluţionate, din totalul de 11.357 dosare, cele mai multe se regăsesc în cadrul Secţiei I civilă, 3.176 dosare, urmată de Secţia a III–a de contencios administrativ şi fiscal, 3.114 dosare, Secţia penală şi de minori, 2.683 dosare şi Secţia a II-a civilă, care a soluţionat un număr de 2.384 dosare.

Constatăm, astfel, o diminuare considerabilă a dosarelor din stoc, pentru Secţia I civilă, unde stocul, de 512 dosare, este mai mic cu 504 dosare faţă de 1.016 dosare aflate în stoc la sfârşitul anului 2015 şi pentru Secţia a II-a civilă, stocul de 280 dosare fiind mai mic cu 883 dosare, faţă de 1.163 dosare aflate în stoc la sfârşitul anului 2015.

La Secţia a III–a de contencios administrativ şi fiscal stocul de 797 dosare este uşor mai mare decât stocul de la sfârşitul anului 2015, care a fost de 763 dosare, însă, a fost influenţat de dosarele transpuse în cursul anului 2016 de la Secţia a II-a civilă (dosare aflate în procedură prealabilă la sfârşitul anului 2015 care la sfârşitul procedurii au fost transpuse şi au primit termen la Secţia a III–a de contencios administrativ şi fiscal).

Analizând stocul de dosare al Secţiei penale şi de minori, de 610 dosare la sfârşitul anului 2016, constatăm o creştere a acestuia faţă de anul 2015, când a fost înregistrat un stoc de 494 dosare. Creşterea poate fi justificată şi de volumul mai mare al cauzelor nou intrate, care a fost de 2.796 dosare în anul 2016, faţă de 2.269 în anul 2015.

Încărcătura pe judecător

În anul de referinţă, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj, precum şi aceia de la instanţele din circumscripţia acesteia au avut de soluţionat, în medie, 804 dosare (faţă de 828 dosare în anul 2015 şi 976 dosare în anul 2014), analiza rapoartelor statistice întocmite pe categorii de instanţe evidenţiind faptul că la nivelul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, media cauzelor de soluţionat pe judecător a fost de 583 dosare, la tribunale de 648 dosare, iar la judecătorii de 1.001 dosare (Anexa 12).

În cazul tribunalelor, peste media de 648 cauze de soluţionat pe judecător, s-au situat Tribunalul Cluj (758 cauze) şi Tribunalul Specializat Cluj (848 cauze), iar sub această medie, Tribunalul Maramureş, cu 577 cauze, Tribunalul Sălaj, cu 535 cauze şi Tribunalul Bistriţa-Năsăud cu 522 cauze (Anexa 3).

La judecătorii, se disting valori peste media de 1.002 cauze de soluţionat la nivelul judecătoriilor: Bistriţa (1.169 cauze), Beclean (1.432 cauze), Năsăud (1.430 cauze), Sighetu Marmaţiei (1.401 cauze), Baia-Mare (1.222 cauze), Jibou (1.344 cauze) şi Şimleu Silvaniei (1.050 cauze), sub medie situându-se Judecătoriile Cluj-Napoca (884 cauze), Turda (966 cauze), Dej (967 cauze), Vişeu de Sus (975 cauze), Gherla (942 cauze), Huedin (747 cauze), Zalău (716 cauze).
Cele mai mici valori au fost înregistrate la judecătoriile Dragomireşti (539 cauze), şi Târgu Lăpuş (626 cauze)

În anul 2016, judecătorii au soluţionat, în medie, 586 dosare, faţă de 698 dosare în anul 2014 şi 613 dosare în anul 2015, pe categorii de instanţe, acest indicator prezentându-se astfel: 732 cauze soluţionate/judecător la judecătorii, 427 cauze soluţionate/judecător la tribunale, 514 cauze soluţionate/judecător la Curtea de Apel Cluj.

La nivelul tribunalelor, volumul mediu de cauze soluţionate pe judecător a atins următoarele valori: Tribunalul Cluj – 516 dosare, Tribunalul Specializat Cluj – 482 dosare , Tribunalul Sălaj – 379 dosare, Tribunalul Maramureş – 383 dosare şi Tribunalul Bistriţa-Năsăud – 336 dosare.
În ceea ce priveşte judecătoriile, media de 732 dosare soluţionate pe judecător a fost depăşită de judecătoriile: Sighetu Marmaţiei (936 cauze), Beclean (931 cauze), Năsăud (887 cauze), Bistriţa (878 cauze), Jibou (807 cauze), Dej (787cauze), Gherla (764 cauze), Vişeu de Sus (764 cauze), Turda (751 cauze), Şimleu Silvaniei (704 cauze), Cluj-Napoca (660 cauze), la polul opus găsindu-se judecătoriile Târgu Lăpuş (488 cauze), Dragomireşti (438 cauze).

Analizând indicii de operativitate pe categorii de instanţe, constatăm faptul că la Curtea de Apel Cluj propriu-zisă, indicele de operativitate este de 112,4%, cel mai mare indice de operativitate obţinut comparativ cu celelalte curţi de apel din ţară. Pe următoarele trei poziţii sunt Curtea de Apel Craiova, cu un indice de operativitate de 110,9%, Curtea de Apel Târgu Mureş, cu un indice de operativitate de 106,8% şi Curtea de Apel Constanţa, cu un indice de operativitate de 106,5%.

Indicele de operativitate al Curţii de Apel Cluj este cu 11 procente situat peste media naţională de operativitate, calculată pentru toate curţile de apel din ţară, care a fost în anul de referinţă de 102,1%.

Operativitatea la nivelul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare

După cum s-a arătat anterior, operativitatea de soluţionare a cauzelor la nivelul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, a scăzut uşor faţă de anul precedent, când valoarea acesteia a fost de 86,84%, înregistrându-se în anul de referinţă 2016 o valoare de 85,16%.
Această uşoară scădere a operativităţii soluţionării cauzelor este rezultatul unor operativităţi mai scăzute înregistrate la nivelul Secţiei penală şi de minori, care a avut un indice de operativitate în anul 2016 de 81,47% şi al Secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal, care a avut un indice de operativitate de 81,24%, ambele secţii plasându-se sub indicele de operativitate al instanţei, acela de 85,16%.

Operativitatea mai mică la nivelul Secţiei penale şi de minori, faţă media instanţei, se datorează unui număr mai mare de dosare înregistrate la această secţie, în cursul anului 2016, inclusiv prin aplicarea noilor prevederi ale Regulamentului de ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti, care a intrat în vigoare la sfârşitul anului 2015, cu referire la modul de înregistrare al dosarelor asociate, în această materie.

Operativitatea mai mică la nivelul Secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal, faţă media instanţei, este consecinţa unui număr mare de dosare înregistrate în cursul anului, chiar dublarea numărului de dosare soluţionate în primă instanţă, unde termenul de pronunţare a unei hotărâri judecătoreşti este în mod obiectiv mai lung.

La Secţia I civilă creşterea a fost de aproximativ 8 procente, de la valoarea de 80,77% în anul 2015 la o valoare de 88,54% în anul 2016.

Operativitatea Secţiei a III-a contencios administrativ şi fiscal a fost de 45,11%, pentru ultimul trimestru al anului 2015, urmând ca în anul 2016 operativitatea secţiei să crească la 81,24% .

La Secţia penală şi de minori, s-a înregistrat o scădere de 1 procent a acestui parametru, de la 82,84% în anul 2015, la 81,47% în anul 2016.
La Secţia a II-a civilă, operativitatea a scăzut cu 4 procente, de la 95,20% în anul 2015, la o valoare de 90,88%, în anul 2016.

Operativitatea pe judecător

În anul de referinţă, operativitatea pe judecător a înregistrat la Curtea de Apel Cluj un procent de 92%, diferenţiat pe secţii, după cum urmează: la Secţia I civilă 92%, Secţia a II-a civilă 93%, Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal 94%, Secţia penală şi de minori 87%.

La nivelul tribunalelor, operativitatea pe judecător a atins un procent de 80%, valori peste această medie fiind obţinute de Tribunalul Cluj, 86%, Tribunalul Sălaj, 87%, şi Tribunalul Bistriţa (84%) . Sub medie, se plasează Tribunalul Maramureş (72% ) şi Tribunalul Specializat Cluj(68%).

În ceea ce priveşte judecătoriile, în anul 2016, operativitatea pe judecător a fost de 82%, cele mai mari valori fiind obţinute de Judecătoriile Cluj-Napoca 91%, Dej 91%, Gherla 89%, Vişeu de Sus 88%, Bistriţa 85%, Turda 85%, iar valori sub media arătată înregistrându-se la Judecătoriile Târgu Lăpuş 81%, Huedin 80%, Zalău 80%, Dragomireşti 77%, Baia Mare 74%, Beclean 75%, Năsăud 77%, Şimleu Silvaniei68%, Jibou 62% şi Sighetu Marmaţiei 62%.

Ponderea atacabilităţii la Curtea de Apel Cluj

Din totalul de 11.357 hotărâri pronunţate în anul 2016 de către judecătorii din cadrul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, au fost atacate 641 hotărâri, rezultând o pondere a atacabilităţii de 5,64%, mai mare decât aceea înregistrată în anul precedent, respectiv 2,59%

La tribunale, din cele 32.001 dosare soluţionate au fost atacate 6.496 hotărâri, ceea ce a determinat o pondere a atacabilităţii de 20,29%.

Procentual, cele mai multe hotărâri atacate au aparţinut Tribunalului Cluj (3.164), ponderea atacabilităţii la această instanţă crescând de la 21,02%, în anul 2015, la 25,84% în anul 2016.
O scădere semnificativă a acestui parametru s-a înregistrat şi la Tribunalul Sălaj, unde, în anul 2015, valoarea acestuia era de 56,16%, iar în anul 2016 aceasta a scăzut la 20,26%, urmat de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, cu 16,52%, Tribunalul Specializat Cluj, cu 16,24% şi Tribunalul Maramureş, cu 15,43%.
La nivelul judecătoriilor, ponderea atacabilitiăţii a atins procentul de 15,60%, fiind atacate 15.851 hotărâri, din totalul de 101.590 hotărâri pronunţate.

Procente mai mari ale atacabilităţii au fost stabilite la Judecătoriile: Cluj-Napoca (19,63%), Zalău (17,83%), Sighetu Marmaţiei (16,05%), Bistriţa (15,98%), Năsăud (15,78%), Baia-Mare (14,81%), Târgu Lăpuş (14,64%), Dragomireşti (14,08%), Gherla (13,72%), Jibou (13,3%), Şimleu Silvaniei (13,21%), iar valorile cele mai coborâte au fost înregistrate la Judecătoriile Dej (10,21%), Vişeu de Sus (10,50%), şi Beclean (7,82%).

Indicii de casare şi de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti la Curtea de Apel Cluj

La Curtea de Apel Cluj, din cele 641 hotărâri atacate au fost modificate sau desfiinţate în căile de atac 70 hotărâri, ceea ce reprezintă un indice de casare de 0,61%, uşor mai mare raportat la anul precedent, când acest indicator a atins valoarea de 0,50% (Anexa 13 şi Anexa 14). Această creştere reflectă în mod fidel creşterea valorii indicelui ponderea atacabilităţii la nivelul instanţei, prezentat mai sus.

La nivelul Secţiei I civilă din cadrul Curţii de Apel Cluj, în anul 2016, au fost pronunţate 3.176 de hotărâri, din care au fost atacate doar 69 de hotărâri, ponderea atacabilităţii fiind de 2,17 %. Au fost desfiinţate sau modificate în căile de atac 6 de hotărâri, rezultând un indice de casare de 0,18%.

În acelaşi timp, însă, judecătorii Secţiei I civilă au mai pronunţat 509 de hotărâri în dosare având ca obiect taxe de poluare, care sunt evidenţiate scriptic la Secţia a III-a, de contencios administrativ şi fiscal.

În total, Secţia I civilă a pronunţat, în anul 2016, un număr de 3.685 de hotărâri.

În anul 2016, la nivelul Secţiei a II-a civilă, ponderea atacabilităţii a atins valoarea de 2,55%, din cele 2.384 hotărâri pronunţate fiind atacate doar 61de hotărâri.

Trebuie subliniat că numărul hotărârilor desfiinţate sau modificate în căile de atac în anul 2016 este de 10, ceea ce indica un indice de casare sub procentul de 1%, respectiv de 0,41%.

În anul 2016, la nivelul Secţiei a III-a contencios administrativ şi fiscal, ponderea atacabilităţii a atins valoarea de 11,01%, din cele 3.114 hotărâri pronunţate fiind atacate 343 hotărâri.

În ceea ce priveşte activitatea Secţiei a III-a Contencios Administrativ şi Fiscal, cel puţin in materia contenciosului administrativ şi fiscal, unde secţia are competenţă ca instanţă de fond, hotărârile pronunţate de aceasta sunt susceptibile, în covârşitoarea lor majoritate de a fi atacate cu recurs.

Astfel, dintr-un total de 3.114 de hotărâri pronunţate, au fost atacate 343 hotărâri, ceea ce a determinat o pondere a atacabilităţii de 11,01 %, respectiv un indice de casare de 1,41%, din cele 343 hotărâri atacate, fiind desfiinţate sau modificate în căile de atac, un număr de 44 hotărâri.

La nivelul Secţiei penale, au fost pronunţate în anul de referinţă 2.683 hotărâri, dintre care au fost atacate 168, rezultând o pondere a atacabilităţii de 6,26 % (faţă de 1,76 % în 2015).

Un număr de 10 hotărâri au fost desfiinţate sau modificate în căile de atac, astfel încât indicele de casare a fost de 0,37 %.
Indicele de casare este mic, mai ales că toate hotărârile pronunţate în primă instanţă de către secţia penală a curţii pot fi atacate cu apel sau cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar deciziile definitive date în apel, sunt susceptibile a fi atacate cu calea extraordinară a recursului, spre deosebire de materia civilă, unde, datorită noilor reglementări procesuale civile, sunt foarte puţine cauzele ce pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recurs, drept cale extraordinară de atac.

Indicele de desfiinţare la nivelul Curţii de Apel Cluj, adică de modificare a hotărârilor atacate cu apel la Curte, din 5.588 apeluri soluţionate, într-un număr de 1.463 instanţa a admis apelul; dintre acestea, numai 60 de cauze au fost trimise spre rejudecare, iar 1.403 au fost modificate în apel. În consecinţă, indicele de desfiinţare în apel a fost de 26,18%.

Indicele de desfiinţare a hotărârilor atacate cu recurs la curte a fost de 27,16%, fiindcă din cele 4.687 recursuri soluţionate de către instanţă, 1.273 au fost admise, dintre acestea, numai 139 cauze au fost trimise spre rejudecare, în 482 cauze s-a menţinut hotărârea primei instanţe şi 652 cauze au fost modificate în recurs.

Date statistice referitoare la resursele umane la nivelul instanţei

Potrivit statelor de funcţii şi de personal din anul 2016, pentru instanţele din raza Curţii de Apel Cluj sunt prevăzute în schema aprobată un număr total de 1.111 posturi repartizate pe categorii de personal, astfel:
− 354 posturi de judecător, cu 15 posturi mai mult faţă de anul 2015 şi cu 18 posturi de judecător mai mult decât în anul 2014, dintre care 63 de posturi la aparatul propriu al Curţii de Apel Cluj, 120 posturi la tribunale şi 171 posturi la judecătorii;
– 596 de posturi aferente personalului auxiliar de specialitate repartizat pe grade de jurisdicţie astfel: la aparatul propriu al Curţii de Apel Cluj un număr total de 68 posturi, la tribunale un număr total de 202 posturi iar la judecătoriile arondate un număr total de 326 posturi;
– 81 posturi de personal conex, respectiv agenţi procedurali 21 posturi, 36 posturi de aprozi şi nu în ultimul rând 24 posturi de şoferi;
– 12 posturi de asistenţi judiciari;
– 44 posturi de funcţionari publici;​
-24 posturi de personal contractual, toţi asumându-şi rolul de parteneri profesionali ai judecătorilor şi, întâi de toate, ai justiţiabililor.
Referitor la ocuparea schemei de personal, în ceea ce priveşte posturile de judecător de la nivelul Curţii de Apel Cluj, la sfârşitul anului 2016, erau evidenţiate un număr total de 326 posturi ocupate de judecător, cu 5(cinci) mai multe decât în anul 2015, când existau 321 posturi ocupate, cu 6(şase) posturi mai mult faţă de anul 2014, când numărul acestora era de 320, cu 8(opt) posturi mai mult faţă de anul 2013, când numărul acestora era de 318 şi cu 18 posturi mai mult faţă de anul 2012 când numărul acestora se ridica la 308 posturi ocupate de judecător.

Infrastructura informatică

Unul dintre obiectivele importante ale Curţii de Apel Cluj a fost, şi în anul 2016, reprezentat de crearea, implementarea şi îmbunătăţirea unor aplicaţii informatice care să permită publicului un acces cât mai facil la documentele aflate la dosar şi la informaţii de interes pentru cei care aparţin mediului judiciar sau intră în contact cu acesta.
Arătăm pe această cale că instanţele din cadrul Curţii de Apel Cluj sunt singurele instanţe din ţară, care, după intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă, oferă justiţiabililor informaţii despre dosarele înregistrate după data de 15 februarie 2013 inclusiv pentru perioada în care acestea se află în faza de procedură prealabilă.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!